Republica Moldova primește deseori din partea cetățenilor săi denumirea de „Țara minunilor”. Evident, sensul este unul peiorativ, iar campania electorală pentru alegerile anticipate parlamentare, ce vor avea loc pe 11 iulie, nu face abstracție de la acest apelativ. În ultima săptămână, toată presa din Moldova a vuit despre o așa-numită dezvăluire făcută de un general controversat de poliție.
Israelul și Hamasul au ajuns, după 11 zile de lupte, la un armistițiu care nu rezolvă nimic; e doar o pauză până la următoarea rundă de confruntări.
După tensiunile din anii '90 și războiul din Kosovo, relațiile Belgradului cu NATO s-au îmbunătățit fundamental, în condițiile în care Serbia a căutat să iasă din izolarea epocii Milosevic. Parteneriatul cu NATO reprezintă o constantă a politicii Serbiei, însă relația e doar parțial asumată: autoritățile pun accentul pe neutralitatea țării, presa preferă să scrie despre mult mai firava colaborare cu Rusia, iar populația nu vede vreun câștig într-o eventuală aderare la Alianța Nord-Atlantică.
Chiar dacă, oficial, Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, Brexitul este un proces care încă nu s-a încheiat, consideră expertul britanic Chris Farrands. El a explicat, pentru Veridica, care sunt impactul și provocările acestui proces în desfășurare.
Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
Bulgaria se pregătește pentru noi alegeri parlamentare pe 11 iulie, ceea ce alimentează incertitudinea din viața politică a țării și ridică anumite semne de întrebare. În timp ce politicienii încearcă să ajungă la un consens, campania de vaccinare lentă a Bulgariei, efectele pandemiei de coronavirus, Pactul Verde al UE și cheltuielile anterioare ale guvernului rămân chestiuni nerezolvate.
Concentrarea trupelor rusești lângă granița cu Ucraina, care a început în martie 2021, a fost însoțită de ceea ce pare a fi o operațiune psihologică de dezumanizare a inamicului prin dezinformare. Deși tensiunile s-au redus ca urmare a unor evenimente la nivel internațional, această tehnică merită o analiză detaliată.
Planurile Ungariei de a deveni un centru regional pentru superputerile estice au fost luate de în derâdere când politica guvernului „Vântul de Est” a trebuit redenumită „Deschiderea către Est”, după ce un oficial al partidului a observat că vântul dinspre est bate în toate direcțiile, mai puțin către est. Jovialitatea s-a transformat însă în furie când s-a aflat că China planuiește să construiască propria Universitate europeană pe malurile Dunării în cadrul unui proiect de 1,5 miliarde de Euro care urmează să fie finanțat de contribuabilii maghiari.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
În Republica Moldova, unde jumătate de populație vrea aderarea la Uniunea Europeană iar cealaltă jumătate la Uniunea Euroasiatică, unde numărul adepților unirii cu România crește, dar cel al nostalgicilor după URSS nu pare să scadă, unde marșurile unioniste încă mai provocau confruntări acum câțiva ani, data de 9 mai nu putea să nu fie un nou motiv de competiție între politicieni, dar și de dezbateri în societate, mai ales că o bună parte a acesteia a fost educată în spiritul sovietic al semnificației acestei date.
Proiectul conductei Nord Stream 2, prin care gazele rusești ar ajunge direct în Germania, pare să se fi împotmolit pe fondul opoziției tot mai puternice pe care o întâmpină. Chiar și dacă va fi finalizat, Nord Stream 2 s-ar putea dovedi inutil, dată fiind tranziția europeană spre surse alternative de energie.
În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state
Cehia a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși, ca urmare a sabotării unui depozit de muniție de către agenți ai Moscovei. Măsura pare să fi fost luată fără consultări interne sau cu partenerii occidentali ai Pragăi: în zilele care au urmat s-au văzut atât lipsa de coeziune a autorităților statului, cât și ezitările partenerilor externi de a se arăta solidari.
O mișcare religioasă din Polonia, cu legături în Brazilia și ramificații în cadrul administrației de la Varșovia, este în spatele unei adevărate ofensive prin care încearcă să impună o agendă ultra-conservatoare în state catolice din UE.
Rusia a părut să se pregătească de un conflict cu Ucraina, mobilizând forțe semnificative la granița comună, în Crimeea și în Marea Neagră. Criza a fost momentan depășită, fără ca vreuna din problemele critice din regiune să fi fost rezolvată.
Fostul președinte Igor Dodon, actualmente liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), care domină majoritatea parlamentară de la Chișinău, se agață de putere într-un mod disperat, la fel ca predecesorii lui. Nu a fost decât o chestiune de timp până ca el să treacă din zona teoretică în cea practică. Astfel, la finalul săptămânii trecute, în timp ce era deja la Moscova, Dodon a ordonat un atac furibund, la Chișinău, asupra statului de drept. Mai precis, asupra Curții Constituționale (CC).
Alături de Polonia, România a fost dintotdeauna ţara cea mai ruso-sceptică din Europa de Est. Acest lucru nu înseamnă însă că influența rusă nu se simte și în România și nu afectează percepțiile românilor despre Occident.
Rusia continuă să mobilizeze trupe la granița cu Ucraina, iar acestea au depășit deja nivelul atins în 2014, anul anexării Crimeii și al declanșării războiului din Donbass. Mobilizarea este dublată de o masivă campanie de dezinformare care prezintă Ucraina ca pe un agresor care ucide civilii în Donbass și pregătește o ofensivă în acea regiune.
Una din mantrele articulate în unele cercuri politice şi mediatice în ultimele decenii este că UE nu are o politică externă şi negociează de pe o poziţie inferioară în relaţiile ei externe. Este o afirmaţie greşită.
Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.
Americanii se vor retrage din Afghanistan la aproape 20 de ani de când au intervenit în acea țară. Președintele Joe Biden a decis ca retragerea să se încheie până pe 11 septembrie, cu patru luni mai târziu decât data care fusese stabilită de administrația Trump. Talibanii percep plecarea americanilor drept o victorie. Rămâne de văzut dacă li se va părea suficientă sau dacă vor încerca să obțină totul și vor continua războiul contra guvernului de la Kabul.
Anul trecut a fost un an al diplomației măștilor, iar 2021 pare să devină unul al diplomației vaccinurilor. În vreme ce Uniunea Europeană are probleme în a obține și administra vaccinurile necesare cetățenilor săi, Marea Britanie și Serbia (țări europene, dar nu și membre ale UE), sunt lideri pe continent în ceea ce privește campaniile de vaccinare.
După ani de dispute cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept, ce au dus la izolare tot mai mare a partidului Fidesz, Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a hotărât să riposteze formând o alianţă cu Partidul Lege şi Justiţie din Polonia şi cu Liga din Italia. Ideea era ca primul pas să fie formarea unui nou bloc în cadrul Parlamentului European. Se pare însă că va fi mai ușor de zis decât de făcut.
Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul imagine la Chișinău, pe parcursul ultimelor 12 luni au schimbat rolurile cu UE și România.
Un misterios complot într-una din cele mai stabile țări din Orientul Mijlociu, Iordania, a creat valuri la începutul lunii aprilie. Nu se știe exact cine erau complotiștii – până acum s-au publicat doar câteva nume –, ce anume intenționau și cine îi susținea. S-a vorbit însă despre un fost prinț moștenitor, triburile de beduini, Arabia Saudită și Israel.
În lume se caută acum modalități de folosire a motoarelor hibride pentru a proteja mediul. În Ucraina, însă, problema curentului electric are o interpretare în primul rând politică. Relațiile energetice cu Rusia și Belarus sunt o dovadă clară în acest sens.
Ucraina pare să își fi asumat ferm parcursul – și discursul – european după Euromaidanul din 2013-2014 și semnarea Acordului de asociere cu UE în 2016. Cu toate acestea, retorica presei și a clasei politice încă sunt îmbibate cu narațiuni de sorginte sovietică. Un exemplu tipic este legat de linia discursivă dominantă cu privire la România ca stat, poporul român, istoria românilor și comunitatea românească din Ucraina.
Cel mai recent scandal de spionaj din Italia, acolo unde un ofițer italian cu acces la informații confidențiale ale NATO a fost prins în flagrant în timp ce îi vindea informații secrete unui atașat militar rus, scoate în evidență încă o dată acțiuni ostile ale Rusiei la adresa NATO. Recrudescența acestor activități s-a produs în special după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.
Partidul premierului Boiko Borisov, aflat la guvernare de foarte mult timp și măcinat de controverse, câștigă alegerile dar pierde, în același timp, majoritatea și nu există vreun partener clar cu care să formeze o coaliție.
Protestele anti-restricții au dat semnalul unui adevărat festival pe Sputnik, principalul organ de propagandă în limba română al Kremlinului. Ipoteticul cititor care nu ar avea vreo altă sursă de informații ar putea să își închipuie, parcurgând titlurile Sputnik ale săptămânii, că România este în mijlocul unei adevărate revoluții, în care șuvoaie de manifestanți anti-restricții s-au revărsat în stradă de dragul libertății.
Patru alegeri în mai puțin de doi ani și Netanyahu continuă să câștige primul loc, să rămână la putere. Într-o lume atât de complicată, cum este Orientul Mijlociu, într-o societate atât de complexă, cum este cea israeliană, nu e deloc ușor. Și totuși, Bibi, cum îl alintă majoritatea israelienilor – sau regele Bibi pentru cei mai înfocați adepți ai săi – a reușit chiar și atunci când toată lumea era împotriva lui. Și a devenit veteranul - și supraviețuitorul - politicii israeliene.
În Republica Moldova au eșuat două tentative de a se învesti un nou guvern și au trecut mai mult de trei luni de la demisia precedentului, astfel încă, teoretic, s-au întrunit circumstanțele pentru a dizolva Parlamentul și a declanșa alegeri anticipate, pe care toate partidele din legislativ au spus că le doresc. Însă, ca de obicei, în Republica Moldova niciodată negrul nu e doar negru, iar albul - alb de tot.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
