Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei. O astfel de mișcare ar fi însă irelevantă în plan economic și nu ar reprezenta un semnal chiar atât de important nici măcar din punct de vedere politic. În schimb, ar putea atrage probleme mari pentru guvernarea pro-Europeană care se confruntă cu mai multe crize simultan în acest moment: energetică, economică, umanitară și chiar și una medicală, dacă ținem cont că pandemia de COVID-19 nu a luat totuși sfârșit.
Ambasadorul ucrainean la Chișinău, Marko Șevcenko, a declarat săptămâna trecută într-un interviu pentru portalul NewsMaker.md că respectă poziția de neutralitate a Republicii Moldova în legătură cu războiului din Ucraina, dar că aceasta din urmă vrea să știe clar unde anume „se termină neutralitatea și unde începe asistența inamicului”.
„Țara agresoare, care face obiectul unor sancțiuni internaționale severe, are o mare dorință de a folosi platforme neutre pentru, de exemplu, retragerea sau eludarea sancțiunilor impuse acesteia. Vorbim de fluxuri financiare, de contrabandă cu produse sau materiale critice pentru aceasta, deplasări ale cetățenilor aflați sub sancțiuni și folosirea de documente false. Și ne amintim de sabotorii ruși Petrov și Bashirov [ofițeri GRU]. Unul dintre ei a folosit un pașaport moldovenesc fals pe numele lui Nicolae Popa. Ne amintim povestea Landromatului. Adică aici sunt legături bine stabilite, oameni, agenți economici care au participat la toate acestea”, a declarat Marko Șevcenko.
Referirile sale indică mai exact ofițeri GRU care au desfășurat misiuni de sabotaj și crime în Europa și care aveau acte de identitate moldovenești, precum și la „Spălătoria rusească” (Russian laundromat) prin care au fost „albiți” în Republica Moldova peste 20 de miliarde de dolari din cei circa 80 de miliarde de dolari, cât au spălat rușii în toată lumea.
Republica Moldova a fost în anii trecuți o platformă, la fel ca și Ucraina de altfel, în care Rusia s-a mișcat cu lejeritate la toate nivelurile. Atât în zona economică, cât și în cea politică. De altfel și oligarhii transnistreni care dețin holding Sheriff – Viktor Gușan și Ilia Kazmalii – dețin cetățenia ucraineană și au fost decenii la rând foarte conectați la activitățile economice și de contrabandă din portul Odessa.
Ce ar însemna impunerea de sancțiuni Rusiei: beneficii zero, riscuri sporite
Presiunile voalate ale Kievului pentru ca Republica Moldova să impună și ea sancțiuni economice Rusiei își găsesc foarte greu justificarea. Îndeosebi, deorece volumul schimburilor comerciale este infim între Republica Moldova și Rusia ca urmare a embargo-ul economic impus Chișinăului de către Moscova încă din 2013.
Exporturile Republicii Moldova către Rusia, chiar și înainte de declanșarea invaziei rusești din Ucraina, erau de numai 8,8%. Rusia se află abia pe poziția a treia, după România și Turcia în topul destinațiilor mărfurilor moldovenești.
În schimb, Republica Moldova este dependentă 100% de gazul rusesc de la Gazprom. Iritarea Moscovei cu astfel de sancțiuni inutile ca eficiență ar putea duce la întreruperea livrărilor de gaze către Republica Moldova. Un astfel de scenariu ar crea foarte multe probleme pentru Chișinău într-o perioadă plină de crize în care se mai încearcă și reforme profunde.
„Nu vom permite evitarea sancțiunilor prin sistemul nostru bancar, nu este posibil. Și pe partea de exporturi nu vom permite re-exporturi prin Republica Moldova, aceste riscuri sunt monitorizate. Singura legătură cu Federația Rusă este achiziția de gaz și vom vedea ce va urma. Republica Moldova face multe pentru refugiați, a oferit părții ucrainene serviciile geniștilor și vom vedea dacă există interes, pentru că în localitățile în care s-au retras trupele există acest risc al minelor. Găzduim 100.000 de refugiați ce înseamnă 4% din populația republicii”, a declarat, luni, Maia Sandu, într-o conferință de presă.
Mai mult, gazul rusesc este folosit de către centrala termo-electrică Moldgres din stânga Nistrului. Aceasta produce aproape întreaga energie electrică folosită de Republica Moldova. Cu alte cuvinte, o mișcare a Rusiei de întrerupere a gazului ar arunca Moldova atât în frig, cât și în beznă.
„Avem tot sprijinul partenerilor din Occident, inclusiv ei încearcă să ne ajute să găsim alternative, dar până nu găsim aceste alternative, evident că nu putem să facem abstracție de realitate”, a declarat Maia Sandu în cadrul unui interviu recent pentru Europa Liberă.
Un nou front ruso-ucrainean în Transnistria?
De la începutul războiului provocat de Rusia în Ucraina, autoritățile ucrainene au semnalat mereu pregătiri de luptă în regiunea separatistă transnistreană din stânga Nistrului, informații dezmințite de fiecare dată de la Chișinău.
În plan militar, există un dialog minim de conlucrare între Kiev și Chișinău, dar cu siguranță există o dorință Kievului, mai mult ca niciodată, să rezolve problema transnistreană. În economia războiului și odată cu bombardarea tot mai intensă a Odessei de către ruși, cel mai probabil vom asista și la o intensificare a declarațiilor responsabililor militari ucraineni față de regiunea separatistă a Moldovei. Ultima alertă a ucrainenilor în privința unor mișcări de trupe și posibile provocări militare dinspre Transnistria a avut loc chiar la finele săptămânii trecute.
De altfel, nici ambasadorul ucrainean la Chișinău, Marko Șevcenko, nu a negat preocuparea față de acest subiect care există la Kiev.
„Logica confruntării militare este următoarea - pentru a slăbi atacul este necesară dispersarea forțelor inamicului. De aceea Rusia a atacat Ucraina din trei părți - dinspre sud, est și nord. Tocmai de aceea, din când în când, apar rapoarte că o astfel de ofensivă ar putea începe și din Transnistria, din partea de vest. Și în spiritul aceleiași logici ar trebui luată în considerare declarația secretarului Consiliului Național de Securitate al Ucrainei. Săptămâna trecută, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, a solicitat Republicii Moldova să deschidă un al doilea front al operaţiunilor militare în Transnistria pentru a distrage Rusia de la Ucraina”, a spus Șevcenko.
Astfel de afirmații le-au ridicat la fileu mingea socialiștilor proruși de la Chișinău care insistă de mai multă vreme asupra unei legi organice în Parlament de declarare a neutralității Republicii Moldova, chiar dacă aceasta este prevăzută în Consituția Republicii Moldova , ceea ce face legea inutilă.
Despre declarațiile lui Danilov, ambasadorul ucrainean la Chișinău, Marko Șevcenko, a declarat că Rusia își schimbă planurile din mers împotriva Ucrainei și astfel orice scenariu este posibil.
„Din nou, am văzut că planurile [Rusiei] se schimbă de cel puțin două ori acum. Inițial, s-a presupus că Transnistria va începe să joace un anumit rol în momentul în care trupele ruse se apropie de Odessa. Acest lucru este conform informațiilor ucrainene. Îmi este greu să spun ce rol va avea Transnistria în cazul în care aceste condiții vor fi schimbate”, a declarat oficialul ucrainean.
El a precizat că va fi important dacă Transnistria va lua parte la război.
„Există un grup limitat de trupe rusești acolo, care sunt direct subordonate comandamentului rus. Înainte de război, era comanda Districtului Militar de Vest. Trupele Districtului Militar de Vest se află acum pe teritoriul Ucrainei și luptă. Adică, probabil, un grup restrâns de trupe rusești din Transnistria este acum subordonat comandamentului care conduce operațiuni militare în Ucraina. Ei pot primi un ordin în orice moment. Există și forțe de menținere a păcii acolo, care sunt și ele subordonate comandamentului rus. Există o armată a așa-numitei Republici Transnistrene”, a mai spus Șevcenko.
Diplomatul a explicat poziția Kievului în legătura cu Transnistria va fi în mare măsură determinată de posibilitatea intrării în luptă sau nu a armatei ucrainene împotriva trupelor care se află sau nu pe teritoriul republicii separatiste.
„Nu mă îndoiesc că armata ucraineană are deja un răspuns pregătit. Nu știu daca va trebui să îl pună în practica sau nu”, a precizat Șevcenko.
Așadar, Republica Moldova nu este în nicio poziție favorabilă de a aplicare sancțiuni Rusiei, dar într-adevăr poate să fie vigilentă la eventuale tentativele ale Rusiei de a face manevre de orice natură pe teritoriul său. În ceea ce privește regiunea separatistă transnistreană, Ucraina are deja mai multe scenarii cu care va opera. Asta în cazul în care Rusia va decide să atace dinspre această regiune separatistă a Republicii Moldova.
În acest caz, cel mai probabil, problema transnistreană s-ar putea tranșa la modul militar nu de către Chișinău, ci prin implicarea Ucrainei. Aceste mesaje transpiră deja din partea diplomației ucrainene, iar Chișinăul va trebui să fie pregătit inclusiv pentru un astfel de scenariu de forță.
