Cuba s-a confruntat, recent, cu cele mai mari proteste din ultimele trei decenii. Manifestanții s-au mobilizat cu ajutorul rețelelor de socializare. Să fie acestea arma care va reuși să doboare unul dintre cele mai longevive regimuri comuniste din lume – sau, cel puțin, să îl forțeze să accepte reforme profunde?
În ultimii câțiva ani, investițiile Chinei în Serbia au crescut, consolidând cooperarea economică și strategică dintre cele două țări. Pe lângă fondurile aduse în producție, noi tehnologii sau refinanțarea datoriilor, unele investiții au avut efecte toxice asupra mediului, accentuând de asemenea deteriorarea instituțională și a sistemului și de justiție.
Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.
Turcia se pronunță tot mai insistent în favoarea soluției a două state cipriote și face eforturi să convingă și alte state să recunoască Ciprul turcesc. Recep Tayyip Erdoğan pare să își fi asumat cauza cipriotă pentru a atrage de partea sa electoratul naționalist, în perspectiva alegerilor din 2023.
Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?
După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.
După o vară calduță se anunță o toamnă fierbinte în Republica Cehă. Algerile pentru Camera Deputaților din Parlament, programate pentru începutul lunii octombrie, ar putea schimba harta politică a țării. Hegemonia politică actuală a premierului Andrej Babiš și a partidului ANO se poate încheia, este posibil ca forțele stângii tradiționale (comuniștii și social-democrații) să nu intre în Parlament și există unele formațiuni noi, ca de pildă un partid condus de foști procurori anti-mafia care capătă avânt și promite „dreptate”.
Studiul instrumentelor hibride și al tehnologiilor folosite pentru aplicarea lor devine de-acum imperativ pentru majoritatea țărilor europene. Trebuie înțeles ca aplicarea lor durează suficient de mult timp pentru a reprezenta o bază de studiu, iar nevoia de a adopta contramăsuri va rămâne relevantă mulți ani de-acum înainte.
Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.
Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.
La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.
Prietena Maiei Sandu, cancelarul Angela Merkel, nu doreşte aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, afirmă presa afiliată PSRM. Aceasta interpretează o întâlnire dintre cancelarul german și liderii statelor din Balcanii de Vest drept o dovadă că Moldova n-are vreo șansă de integrare europeană, deşi Angela Merkel nu face nicio declaraţie despre Moldova şi ştirea nu are nicio legătură cu Republica Moldova. Naraţiunea are scopul de a şubrezi încrederea electoratului în forțele proeuropene, în special PAS şi preşedinta Maia Sandu, în contextul alegerilor parlamentare din 11 iulie.
Maia Sandu și PAS intenționează să le cedeze occidentalilor resursele naturale ale Moldovei și să le permită să cumpere terenuri agricole la prețuri foarte mici, se afirmă pe sputnik.md, chiar dacă până acum nici președinta Republicii Moldovei, nici formațiunea pe care a fondat-o, nu s-au exprimat în acest sens. Narațiunea este legată de liberalizarea pieței funciare din Ucraina, o decizie care a fost de asemenea ținta unor narațiuni false ale presei ruse și filo-ruse.
Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.
Maia Sandu și PAS sunt finanțați masiv pe linia Partidului Popular European (PPE), iar operațiunea de finanțare externă cuprinde o suveică de partide națioanale afiliate PPE, se afirmă într-un articol New Europe promovat de socialiști și presa afiliată lor. Articolul conține date inexacte, nu prezintă niciun fel de dovezi și reia, totodată, o serie de narațiuni false promovate atât de mass-media afiliată Kremlinului, cât și de forțele filo-ruse de la Chișinău.
Deschiderea Chinei către lume după moartea lui Mao și adoptarea parțială a capitalismului nu au îmblânzit decât aparent regimul comunist de la Beijing. Succesorii lui Mao au arătat, cu regularitate, că n-au de gând să renunțe la controlul strict asupra societății și că, dacă e cazul ca sistemul să fie apărat – sau consolidat – pot fi la fel de brutali ca „părintele fondator”.
Occidentul planifică să folosească Moldova împotriva Rusiei, iar cetăţenii ei vor fi carne de turn, afirmă fostul președinte Igor Dodon într-un amplu interviu acordat Ria Novosti. Agenția rusă de știri îi oferă, practic, lui Dodon, o platformă pentru dezinformare și promovarea de narațiuni false, majoritatea difuzate deja, de-a lungul campaniei, atât de presa din Republica Moldova afiliată socialiștilor, cât și de cea rusă pro-guvernamentală: situaţia a ieşit de sub control, preşedinta ţării este responsabilă de criza politică şi haosul socio-economic, Occidentul se amestecă în treburile interne ale Moldovei și pregătește falsificare alegerilor etc.
Presa afiliată socialiștilor scrie că 85% din candidații Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare anticipate sunt membri ai PLDM și că de fapt, fostul premier condamnat pentru corupție, Vlad Filat, coordonează această formațiune și pe Maia Sandu. Sursa acestor știri este o declarație a comunistului Vladimir Voronin, revenit recent în prim-planul politicii. Doar șapte candidați ai PAS au concurat anterior pe listele PLDM la parlamentare, dar foști PLDM-iști se regăsesc în peste o treime din listele concurenților electorali. Acest fenomen al traseismului politic apare, de altfel, și la numeroase alte partide: chiar și foști comuniști, de pildă, candidează în prezent pe listele altor formațiuni, inclusiv cu viziuni politice diametral opuse.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză importantă pentru București din mai multe puncte de vedere – parteneriatul cu Chișinăul, existența a sute de mii de persoane cu dublă cetățenie etc. Actori politici și non politici au participat și încă participă în campania electorală ce a intrat în linie dreaptă în Republica Moldova, în condițiile în care duminica viitoare, pe 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. O scurtă radiografie a unor acțiuni recente ilustrează un tablou interesant de interese directe ale statului român, dar și unele particulare, de cele mai multe ori din zone gri sau chiar negre.
Veridica a demontat știri false despre manipularea statisticilor în favoarea Maiei Sandu, legăturile ei cu oligarhii-fugari și modul discreționar în care ar folosi Serviciul de Informații și Securitate. Iar toate astea se întâmplă într-o Moldovă pe care – ni se spune – organizațiile non-guvernamentale (pentru care, evident, lucrează Maia Sandu și PAS) sunt pe punctul de a o distruge, iar „regimul” aflat la putere – o aluzie la aceeași Maia Sandu, în ciuda faptului că pârghiile pe care le are acum la dispoziție sunt mai degrabă simbolice, iar țara este în mare măsură administrată tot de socialiști și aliații lor – este gata să bage țara în NATO.
23 de concurenţi electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie. Problemele cu care se confruntă Republica Moldova, sărăcia, corupţia şi oscilaţia între est şi vest, sunt reflectate şi în mesajele electorale ale partidelor concurente, iar temele centrale ale campaniei electorale sunt vectorul geopolitic al Republicii Moldova şi lupta cu corupţia.
Organizațiile neguvernamentale, finanțate din Vest, se implică direct în campania electorală din Republica Moldova, potrivit unui articol publicat de Rubaltic.ru, care preia, în mare parte, tezele enunțate în campania pentru prezidențiale de socialistul Bogdan Țîrdea. Atacul la adresa societății civile vizează de fapt Partidul Acțiune și Solidaritate, principalul concurent al socialiștilor la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
„Regimul” de la Chișinău își dorește să bage Republica Moldova în NATO și este gata să facă gesturi „neprietenoase” față de Rusia, potrivit unei narațiuni false promovate de Sputnik. Narațiunea a fost lansată pornind de la participarea unui singur pluton al armatei moldovenești la un exercițiu multi-național la care, în trecut, a fost invitată și Rusia.
În 2021 China a declarat atinse obiectivele centenarului anunţate de Xi când a luat puterea acum aproape zece ani: eliminarea sărăciei; internet suveran domesticit şi folosit la înregimentare socială; program spaţial; întărirea rolului birourilor de partid în economie, inclusiv multinaţionalele europene; re-ideologizarea învăţământului şi consolidarea unui soi de maoism naţionalist; eliminarea democraţiei din Hong Kong. Paradoxul este că de ce devine mai triumfalist acasă şi raportează poporului succes după succes, de aia partidului-stat cu sediul la Beijing i se erodează imaginea pe glob.
Maia Sandu vrea să elimine concurența electorală în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a condus înainte de a deveni președinte, potrivit unei narațiuni false promovate de AUR și forțele pro-ruse de la Chișinău. Promotorii narațiunii ignoră cu bună știință realitățile politice și administrative din Republica Moldova, într-o încercare de a submina formațiunea dată ca favorită de sondaje.
Maia Sandu nu are vreo realizare importantă în lupta cu corupţia în primele 6 luni de mandat pentru că, de fapt, nu își dorește să combată fenomenul. Această narațiune falsă este promovată de canalul Kremlinului, Sputnik, care în contextul campaniei electorale din Republica Moldova încearcă să submineze discursul anti-corupție și manipulează informația prin ignorarea principiului separării puterilor în stat.
Occidentul pare să fie pregătit să revină în arena internațională, după ani de zile în care le-a lăsat inițiativa puterilor autocrate – Rusia, China, chiar și un aliat ca Turcia, unde derapajele anti-democratice ale regimului Erdogan sunt tot mai accentuate – și a fost marcat, el însuși, de fractura adusă de politicile administrației Trump și, în ultimul an, de criza pandemică. Turneul diplomatic al președintelui american Joe Biden este un semn al acestei reveniri, atât americane cât și occidentale în general. O mai mare fermitate a Occidentului nu exclude disponibilitatea de a și comunica cu autocrațiile – dar deocamdată nu se poate pune problema unei relaxări a relațiilor.
Rusia ar fi pregătit, în 2020, un plan de influențare a alegerilor din Republica Moldova, dar l-ar fi abandonat când s-a aflat de el. O analiză a actualei campanii sugerează, însă, că cel puțin parțial, ideile serviciilor secrete rusești sunt în continuare puse în practică.
Statisticile privind numărul de îmbolnăviri de Coronavirus sunt manipulate astfel încât să servească intereselor politice ale Maiei Sandu, sugerează deputatul socialist Bogdan Țîrdea, unul dintre cei mai activi promotori de narațiuni false din Moldova. Și narațiunea cu statisticile este falsă și, la fel ca altele anterioare, este amplificată de mai multe publicații.
Republica Moldova se află la răscruce, spun politicieni și analiști care caută să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare din iulie. Aceasta nu e, nici pe departe, prima „răscruce” din istoria electorală a țării: cam de fiecare dată când au avut loc alegeri în ultimii 30 de ani, cineva le-a descris drept cruciale pentru viitorul țării. Indiferent pentru ce au optat moldovenii – că le-au dat votul celor care promiteau salvarea sau celor despre care li s-a spus că vor aduce duce dezastrul – țara a bătut pasul pe loc și a rămas una dintre cele mai corupte și, probabil, cea mai săracă din Europa.
Moldova va fi înghițită de Occident și folosită de acesta împotriva țării care i-a garantat până acum securitatea și prosperitatea economică, Rusia, potrivit liderului socialist, Igor Dodon. Un filorus declarat, Dodon a lansat mai multe narațiuni false care au fost preluate ca atare și amplificate în spațiul vorbitorilor de rusă de agenția pro-Kremlin Lenta.ru.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
