Donații
Veridica.md
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
Marian Voicu, jurnalist, publisher Veridica: Moscova a lovit Moldova cu cnutul, dar a pierdut
Noaptea moldovenească va fi depășit în intensitate Noaptea americană. Pregătită pentru horă și cu paharele pline, diaspora moldovenească a întors din nou rezultatul electoral. Emoțiile de la referendumul pentru aderarea la UE au fost trăite din nou. Acum este rândul Moscovei să retrăiască.
„Nu pot ei fura cât putem noi vota!” s-a auzit înainte de turul doi. Sloganul, popular în diaspora românească la scrutinele prezidențiale din 2014 și 2019, s-a auzit din nou.
Anul acesta, Moscova a decis să lovească Republica Moldova cu cnutul. Dezinformarea și propaganda au fost și în acest an fatale unei părți a electoratului, însă cumpărarea voturilor pe scară atât de mare a fost ceva nou. Kremlinul și-a mobilizat fizic electoratul cu autobuzele și avioanele, a mituit, a amenințat, a mințit și dezinformat. Și totuși, a pierdut.
E o zi mare pentru Republica Moldova, o zi mare pentru Maia Sandu.
Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, Rusia nu pleacă nicăieri. De mâine dimineață, guvernarea proeuropeană trebuie să încheie acest parcurs excepțional cu pasul trei – alegerile parlamentare de anul viitor. Miza va fi, din nou, uriașă. Noul parlament ar putea reconfigura traseul european, dacă îi va fi ostil președintei Maiei Sandu. Doamna Sandu va trebui să reinventeze PAS, să remanieze guvernul și să arate că a înțeles mesajul celor care care au așteptat mai mult în ultimii patru ani. Iar comunicarea va fi esențială.
Nicicând nu a arătat mai bine viitorul pentru Republica Moldova.
Cosmin Popa, istoric, boardul Veridica: Maia Sandu și moldovenii au reușit să întrerupă ofensiva rusească în Europa
Ca niciodată până acum, alegerile prezidențiale din Republica Moldova au purtat o importantă miză regională, iar victoria Maiei Sandu este printre puținele vești politice bune din ultima vreme. În pofida faptului că i se reproșează greșeli de comunicare și o oarecare ineficiență în actul de guvernare, Maia Sandu și susținătorii săi au dovedit că ofensiva politică rusească din Europa poate și trebuie oprită. Pentru că victoria forțelor democratice să fie consolidată este nevoie însă de mari schimbări, care nu depind decât în mica parte de Republica Moldova.
În primul rând, valabil și pentru Ucraina, este nevoie de un orizont politic occidental foarte clar, care să se opună ghemului rusesc de minciuni nu doar prin principii generale ci mai ales prin direcții foarte clare de acțiune și termene asumate.
În al doilea rând, întreaga Europă democratică, nu doar Moldova și Ucraina, trebuie să înțeleagă că de-putinizarea este o prioritate a cărei rezolvare nu mai poate fi amânată. În absența unui plan functional de anvergură, menit să combată dur rețelele de propagandă, corupție și dezinformare ale Kremlinului, victoria Maiei Sandu riscă să se transforme într-un eveniment singular. Chiar dacă a pierdut această bătălie, sistemul pe care Kremlinul l-a creat în Moldova nu s-a dizolvat în valul de relativ entuziasm democratic al alegătorilor. Faptul că Alexandr Stoianoglo a reușit să câștige majoritatea în circumscripțiile de pe teritoriul Republicii Moldova arată că mașina rusească de fraudare a alegerilor prin corupție și propaganda și-a atins parțial scopul. O astfel de situație va da posibilitate forțelor loiale Kremlinului să conteste puternic legitimitatea Maiei Sandu, însă de această data instrumentele folosite vor fi mai mult mai contondente.
În pregătirea viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, Moscova va încerca pe toate căile să se opună reformelor anunțate de Președinta Maia Sandu, folosind rețelele pe care le controlează în instituțiile și societatea din această țară. Dacă nu a putut confisca puterea politică prin deturnarea alegerilor, Moscova se va mulțumi, dacă i se permite, și cu instaurarea unei stări de quasi-anarhie în Moldova, iar pentru acest scenariu sunt întrunite aproape toate condițiile. Victoria democrației trebuie cosnolidată, iar acest lucru nu se poate face doar prin discurs public și perspective pe cât de luminoase pe atât de îndepărtate. Consensul democratic și occidental în Moldova trebuie construit, iar extirparea rapidă a sistemului rusesc de corupție și propaganda este primul și cel mai important pas al acestui proiect de durată.
Marin Gherman, jurnalist/politolog, echipa Veridica: Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid pe care îl poartă în Moldova, iar Ucraina a respirat ușurată
Victoria Maiei Sandu în turul II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este sărbătorită atât la București, cât și la Kiev – în capitalele celor două și unice state vecine, care trebuie să conteze mult mai mult pentru Chișinău decât influențele nocive ale Federației Ruse. Lupta pentru mai „puțină Rusie putinistă” în viața fostei republici sovietice nu a fost una ușoară. Războiul hibrid și presiunea externă au fost enorme, însă edificiul firavei democrații moldovenești se pare că a rezistat.
Aceste alegeri au fost dominate atât de ideea de ruptură civilizațională de Rusia prin apropierea de UE, cât și de frica de război. Propaganda rusă a reușit să-i convingă pe unii dintre cetățenii Republicii Moldova că votul dat unor forțe pro-ruse este un vot pentru pace, în timp ce opțiunea europeană înseamnă război. „Dacă vreți aderarea la UE după modelul ucrainean, vine Rusia și vă demilitarizează” – cam așa sună metanarațiunea falsă al anului electoral din Republica Moldova, dar și din Georgia. Din fericire, deși s-a încercat să li se inoculeze frica de război și de frica de Occidentul proiectat de propagandă ca fiind decadent și imoral, majoritatea moldovenilor au reușit să vadă dincolo de aceste dezinformări.
Acum, Kievul respiră ușurat, după ce a aflat că nu va avea încă un stat pro-rus lângă frontierele sale. Presa ucraineană se bucură sincer de victoria Maiei Sandu, subliniind că va avea un partener alături în „trenul geopolitic” care se îndreaptă spre Bruxelles.
Este o victorie importantă și pentru București, care, aflat într-un super an electoral, urmează să dezvolte noi strategii în relația cu Chișinăul, dar și să sprijine și să consulte mult mai mult Republica Moldova în preajma celui de al doilea mare examen geopolitic – alegerile parlamentare din vara anului 2025.
Cătălin Gomboș, jurnalist, redactor-șef Veridica: Alegerile au arătat că rușii au capacitatea să incline balanța în favoarea lor
Victoria Maiei Sandu este, în primul rând, o validare a referendumului pentru integrare europeană, care a trecut cu o diferență de mai puțin de nouă mii de voturi. Majoritatea Maiei Sandu, care e principala exponentă a curentului european, este însă ceva mai solidă și întărește rezultatul de la referendum.
Această majoritate a fost asigurată de diaspora din Occident (inclusiv România) care, din nou, a reușit să se mobilizeze și a înclinat balanța în mod decisiv. Aproape 20% din totalul voturilor au venit de afară, iar majoritatea covârșitoare a acestora – 82%, sau peste 270 000 – au fost pentru opțiunea europeană. Cred că aici vedem și un beneficiu al politicii românești de returnare a cetățeniei, pentru că majoritatea moldovenilor din diaspora europeană, care vor integrarea și pentru că trăiesc pe teritoriul acesteia și văd cu proprii ochi ce înseamnă valorile și prosperitatea UE, au ajuns în state membre ca cetățeni români/europeni.
Pe teritoriul Republicii Moldova însă, rușii au arătat că au capacitatea să incline balanța în favoarea lor. La referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană, pe teritoriul Republicii votul majoritar a fost „nu”, iar la alegerile prezidențiale, Aleksdandr Stoianoglo a avut mai multe voturi decât Maia Sandu. În ambele cazuri, Chișinăul a făcut excepție. Este adevărat că, în Republica Moldova, a existat întotdeauna o pătură importantă a populației care a preferat apropierea de Rusia (minorități, nostalgici, moldoveniști), dar de un număr semnificativ de ani se contura o majoritate dacă nu decisiv pro-europeană, atunci cel puțin deschisă către Europa. Rusia a reușit însă să lărgească acel nucleu pro-rus convingând o parte din electorat prin dezinformare și propagandă (e greu de cuantificat numărul exact) și cumpărând, pe bani, o altă parte – cel puțin 8% din electorat, dacă ne luăm după numărul de plăți identificate de autoritățile de la Chișinău.
Asta înseamnă că Moldova, care știe că este ținta unui război hibrid, trebuie să își reanalizeze serios sistemul de apărare în fața operațiunilor hibride rusești. În același timp însă, guvernarea de la Chișinău trebuie să facă ceva pentru a ajunge și la acea masă dură pro-Rusia și pentru a o convinge că direcția europeană este cea corectă și că aceasta nu merită sacrificată doar pentru a sancționa unii pași greșiți făcuți de un guvern sau altul.
Vezi aici și reacțiile la cald ale echipei Veridica.md
