
Partidul GERB al lui Boiko Borissov a ieșit primul, însă alegerile au lăsat un gust amar, demonstrând că influența politică poate fi cumpărată ușor. Scrutinul recent a evidențiat, totodată, o tendință îngrijorătoare de etnicizare a preferințelor de vot.
Acuzații de fraudă electorală
În perioada premergătoare alegerilor din 27 octombrie din Bulgaria, al șaptelea scrutin în ultimii trei ani, s-a vorbit mult despre încercări de manipulare a voturilor. Alegerile s-au încheiat cu o nouă victorie a la Pirus pentru GERB, partidul conservator de centru-dreapta condus de Boiko Borissov, care s-a situat pe primul loc cu 26,4% din totalul voturilor exprimate, fiind urmat de opt partide care vor face parte din al 51-lea Parlament al Bulgariei.
„Nu c-ar mai avea vreo importanță, dar da, voi vota din nou. Toată această poveste devine din ce în ce mai absurdă însă: la ultimele alegeri din iunie, s-a oprit o mașină lângă coada de alegători, au ieșit niște bărbați bine făcuți în tricouri negre, care au început să le vorbească intimidant oamenilor: votați toți pentru Renașterea, da? Asta se întâmplă inclusiv aici, la Paris”, a mărturisit un tânăr alegător bulgar care lucrează în străinătate, cu puțin înainte de alegerile generale de duminică.
În spațiul media local, întrebări precum „cât costă un vot?” (între 50 și 250 de Euro, în funcție de regiune), „unde anume în Bulgaria se întâmplă acest lucru cel mai des?” și „ce partid folosește instituțiile de stat și locale în scopuri proprii?” (GERB fiind cel mai des menționat), par a fi la ordinea zilei la fiecare nou ciclu electoral. Cei care încearcă să-i determine pe oameni să meargă la vot, în ciuda oboselii acumulate, subliniază adesea că voturile autentice ar trebui să le depășească numeric pe cele manipulate și că, de vreme ce prezența la vot este scăzută (38,9% la alegerile de duminică, 34,4% în iunie), mandatele de parlamentar sunt relativ ușor de cumpărat.
Pe măsură ce se apropiau alegerile, autoritățile și-au intensificat acțiunile de descurajare a celor care încercau să comită fraude electorale, mulți dintre aceștia fiind arestați. În ziua alegerilor, Ministerul de Interne a raportat o creștere cu 70% a fraudei la vot în comparație cu alegerile din iunie. Partide de opoziție precum Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată susțin însă că toate aceste exemple abia dacă reflectă amploarea fenomenului. Nici autoritățile nu par prea dispuse să abordeze miezul problemei, deoarece poliția vizează de obicei oamenii din teren, nu politicienii care gestionează și beneficiză de pe urma fraudei.
Manipularea comunităților vulnerabile
De ani de zile asistăm la acuzații de fraudă electorală la adresa GERB, vioara întâi a politicii bulgare timp de un deceniu și jumătate, dar și la adresa Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, care controlează majoritatea voturilor minorității turce din Bulgaria încă din anii 1990.
În 2024, situația s-a complicat și mai mult. În vară, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (un partid liberal marginal, afectat de diverse controverse de-a lungul timpului) s-a divizat în mod surprinzător în două tabere opuse, exact când partidul trimitea semnale mixte cu privire la sprijinul pentru un cabinet GERB.
Una din tabere, „MRF – Un nou început”, este afiliată deputatului și magnatului sancționat în baza Legii Magnitsky, Delian Peevski, unul dintre puținii politicieni de origine bulgară din vechiul MRF și o figură majoră în politica bulgară în ultimul deceniu. De aproximativ un an, Peevski a încercat să se prezinte drept un reformist care împărtășește valorile occidentale.
A doua tabără, „Alianța pentru Drepturi și Libertăți” (ARF), reunește membri loiali fondatorului partidului, Ahmed Dogan, una dintre cele mai recunoscute și chiar mitologizate personalități după căderea comunismului în 1989. Dintre cele două tabere, gruparea lui Peevski s-a arătat mai dispusă să se agațe de putere printr-o eventuală alianță cu GERB.
Cu o campanie limitată, ambele partide și-au asigurat confortabil locuri în Parlament – „MRF – Un nou început” a obținut 11,5% din voturi (cu mult mai mult decât prevăzuse orice sondaj preelectoral), în timp ce ARF a obținut 6,8%. Dar ce înseamnă acest rezultat pentru turcii care au votat?
Potrivit datelor furnizate luni de Gallup International, 52% din voturile diasporei turce au revenit partidului lui Ahmed Dogan, ceea ce înseamnă că alegătorii tradiționali ai fostului partid îl consideră pe Dogan liderul adevăratului continuator al MRF. În schimb, partidul lui Peevski a fost susținut de 25% din diaspora turcă. MRF – Un nou început a câștigat însă votul comunității de romi din Sofia, împărțind cu GERB voturile din cele două mari cartiere de romi din Sofia.
De ani de zile, mulți bulgari denunță presupuse nereguli în campania electorală și procesul de votare. Pe măsură ce politica bulgară a intrat în impas în urmă cu câțiva ani, și comunitatea internațională a început să monitorizeze situația.
Potrivit raportului Freedom Index din 2022, au fost raportate „presupuse cazuri de intimidare a alegătorilor și cumpărare de voturi de către diferite grupuri, inclusiv de către partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți. Astfel de nereguli persistă în comunitățile vulnerabile din punct de vedere economic și social”.
Raportul din 2024 subliniază că „rezultatul scrutinului a fost afectat de un număr extrem de mare de buletine de vot nule (o situație care ar fi putut fi evitată prin folosirea votului electronic, o spun observatorii independenți) și de acuzații de fraudă electorală”.
„Membrii comunităților mai mici, inclusiv romii, sunt adesea presați să voteze fie pentru partidul care controlează consiliul municipal, fie pentru cel care a desemnat primarul, fie pentru formațiunea politică favorizată de principalii angajatori de pe piața locală (fenomen cunoscut sub numele de „vot controlat” sau „vot corporativ”)”, arată raportul. „Oamenii de afaceri cunoscuți domină principalele partide politice și exercită influență asupra platformelor și deciziilor acestora, iar unii sunt capabili să-și avanseze propria agendă prin intermediul trusturilor media. Problema influenței mediului de afaceri în politică este exacerbată de lipsa de transparență legislativă privind finanțarea campaniei electorale”.
Ieșirea din impas ar putea presupune un regres democratic
Alegerile generale din 27 octombrie din Bulgaria au atras o atenție mai scăzută din partea comunității internaționale, mult sub nivelul acordat scrutinelor din Moldova și Georgia, ambele reprezentative pentru ciocnirile și tensiunile geopolitice și ideologice din țările respective.
În timp ce aceleași mize există și în Bulgaria, democrația fragilă a țării s-a transformat într-o cleptocrație aproape perfectă, în care poziționările de dreapta sau de stânga, pro-Bruxelles sau pro-Moscova, contează foarte puțin.
Această dinamică schimbă în esență sensul votării: oamenii nu susțin idei, cauze sau valori, ci votează adesea împotrivă, indiferent dacă este vorba de politica regresivă pro-rusă a Renașterii (sau invers, împotriva viziunii liberale sau pro-europene a altora) sau împotriva cumpărării voturilor. Pe parcursul campaniei electorale, partidele din întreg spectrul politic s-au axat mai degrabă pe păstrarea bazei electorale, în detrimentul extinderii acesteia.
În scenariul în care GERB alege în cele din urmă să formeze o alianță cu partidul lui Peevski, MRF – Un nou început, după multe schimburi aprinse între liderii partidelor în ultimii ani, am putea asista și la o contopire a metodelor prin care cele două partide își consolidează baza electorală și puterea. Atunci, Bulgaria va avea o coaliție de guvernare care în aparență este pro-occidentală și pro-europeană, dar care va pune presiuni fără precedent pe toate instituțiile statului.