Donații
Veridica.md
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Carla del Ponte: Putin este un criminal de război
Când am văzut prima oară cimitirul de la Srebrenica mi s-au tăiat picioarele, deși trecuseră deja câțiva ani de la războiul din Balcani. Și mi s-a tăiat respirația când am ajuns la uriașa morgă de la Banja Luka unde au fost identificate mii de cadavre găsite prin gropi comune sau adunate de pe străzile Bosniei. Pentru mine a fost primul contact DIRECT și concentrat cu RĂUL pe care îl poate face specia umană semenilor săi. Scrisesem, ca ziarist, și despre războiul din Balcani și despre genocidul din Rwanda, dar nu văzusem, până atunci, atât de multe schelete laolaltă așteptând analiza ADN spre identificare. La o distanță de 20 de ani, mă aflu acum și eu, alături de o lume întreagă, în fața unor atrocități greu de înțeles. Bucea, Borodiansk, Kramatorsk, așa cum spunea președintele Zelenski, sunt doar vârful icebergului. Încă nu știm, dar putem bănui, dimensiunea dezastrului pe care-l fac rușii în Mariupol. Mă tem că orașul-port va fi Srebrenica Ucrainei.
ONU definește astfel crimele de război: ” încălcări ale dreptului internațional umanitar (tratat sau drept cutumiar) care aduc răspundere penală individuală conform dreptului internațional. Ca urmare, și spre deosebire de crimele de genocid și crimele împotriva umanității, crimele de război trebuie să aibă loc întotdeauna în contextul unui conflict armat, fie internațional, fie non-internațional.”
Putin este un criminal de război și Curtea Penala Internațională ar trebui să emită cât mai repede un mandat de arestare pe numele său. O spune fostul procuror TPI Carla del Ponte, care și-a câștigat notorietatea prin anchetele sale în cadrul tribunalelor penale pentru fosta Iugoslavie și Rwanda.
Să zicem că CPI va emite aceste mandate. Este posibilă arestarea lui Putin? Slabe speranțe. Dar, așa cum menționează procuroarea elvețiană într-un interviu acordat publicației Le Temps, ar fi un semnal important că munca de investigație a fost făcută.
Este un pas extrem de important pentru investigațiile deja începute deopotrivă de CPI și de procuratura Ucrainei. Și nu numai.
De ce crimele de război din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda au fost judecate, iar masacrarea civililor sirieni cu ajutorul Rusiei a rămas nepedepsită
În anii 90, în timpul războaielor din Balcani care au dus la ruperea fostei Iugoslavii, crimele de război comise pe tot spațiul fostei Federații oripilau o lume întreagă. Oare cine nu își aduce aminte de masacrul de la Srebrenica unde 8000 de civili musulmani, bărbați și băieți, au fost uciși cu sânge rece și aruncați în gropi comune?! Era pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial când Europa se confrunta cu asemenea atrocități.
Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a investigat toate crimele de război comise în războaiele iugoslave și autorii acestora au ajuns până la urmă să fie judecați, chiar dacă anchetele au durat ani, la fel și procesele – TPl și-a început activitatea în 1993 și a încheiat-o în 2017. Pe lângă faptul că i-a adus în fața justiției pe autorii atrocităților comise în Balcani, TPI a schimbat ireversibil peisajului dreptului internațional umanitar. Poveștile supraviețuitorilor acestor orori au devenit mărturii importante. TPI a demonstrat că cei suspectați că sunt responsabili pentru atrocitățile comise în timpul conflictelor armate pot fi aduși în fața justiției .
Un rol, de asemenea important, pentru actul de justiție în cazul crimelor de război, l-a avut și Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, constituit la un an după genocidul din acest stat african. Pentru prima oară în istorie, un tribunal internațional, acest tribunal, a dat verdicte de genocid unor persoane. Și tot acest Tribunal a fost prima instituție din lume care a recunoscut violul ca mijloc de comitere a genocidului.
Dar soarta lui Vladimir Putin putea să fie hotărâtă încă de când ONU a înființat o comisie de anchetă care să investigheze încălcările drepturilor omului și crimele de război din Siria de la începutul conflictului în martie 2011. Au fost emise zeci de rapoarte, inclusiv unul care arată că Rusia a comis crime de război în Siria în timpul atacurilor prin care l-a sprijinit pe Bashar al Assad. Dreptul de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate și lipsa voinței politice, după cum declara aceeași veterană a investigațiilor crimelor de război, Carla del Ponte, membră a acestei comisii din care a demisionat în 2018, au dus însă pe un drum înfundat toate investigațiile legate de Siria.
Soluții pentru Ucraina: anchete ale procuraturii naționale și un Tribunal special internațional
Specialiștii în drept internațional umanitar din întreaga lume au ajuns la concluzia că și în cazul Ucrainei ar fi utilă, dacă nu necesară, înființarea unui Tribunal special.
Mykola Gnatovsky este membru al Asociației de drept international din Ucraina. Într-un interviu la Televiziunea română, TVR, specialistul în drept internațional spune că : „Un tribunal special ar fi ceva complementar Tribunalului Penal Internațional, care, acum, nu poate judeca o asemenea cauză”. Și nu o poate judeca tocmai pentru că actuala arhitectură instituțională internațională prevede necesitatea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, care ar fi blocată automat de dreptul de veto al rușilor.
Ce rămâne de făcut? Pe de-o parte sunt anchetele și urmăririle penale conduse de procurorul general al Ucrainei, în plină desfășurare acum; legislația internațională chiar cere inițierea unor astfel de proceduri la nivel național. Aproape șase mii de dosare privind crimele de război sunt deja deschise și se încearcă identificarea autorilor.
Pe de altă parte, un Tribunal special ar putea să îi pună sub acuzare pe înalții oficiali ai Federației Ruse, pentru crima de agresiune, care spre deosebire de crimele de război este o crimă directă și, în acest fel, nu s-ar mai pune problema imunității lor sau a pasării responsabilității.
Evident că, așa cum s-a văzut și în cazul fostei Iugoslavii, anchetele și procedurile judiciare pot dura ani de zile. Apoi, chiar și în cazul în care se ajunge la sentințe, punerea în aplicare a acestora va fi o cu totul altă poveste. Este exclus ca o Rusie ca aceea a lui Putin să predea vreodată un vinovat sau, măcar, să îl încarcereze pe teritoriul său. Dar asta nu va face decât să accentueze izolarea internațională a Rusiei și să îi consolideze statutul de paria. Iar toți cei care vor fi găsiți vinovați de crimele de război nu vor mai putea face, vreodată, un pas în lumea civilizată și chiar și acasă vor trebui, probabil, să se uite mai des peste umăr decât o fac acum.
