Donații
Veridica.md
„Ucraina va câștiga acest război”, spunea Kiril Petkov pe 28 aprilie, la scurt timp după întrevederea pe care a avut-o cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în care cei doi au abordat modalitățile prin care Bulgaria poate sprijini armata ucraineană, cel mai probabil prin repararea echipamentelor militare.
Tonul folosit de Petkov nu a fost tot timpul atât de ferm. Este totodată greu de spus unde se situează Bulgaria în această înfruntare pe muchie de cuțit între Occident și Rusia, atât din afară, cât și din interiorul țării, deoarece de la bun început guvernul a transmis mesaje contradictorii.
Vizita în Ucraina a prim-ministrului și liderului partidului „Continuăm schimbarea”, Kiril Petkov, va diviza probabil și mai mult peisajul politic și-așa fragmentat din Bulgaria, acolo unde unul dintre cele patru partide din coaliția de guvernare, Partidul Socialist Bulgar, precum și președintele și fostul aliat al lui Petkov, Rumen Radev și partidul nou intrat în parlament, „Renașterea”, s-au aliniat retoricii Kremlinului, chiar dacă au făcut-o în capacități diferite. În dimineața zilei de 28 aprilie, Petkov a vizitat regiunea Bucea, una dintre cele mai afectate de masacrele armatei ruse: „Lupta aceasta nu mai este doar a Ucrainei, avem de ales între două civilizații.”
Vizita a avut loc în contextul în care Bulgaria și Rusia și-au expulzat reciproc mai mulți diplomați, existând de asemenea schimburi dure între autorități și ambasadorul Rusiei la Sofia. Mai important este însă faptul că Bulgaria va trebuie să semneze noi acorduri pentru importul de gaze. Pe 26 aprilie, compania rusă Gazprom a anunțat că suspendă acordul cu Bulgaria deoarece este ilegal ca această țară membră UE să achite gazele de la ruși în ruble. Aproape 90 la sută din rezervele de gaze ale Bulgariei sunt furnizate de Rusia, iar la ora actuală rezerva țării a ajuns la 17 la sută, așadar Bulgaria va fi nevoită să sporească importurile de gaze din Azerbaijan, aduse prin interconectorul cu Grecia. Pe 27 aprilie, Petkov a descris decizia Gazprom drept un șantaj, în timp ce ministrul finanțelor și co-președintele partidului „Continuăm schimbarea”, Assen Vassilev, a spus că asistăm la „un război economic împotriva Bulgariei”.
Premierul Kiril Petkov – de la stabilizarea coaliției la conducerea ei
Calmul și atitudinea echilibrată, împreună cu o doză de naivitate și optimism, au făcut mereu parte din imaginea publică a lui Kiril Petkov. Născut la Plovdiv în 1980, Petkov a absolvit Facultatea de Business la Universitatea Harvard, a devenit un antreprenor de succes și a intrat în politică ca ministru al economiei în primul cabinet interimar al președintelui Radev în 2021. Carisma lui Petkov a contrastat însă cu evenimentele dramatice din primele luni ale anului 2022: guvernul amână măsurile pentru reducerea inflației, transmite semnale confuze privind nehotărârea Bulgariei de a bloca accederea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, iar dorința lui Petkov ca cele patru partide de coaliție să ajungă la un consens a făcut ca societatea, inclusiv proprii susținători, să înceapă să-și piardă răbdarea.
În săptămânile de după declanșarea invaziei pe 24 februarie, s-a putut vedea foarte clar că ezitările coaliției reprezintă efectul neînțelegerilor dintre cele trei partide pro-europene și Partidul Socialist Bulgar și, prin extensie, președintele Radev. Mai mult, liderul partidului Socialist, Kornelia Ninova, este ministrul economiei și se împotrivește ferm trimiterii de arme în Ucraina, în ciuda informațiilor tot mai numeroase că Bulgaria ar sprijini armata ucraineană prin țări terțe, în special prin intermediul Poloniei (Bulgaria a semnat acorduri pentru achiziția de armament în valoare de 216 milioane de Euro între 20 februarie și 13 aprilie, majoritatea cu Danemarca, Slovacia, Cehia, Germania, Spania, Slovenia, Polonia, România, Lituania și Estonia.
De ce s-a repoziționat Bulgaria atât de târziu
Petkov și partidul său au înăsprit vădit tonul în ultimele zile ale lunii aprilie după mai bine de două luni în care coaliția a condamnat invazia Kremlinului, fără însă a lua vreo măsură propriu-zisă.
Alianța a părut că ezită să trimită asistență militară și să mărească sprijinul acordat de stat refugiaților, în ciuda faptului că încrederea populației în politicile lui Putin s-a prăbușit (de la peste 50 la sută în 2020, la 15 la sută în aprilie 2022, conform unui sondaj realizat de Alpha Research) și a mai multor demonstrații de amploare în toată țara, prin care protestatarii cereau autorităților să adopte o poziție fermă.
Într-un interviu televizat care a atras critici pe rețelele de socializare, parlamentarul Kaloian Ikomoniv din partea partidului „Continuăm schimbarea” a declarat că, deși partidul sprijină idea furnizării de asistență militară Ucrainei, este o chestiune controversată la nivelul societății, de vreme ce „orice bulgar ține mult la Rusia”, o declarație care practic a alimentat narativul de sorginte comunistă potrivit căruia Rusia a eliberat Bulgaria de una singură de sub jugul otoman în 1878 (în ultimii ani și mai ales în 2022, mulți bulgari au început să fie stânjeniți de ceremoniile tradiționale organizate pe 3 martie, când se comemorează victoria Rusiei).
În urma vizitei lui Petkov în Ucraina, societatea se așteaptă ca guvernul să ia măsuri clare pentru a trimite sprijin militar, nu doar umanitar, în Ucraina. În primele zile ale lunii mai, parlamentul urmează să voteze un proiect de lege decisiv în această privință.
Președintele revine la discursul pro-Kremlin și la dezacordurile cu Petkov
Pe 27 aprilie, președintele Radev a criticat coaliția pentru că a rupt legăturile cu Gazprom, ceea ce ar putea pune și mai multă presiune pe economia țării: „Guvernul datorează oamenilor un răspuns direct în legătură cu interesele pe care le urmărește”, a avertizat Radev, care a fost reales pentru al doilea mandat în noiembrie 2021, la vremea respectivă beneficiind de o cotă de popularitate mare, datorată celor două cabinete interimare pe care le-a numit și opoziției publice față de politicile fostului premier Borissov, implicat în presupuse deturnări de fonduri europene și investigații de corupție. In ieșirile publice anterioare, Radev a mai avertizat și că furnizarea de asistență militară nu va face decât să implice și mai mult Bulgaria în acest conflict, atrăgând furia Kremlinului. A mai descris vizita lui Petkov în Ucraina drept una care a adus puține foloase.
În mod surprinzător, Radev a criticat-o și pe lidera Partidului Socialist Bulgar, actualul ministru ale economiei, Kornelia Ninova, pentru că nu ar fi monitorizat cu atenție presupusele ajutoare militare transmise Ucrainei prin intermediul unor țări terțe. În mod paradoxal, ostilitatea lui Radev față de coaliția pe care a promovat-o inițial poate contribui la consolidarea acesteia.
Tensiunile între coaliția de guvernare și președintele Radev reprezintă un element nou, deși președintele a mai folosit aceeași retorică: în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Radev a descris Crimeea ca pe un teritoriu rus, iar anterior s-a declarat împotriva sancțiunilor impuse Moscovei de către UE.
„Argumentul lui Radev, și anume că prin acordarea de armament prelungim cumva conflictul, este o rușine, deoarece se bazează pe falsa ipoteză că Rusia va câștiga războiul”, a declarat co-președintele „Continuăm schimbarea” și ministrul de finanțe Assen Vassilev într-o conferință de presă susținută împreună cu Petkov pe 27 aprilie.
Dacă se va destrăma coaliția, alegătorii se vor orienta către noi eroi
Deși în ultimele câteva zile duetul de la conducerea cabinetului, Petkov și Vassilev, a reușit să își motiveze din nou susținătorii, destrămarea coaliției și o nouă rundă de alegeri încă mai reprezintă o posibilitate. În ciuda ambițiilor reformiste, ascensiunea rapidă a partidului „Continuăm schimbarea” se înscrie într-o tendință toxică. Electoratul bulgar tinde să sprijine politicienii noi cu puțină experiență politică.
O scurtă privire la ultimele două decenii ne arată următoarele: fostul țar Simeon al II-lea (Simeon de Saxa-Coburg-Gotha), fiul lui Boris al III-lea, a revenit în Bulgaria după exilul din timpul regimului totalitar, iar după o scurtă campanie a devenit în 2001 prim-ministru. Apoi, Boiko Borissov, fosta gardă de corp a ultimului lider comunist, a dominat scena politică locală de la alegerea lui în fotoliul de premier în 2009, în ciuda presupuselor legături cu lumea interlopă și mai multor semne de întrebare legate de CV-ul său. Partidul înființat de Borissov, GERB, a rămas la guvernare până în 2021, când Bulgaria, devastată de pandemia de COVID-19 și de protestele stradale, a hotărât că a sosit momentul schimbării. În cele trei alegeri generale din 2021, GERB a obținut o victorie à la Pirus în februarie, iar apoi a pierdut în iulie și noiembrie în favoarea partidului nou înființat „Există un astfel de popor”. Politica haotică a acestuia din urmă a făcut ca partidul să piardă încrederea societății, ducând la apariția coaliției „Continuăm schimbarea”, care a câștigat alegerile din noiembrie.
Dacă fisurile din interiorul coaliției se adâncesc, acest lucru îl poate readuce în lumina reflectoarelor pe Borissov, poate aduce mai multe voturi partidului de extremă dreaptă „Renașterea” și chiar să îl favorizeze pe premierul interimar din 2021, Stefan Ianev, fost consilier al lui Radev, desemnat de Petkov să preia portofoliul apărării, demis mai târziu pentru discursurile sale pro-Kremlin. Ianev urmează să-și lanseze propriul partid la începutul lunii mai, adresându-se atât votanților de extremă dreaptă, cât și de extremă stângă.
Deși Bulgaria pare că se distanțează de Rusia, atât în plan ideologic cât și din punct de vedere economic, în eventualitatea în care coaliția se va destrăma, pierzând încrederea populației, o revenire la vechile practici și o mai mare dependență de Moscova pot fi iminente.
