
Republica Cehă a fost printre primele țări care au condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, iar premierul Petr Fiala, într-un gest de solidaritate, chiar a efectuat o vizită riscantă la Kievul aflat sub asediu. Cea mai surprinzătoare reacție a venit din partea președintelui Milos Zeman, un filorus înfocat care a condamnat răspicat invazia și a cerut măsuri ferme împotriva lui Putin.
De la președintele Milos Zeman la comuniști și extrema dreaptă, cehii pro-ruși se delimitează de Kremlin
Când Rusia a atacat Ucraina, normalitatea politică a fost practic suspendată. Deși serviciile de informații americane avertizaseră în privința unei posibile agresiuni ruse, dimineața zilei de 24 februarie a șocat multă lume, măcar în raport cu amploarea invaziei: tancuri care rulau spre Kiev, atacuri cu rachete până la orașele din vestul Ucrainei.
Trebuie evidențiat faptul că reacția societății cehe în primele săptămâni după începerea invaziei a fost aproape unanimă – aproape nimeni nu a sprijinit agresiunea Rusiei. Până și forțele politice tradițional filoruse au condamnat invazia – sau cel puțin au avut suficient tact să nu comenteze. Partidul Comunist a publicat un comunicat prudent a doua zi după invazie, în care își exprimă „dezacordul” cu operațiunea militară din Ucraina. Tomio Okamura, un politician de extremă dreaptă care își fundamentează politica pe sperietori despre migrație și critici la adresa Uniunii Europene și a Occidentului în ansamblul lui, și-a ascuns postările de Facebook în care cita declarații de-ale lui Vladimir Putin. Partidul SPD condus de Okamura a condamnat explicit agresiunea Rusiei din primele zile.
Cea mai mare schimbare de poziție însă a venit din partea președintelui Milos Zeman – aceasta fiind cunoscut, ca de altfel și alți apropiați, drept un susținător înfocat al Rusiei înainte de invazie. Chiar cu puțin timp înainte ca Rusia să atace Ucraina, Zeman, al cărui consilier principal a lucrat ani de zile în Rusia și refuză să ofere explicații în această privință, ridiculizase serviciile de informații SUA, susținând că Rusia nu va recurge la o invazie.
Zeman și-a recunoscut greșeala în discursul sus-menționat. „Acum câteva zile am spus că rușii nu sunt nebuni încât să atace Ucraina. Recunosc că m-am înșelat. Decizia irațională a conducerii Federației Ruse va aduce prejudicii semnificative chiar statului rus”, a declarat Zeman, cerând impunerea de sancțiuni dure – aceleași sancțiuni pe care le respinsese anterior, spunând că nu sunt eficiente. Zeman n-a mai avut ieșiri publice după acest discurs, însă își menține poziția vizavi de războiul din Ucraina. De exemplu, președintele a anunțat că îi va acorda onoruri de stat președintelui Volodimir Zelenski.
Reacția guvernului: arme pentru Ucraina și o vizită riscantă la Kiev
Mai puțin surprinzătoare a fost reacția guvernului ceh, care este format din cinci partide pro-occidentale. Atât Primul Ministru Petr Fiala (ODS), cât și Ministrul de Externe Jan Lipavský (Partidul Piraților) au avut o poziționare fără echivoc de la bun început, în contrast cu postura de multe ori indecisă a Cabinetului anterior condus de Andrej Babiš.
„Agresiunea militară neprovocată a Rusiei, invadarea Ucrainei, nu pot fi descrise decât ca un act de agresiune împotriva unui stat suveran. Condamn cu fermitate acțiunile președintelui rus Vladimir Putin, ele nu pot rămâne nepedepsite”, a declarat Premierul în primele ore de la lansarea invaziei.
Republica Cehă s-a alăturat principalelor țări din Uniunea Europeană în adoptarea de sancțiuni împotriva Kremlinului. A fost prima țară care a interzis accesul aeronavelor rusești în spațiul aerian propriu, a închis oficiile consulare ruse din Cehia și a suspendat acordarea de vize cetățenilor ruși.
Petr Fiala, împreună cu premierii Poloniei și Sloveniei, a efectuat apoi o vizită riscantă cu trenul direct la Kiev, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski. „Trebuie să înțelegem și să realizăm că ei luptă și pentru noi, pentru independența noastră, pentru libertatea noastră, și trebuie să îi susținem în această luptă. De aceea ne-am dus acolo personal. Am mers pentru a le spune că nu sunt singuri, am mers pentru a le arăta prin acțiuni concrete să suntem alături de ei și că știm tot ceea ce fac pentru noi în aceste clipe”, și-a motivat primul ministru vizita la întoarcere.
Delegația a fost una mică. Premierul a fost însoțit de consilierul pe teme de securitate și de purtătorul de cuvânt. Aproape nimeni din Republica Cehă nu a fost înștiințat de intențiile lui Fiala – până și principalii miniștri au fost informați doar cu puțin timp înainte de plecarea delegației. Acesta poate fi motivul pentru care informația despre vizita planificată nu fost dezvăluit în prealabil. Fiala s-a consultat cu serviciile secrete și a primit recomandarea să nu efectueze vizita din motive de securitate.
Cu toate acestea, la întoarcerea în țară, Fiala a explicat că știa foarte bine riscurile, însă în opinia lui fiecare trebuie să facă ce crede el că e bine. Vizita a stârnit aprecieri în străinătate cât și în Republica Cehă și a fost intens mediatizată în toată lumea. Cehii au susținut în număr mare decizia premierului, însă nu în unanimitate. Șaizeci la sută din participanții la un sondaj realizat de STEM/MARK pentru postul public de televiziune și-au exprimat acordul cu decizia lui Fiala.
Zelenski le-a spus liderilor europeni că Ucraina are nevoie mai ales de sisteme anti-tanc și anti-aer. Republica Cehă a trimis arme Ucrainei, deși nu a specificat ce fel de arme. Încă din primele zile ale războiului a fost creat un sistem neobișnuit – statul ceh comandă arme pe care le plătește din donațiile făcute de cehi, trimise într-un cont bancar special creat. Donațiile se apropie deja de 30 de milioane de euro. „Acestă reacție îmi dă motive de satisfacție: atunci când oamenii ne scriu de pe front că au reușit să arunce în aer un convoi de tancuri cu armele pe care le-am trimis. Exact asta ne motivează. De exemplu, rachetele anti-tanc au fost folosite cu succes încă din primele zile de război”, a descris pentru Deník N modul în care funcționează sistemul de donații ministrul adjunct al apărării, Tomáš Kopecny.
Participarea masivă a populației la strângerile de fonduri pentru ucraineni reflectă atmosfera din societatea cehă: studii sociologice indică faptul că marea majoritate a populației condamnă agresiunea rusă din Ucraina. Întrebați dacă sunt de acrod cu invazia Rusiei, 94% din persoanele intervievate au răspuns negativ la mijlocul lunii martie. Trei la sută au fost de acord cu atacul, potrivit sondajului menționat anterior. Este o cifră mică dacă ținem cont că o parte importantă a societății cehe (în jur de 20 la sută) îl susținea pe Vladimir Putin. Cele mai recente informații de la finalul anului trecut indică faptul că 15 la sută din populație avea încredere în Putin la vremea respectivă, pe când președintele rus amplifica tensiunile de la granița ucraineană.
Trecutul Cehiei explică de ce aproape nimeni nu susține invazia Rusiei
Cum de nu mai sunt de găsit suținătorii lui Putin din Republica Cehă în contextul agresiunii din Ucraina? Nu putem decât specula: un atac de o asemenea anvergură cu siguranță a șocat până și pe cei care cu puțin timp înainte erau susținătorii Rusiei (cum este cazul președintelui Zeman). În plus, de data aceasta regimul de la Moscova aproape că a renunțat să mai încerce să justifice invazia în străinătate, direcționând eforturile propagandistice către publicul de acasă. Cei care citesc cu regularitate portalurile de dezinformare, care înainte de invazie susțineau că Rusia nu va ataca Ucraina, au fost poate derutați. Mai mult decât atât, autoritățile cehe de data aceasta au luat măsuri împotriva celor mai importante website-uri de dezinformare și le-au blocat. Posibil și ca atmosfera de la nivelul societății, care în ansamblul ei condamnă agresiunea Rusiei, să fi contribuit în acest sens.
Totodată, Biroul Procurorului General a făcut un anunț foarte clar la scurt timp de la declanșarea operațiunii militare ruse, și anume că orice formă de sprijin față de aceasta va fi considerată faptă penală, ceea ce s-a și întâmplat în câteva cazuri – cel puțin nouă oameni au fost puși sub acuzare.
Pe deasupra mai trebuie ținut cont și de trecutul Cehiei – o națiune mică care a fost supusă presiunilor din partea unui vecin mai puternic practic încă de la înființare. În anii '30, Cehoslovacia a fost amenințată de Germania nazistă pentru presupusa represiune la adresa populației vorbitoare de germană. Atunci, Hitler a anexat Regiunea Sudeților, pentru ca apoi să ocupe și restul Cehoslovaciei. În septembrie 1938, tancurile germane ajunseseră la graniță. A avut loc o mobilizare generală în Cehoslovacia, iar soldații și cetățenii erau gata să-și apere țara. Ordinul de a lupta pentru apărarea țării n-a mai venit, așa că trupele germane au ocupat zonele frontaliere fără să întâmpine rezistență. Evenimentul a lăsat răni adânci în mentalul colectiv, și până în ziua de azi cehii încă se mai întreabă dacă ar fi trebuit să se apere sau nu. Desigur, ei își proiectează „durerea” și pe situația actuală din Ucraina, și de multe ori „îi învidiază” pe ucrainenii care își apără țara. Cehii au simțit pe pielea lor agresiunea Rusiei în 1968 (la nivel oficial a fost o invazie militară a țărilor semnatare a Pactului de la Varșovia). În același timp, Uniunea Sovietică dorea să suprime cu orice preț democratizarea societății, ceea ce ar fi dus nu doar la desprinderea Cehoslovaciei de URSS, ci și la răspândirea curentului democratic către alte țări din blocul sovietic.
Nici în 1968, la vremea respectivă fiind o țară comunistă și un satelit sovietic, nu s-a apărat Cehoslovacia. Au fost multe cazuri de rezistență civilă, însă nu în măsură să schimbe rezultatul. Au urmat schimbări ale politicienilor reformiști din rândul guvernului, epurări la toate nivelurile societății și douăzeci de ani mohorâți de ocupație și socialism.
De aceea cehii probabil empatizează cu situația din Ucraina și sunt gata să sprijine această țară.