Donații
Veridica.md
În mitul sovietico-rus pe care regimul Putin încearcă să îl impună de ani de zile, 9 mai joacă un rol fundamental. Sărbătorește triumful unei țări pașnice care a fost atacată de răul nazist, o țară al cărei popor s-a mobilizat mai întâi pentru a o apăra, apoi pentru a salva întreaga Europă. Poporul rus este urmașul marelui popor sovietic iar Rusia este moștenitoarea URSS. Ca și aceasta, reprezintă binele aflat sub amenințarea răului. Ca și aceasta, este o forță de temut care, dacă și-ar dori, ar putea ajunge din nou la Berlin. 9 mai este ziua în care lumea își amintește de puterea URSS și poate să o vadă pe cea a Rusiei, afișată la parade militare organizate în Piața Roșie din Moscova.
Mitul este mai important decât istoria și decât realitatea. Sunt ocultate faptele care pătează această imagine de victimă eroică: rolul URSS în declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, pactul inițial cu naziștii, crimele de război și ocupația brutală care a urmat într-o bună parte a Europei, agresiunile Rusiei în Moldova, Georgia, Ucraina. Se proiectează o imagine care nu are legătură cu realitatea, în buna tradiție a satelor Potemkin.
Șarada a continuat și anul acesta, dar realitatea de dincolo de mit nu a mai putut fi ascunsă. Poate că rușii, bombardați cu propaganda regimului pe toate canalele care mai emit, încă mai cred în forța armatei lor, dar observatorilor externi nu a avut cum să le scape discrepanța dintre imaginile armatei lustruite de la paradă și inaptitudinea forțelor ruse din Ucraina, dintre zâmbetele femeilor militar care mărșăluiau și figurile obosite, hăituite ale ucrainencelor care au scăpat din Mariupol, dintre simbolurile pe care se opreau insistent camerele – icoana, vulturul bicefal, flacăra eternă – și ruinele clădirilor distruse în Ucraina de bombele rusești. A fost observată și discrepanța dintre vechiul Putin, un macho care călărea la bustul gol în Siberia sau zâmbea complice către Alina Kabaeva, și Putin de-acum, supraponderal, cu mers greoi, citindu-și discursul de pe cartoane cu litere de-o șchioapă sau acoperindu-și genunchii cu o pătură ca un bătrân căruia, de la o vreme, a cam început să îi intre frigul în oase. În alți ani, alături de Putin, la tribună, se aflau și alți șefi de stat, veniți să vadă la fața locului puterea Rusiei; anul acesta, n-a mai venit nici măcar Lukașenko.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Chiar și acolo unde evenimentele de Ziua Victoriei au fost ceva mai ample, participanții s-au ferit să își exprime strident simpatia pentru Rusia, preferând să se concentreze pe comemorarea celor căzuți în Al Doilea Război Mondial. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
Bulgaria: demonstrație de solidaritate cu Ucraina cu ruși care se opun lui Putin
De data aceasta, festivitățile tradiționale de 9 mai în Bulgaria s-au desfășurat în surdină spre deosebire de anii precedenți. Ambasadorul Rusiei, Eleonora Mitrofanova, o figură controversată pentru susținerea afișată față de politica Kremlinului în aparițiile ei televizate și încercările repetate de intimidare a coaliției de guvernare, a marcat acest eveniment la Sofia și Plovdiv, înconjurată de forțe de pază și securitate. „Zilele acestea putem vedea mulțimi de oameni care sprijină fascismul”, a declarat Mitrofanova la Plovdiv, purtând o ținută roșie.
La Sofia, 9 mai a fost o zi în care oamenii și-au exprimat solidaritatea cu Ucraina. Câteva mii de oamenii au luat parte la un marș care a pornit din piața din fața palatului prezidențial și s-a încheiat în fața ambasadei Rusiei. În tot acest timp mulțimile de oameni au protestat și în fața monumentelor sovietice din oraș, păzite de poliție, care de la începutul invaziei în Ucraina au fost vandalizate cu mesaje anti-război. La fel ca în cazul altor evenimente similare, la marșul de solidaritate cu Ucraina au luat parte și ruși care au arborat steagul alb-albastru al „păcii”, un simbol al opoziției față de Kremlin.
Foto: Svetoslav Todorov
Deși a traversat zone centrale din Sofia și a continuat dincolo de centrul orașului, blocând traficul, marșul a fost puțin mediatizat de televiziunile locale.
(Svetoslav Todorov, Sofia)
Cehia: De 9 mai, orașe cehe au retras cetățenia de onoare acordată unor eroi ai Rusiei
Săptămâna trecută, Cehia a sărbătorit a 77-a aniversare a sfârșitului războiului. Mii de oameni au fluturat steaguri și au întâmpinat cu urale un convoi militar SUA în orașul Pilsen din vestul Boemiei, care a fost eliberat de armata americană în al doilea război mondial. La Praga, a ceremonie de comemorare a fost organizată la cimitirul Olšany, unde au fost îngropați soldați de diferite naționalități căzuți la datorie. Atât premierul Petr Fiala, cât și președintele Miloš Zeman au susținut discursuri. Zeman de obicei sărbătorea Ziua Victoriei fie la Ambasada Rusiei, fie la Moscova, dar de data aceasta a ales să țină un discurs pro-Ucraina, în conformitate cu atitudine nouă pe care o are față de Rusia și Ucraina începând cu 24 februarie. Cu toate acestea, Zeman a fost admonestat de demonstranți care i-au amintit de orientarea lui filorusă anterioară.
Pe 9 mai, fără a suscita un interes deobsebit din partea publicului, Ziua Victoriei a fost comemorată de diplomați ruși sau de Comuniști, care la alegerile de anul trecut nu au mai intrat în Parlament.
Autoritățile din Praga, pe de altă parte, au hotărât în aceeași zi să îi retragă mareșalului Konev cetățenia de onoare primită în iunie 1945. Motivul este decizia lui de a bombarda orașul Mladá Boleslav pe 9 mai 1945, și implicarea lui ulterioară în reprimarea violentă a Revoluției ungare din 1956. Decizia urmează să fie votată de consiliul municipal.
În aceeași zi, orașul České Budějovice din sudul Boemiei a hotărât la rândul său să retragă cetățenia de onoare acordată primei femei cosmonaut, Valentina Tereșkova, în prezent membră a Parlamentului Rusiei, care sprijină agresiunea împotriva Ucrainei.
(Michael Švec, Prague)
Letonia: tensiuni în creștere după ce pro-rușii s-au întors pe 10 mai și au depus din nou flori la un monument sovietic
Anul acesta, 9 mai a fost ziua comemorării victimelor din Ucraina. De la obținerea independenței, 9 mai a fost o zi obișnuită în Letonia – nu a fost niciodată o sărbătoare legală, nici o zi de comemorare. Cu toate acestea, la fel ca în alți ani, unii oameni (majoritatea vorbitori de rusă) au depus coroane de flori la Monumentul Victoriei din Riga. Alte evenimente similare au avut loc în alte orașe letone unde trăisc comunități importante de vorbitori de rusă. A fost practic o zi liniștită și calmă – doar câteva zeci de persoane au fost reținute de poliție pentru că erau în stare de ebrietate sau glorificau Rusia și armata ei. Însă nu au existat conflicte sau ciocniri între cei care sprijină politicile Rusiei și cei care le critică.
În același timp, au existat câteva episoade interesante care au făcut din această zi de 9 mai una diferită în comparație cu alți ani. Oamenii veniți să depună flori la monumentul victoriei au trebuit să așeze coroanele printre steaguri letone și ucrainene. De asemenea, accesul la monument a fost unul limitat, așa că au trebuit să stea la cozi lungi pentru a putea depune flori. Unii și-au exprimat nemulțumirea vizavi de timpul de așteptare și de steagurile arborate, însă nu au existat ciocniri sau discuții aprinse.
Lângă monument, a fost amplasată o expoziție foto a războiului din Ucraina, cu imagini care arată ce face armata rusă în Ucraina, însă Ministerul de Interne a decis să fie mutată pentru a evita provocările. Mulți pro-ucraineni din Letonia au denunțat acest gest ca un semn de lașitate. În general, mulți letoni, în special etnicii letoni, și-au experimat dezaprobarea și chiar scârba față de evenimentele dedicate zile de 9 mai.
Numărul participanților la aceste festivități a fost mult mai mic față de alți ani, iar cum panglica Sfântului Gheorghe și simbolurile sovietice au fost interzise în Letonia, aproape nu au existat oameni care au afișat aceste simboluri ruse sau sovietice la Riga.
La finalul zilei au fost și artificii la Riga dedicate zilei de 9 mai, deși astfel de spectacole sunt interzise.
Marți dimineața, pe 10 mai, florile depuse la Monumentul Victoriei au fost luate cu un tractor. Acest lucru a provocat furia unei părți a societății. Astfel, unii au decis să cumpere alte flori și să le depună lângă monument pe 10 mai. Și așa au și făcut. De data aceasta nu au mai fost supravegheați de poliție, așa că simbolurile sovietice și rusești erau la vedere, inclusiv panglica Sf. Gheorghe și literele Z și V, în timp ce unii participanți intonau cântece de război sovietice. Poliția a apărut abia seara pentru a monitoriza situația și a preveni potențiale conflicte cu cei care nu au susținut evenimentul. În cursul nopții, polițiștii au decis să blocheze complet accesului la monument pentru a preveni evenimente similare în zilele următoare. Mulți letoni sunt șocați și, pe rețelele de socializare, cer demisia ministrului de interne. Ministrul Marija Golubeva a respins deja o astfel de probabilitate. Temperatura în societatea letonă este destul de ridicată acum. Unii letoni spun că în următoarele zile vor avea loc demonstrații pro-letone/pro-ucrainene la Riga pentru a arăta că asemenea lucruri sunt total inacceptabile. Astfel, în acest an, evenimentele din 9 mai ar putea juca un rol important pe termen lung în societatea și politica letonă.
Și, în sfârșit, partidele politice care fac parte din guvernul leton au decis că trebuie demarată dărâmarea Monumentului Victoriei, acesta reprezentând un simbol sovietic și rus. Există multe monumente în toată Letonia asociate URSS, însă acesta este probabil cel mai mare și cel mai cunoscut. Probabil că discuțiile despre „moartea” monumentului, reacția Moscovei și a unei părți a societății vorbitoare de rusă vor stârni un puternic val de emoții. Povestea, astfel, încă nu s-a încheiat.
(Kaspars Germanis, Riga)
Republica Moldova: Pro-rușii au mărșăluit cu panglica Sf. Gheorghe în piept, dar nu s-au înregistrat incidente
Ziua de 9 mai a decurs la Chișinău fără incidente majore, în pofida unor temeri că ar fi putut avea loc provocări care să ducă la destabilizarea situației din Republica Moldova. Sigur, nu a lipsit așa-zisul Marș al Victoriei, devenit tradițional deja în ultimii 20 de ani, care a fost organizat și de această dată de opoziția pro-rusă din parlament– Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
La marș au participat și liderii, actuali sau foști, ai Partidului Comuniștilor și Partidului Socialiștilor – Vladimir Voronin și Igor Dodon. Ambii au deținut anterior funcția de președinte al Republicii Moldova. Și unul, și altul, la fel ca și și deputați din partidele lor sau oameni de rând, au avut prinsă în piept panglica negru-portocalie, interzisă recent în Republica Moldova, deopotrivă cu însemnele „Z” și „V”, ca simboluri ale războiului purtat de Rusia în Ucraina. Poliția a anunțat că a înregistrat 42 de astfel de încălcări ale legii pe parcursul zilei de 9 mai și că cei care le-au comis riscă amenzi de aproximativ 900 de euro.
Foto: Mădălin Necșuțu
Ca în fiecare an, marșul s-a încheiat la memorialul ostașilor sovietici cu depuneri de flori. Și reprezentanții autorităților au depus flori la acest Memorial, în incinta căruia se află, de altfel, și un memorial mai mic consacrat eroilor care au căzut în războiul din Transnistria în 1992. Spre deosebire de participanții la marș care au marcat victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în 1945, președintele parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a vorbit despre ziua de 9 mai ca despre o zi a memoriei și a păcii, criticând, totodată, războiul din Ucraina.
(Corneliu Rusnac, Chișinău)
Polonia: “Nu este ziua victoriei asupra fascismului, ci ziua renașterii fascismului. O zi a rușinii”
Ambasada Federației Ruse de la Varșovia plănuise să organizeze festivitatea tradițională de 9 mai, însă cu două zile înainte, după ce primarul capitalei anunțase că „nu e de acord să fie organizată o sărbătoare a unui stat agresor la Varșovia”, planurile au fost abandonate. Cu toate acestea, deși principalul eveniment a fost anulat, ambasadorul Serghei Andreiev a anunțat că va depune coroane de flori la Mausoleul Soldaților Sovietici din Varșovia. Activiștii anti-război au avertizat că nu îi vor permite să facă acest lucru. Luni, cu două ore înainte de sosirea ambasadorului, au început să se adune protestatari la intrarea în cimitir. Pe lângă opozanți ai agresiunii Rusiei din Ucraina, a existat și un grup de oameni care purtau panglica neagră și portocalie a Sfântului Gheorghe (unul din simbolurile asociate cu politica agresivă a președintelui Vladimir Putin în Ucraina încă de la anexarea Crimeii). Protestatarii pro-ruși au scandat slogane anti-regim în poloneză, strigând către ucraineni: „Jos cu naziștii!” Conflictul dintre cele două grupări s-a intensificat.
În același timp, la poarta cimitirului avea loc o demonstrație anti-război: oamenii s-au așezat la pământ, cu hainele acoperite cu vopsea roșie, iar în spatele lor era o pancartă pe care scria „Criminali”. „Am venit din respect pentru oamenii care luptă în Ucraina împotriva Rusiei, pentru libertate și democrație. Respectăm victimele războiului îngropate în acest cimitir, însă pentru noi vizita ambasadorului reprezintă o sfidare la adresa violurilor și masacrelor comise de soldații ruși în Ucraina”, spune Volodîmîr, organizatorul protestului. „Nu este ziua victoriei asupra fascismului, ci ziua renașterii fascismului. O zi a rușinii”, a strigat Natalia Pancenko da la Euromaidan-Varșovia, o inițiativă a cetățenilor care sprijină eforturile de integrare europeană a Ucrainei.
Când ambasadorul Rusiei a ajuns, la orele prânzului, și a ieșit din mașină, mulțimea a început să se îmbulzească spre micul grup de polițiști care îl escortau, strigând „Fasciștii!” Jurnalista ucraineană Irina Zemliana a aruncat o cutie de vopsea roșie către ambasador, lovindu-l chiar în cap. Cu fața acoperită de vopsea roșie, Andreiev a reacționat ca și cum acest lucru era de așteptat, și s-a întors calm la mașină. Incidentul a reaprins disputa între opozanții și susținătorii lui Putin, aceștia aruncând unii în alții cu sticle și lovindu-se cu pumnii. O persoană a rămas cu capul spart, iar incidentul s-a soldat cu violențe. „Ne-au distrus sărbătoarea”, s-a plâns mai târziu un diplomat rus. În după-amiaza aceleiași zile, Ambasada Rusiei a solicitat autorităților poloneze să permită reprezentanților ei să depună flori la monumentul care comemorează Armata Roșie.
Foto: EPA-EFE/Leszek Szymanski
Ministrul polonez de Externe și-a exprimat regretul vizavi de acest incident „care nu ar fi trebuit să se întâmple”. Pe de altă parte, Ministrul de Interne a recunoscut că „sunt de înțeles sentimentele care le încearcă pe soțiile ucrainenilor care luptă pentru apărarea patriei”.
Sunt într-adevăr de înțeles, dar totdată trebuie înțeles și că Rusia tocmai a primit muniție pe care o va folosi, cu siguranță în următoarele zile sau chiar săptămâni, pentru a critica aspru Polonia. Poza cu ambasadorul Federației Ruse „plin de sânge” atacat la Varșovia este un trofeu important pentru propaganda lui Putin.
(Michal Kukawski, Varșovia)
România: „Showul din Piața Roșie a fost pus în umbră de imaginile de la Bucea și Mariupol”
Anul acesta, Ziua Victoriei a fost pusă în Vest sub semnul păcii, reconcilierii și unității iar la Moscova sub cel al războiului și morții. Spectacolul grotesc al paradei din Piața Roșie a amintit de mitingurile naziste, iar regia TV de montajul lui Leni Riefenstahl. Amestectul de icoane, secere și ciocane a fost butaforia cacofonică asumată de noua Armata Roșie „eliberatoare”.
Presa românească a transmis simultan mesajele lui Putin și Zelenski. Showul din Piața Roșie a fost pus în umbră de imaginile de la Bucea și Mariupol. Putin a părut propria sa caricatură, groparul-șef.
Ziua Europei este umbrită anul acesta de războiul din Ucraina. În mod neașteptat, politicienii români au părut zilele acestea rezonabili, ba chiar înțelepți.
(Marian Voicu, București)
Ucraina: „răul s-a întors”
În Ucraina, Ziua Victoriei asupra nazismului în cel de al Doilea Război Mondial a fost sărbătorită în contextul confruntărilor militare cu Rusia. Ucraina trece treptat de la concepția de victorie la cea de comemorare a victimelor din perioada conflagrației mondiale, iar războiul declanșat de Rusia în februarie accelerează acest proces.
Nimeni în orașele mari ucrainene nu a ieșit la parade. Militarii din Ucraina sunt în tranșee, în avioane sau în nave, apărându-și statul de agresiunea rusă.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că poporul ucrainean nu va uita niciodată ce au făcut înaintașii în cel de-Al Doilea Război Mondial. „Foarte curând vor fi două Zile ale Victoriei în Ucraina. Și cineva nu va avea niciuna”, a spus Zelenski, referindu-se la Rusia care „va fi înfrântă” în acest război.
„Am câștigat atunci. Vom câștiga acum”, a declarat Zelenski în contextul discuțiilor de săptămâna trecută din Parlamentul de la Kiev, potrivit cărora Rusia „privatizează” victoria asupra nazismului german, în timp ce teritoriul ucrainean a fost cel mai distrus de acel război.
Zelenski a declarat la 9 mai că „nu vom permite nimănui să ne anexeze victoria, să o privatizeze”, dând de înțeles că nu doar Rusia a învins nazismul în cel de al Doilea Război Mondial.
La 8 mai în Ucraina a mai fost marcată Ziua Memoriei și Concilierii. Într-un mesaj video din orașul Borodianka, unde militarii ruși au comis crime de război, președintele Zelenski a declarat că „răul s-a întors. Din nou! Într-o formă diferită, sub sloganuri diferite, dar cu același scop”.
Președintele Ucrainei i-a comparat pe militarii ruși cu răul nazist, spunând că statul ucrainean și aliații din Occident vor învinge din nou: „Niciun rău nu poate scăpa de responsabilitate, nu se poate ascunde într-un buncăr".
Cu mare surprindere au aflat ucrainenii că în orașele ocupate de Rusia în estul și sudul țării, oamenii au ieșit la parade, supravegheați de lunetiști și susținuți de grupuri mari de oameni aduși special din Crimeea și Moscova.
Imaginile au fost folosite pentru a le arăta rușilor că „orașele eliberate” sunt deja pline de bucurie pentru că își pot sărbători Ziua Victoriei.
(Marin Gherman, Cernăuți)
Citește pe Veridica și Ziua Victoriei și Imperiul Sovietic: ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în statele ex-comuniste
