Război informațional: Rusia acuză Ucraina că i-a atacat teritoriul, în timp ce Kievul susține că Moscova caută pretexte pentru escaladarea conflictului

Război informațional: Rusia acuză Ucraina că i-a atacat teritoriul, în timp ce Kievul susține că Moscova caută pretexte pentru escaladarea conflictului
© EPA-EFE/SERGEY KOZLOV   |   Pompierii ucraineni lucrează într-o zonă rezidențială avariată în urma unui bombardament rusesc în Harkov, Ucraina, 16 aprilie 2022.

Rusia pretinde că Ucraina a bombardat ținte de pe teritoriul său. Lipsa unei importanțe strategice a respectivelor ținte, precum și similitudinile cu dezinformările lansate în trecut de propaganda rusă, sugerează însă că Moscova caută pretexte pentru a-și intensifica bombardamentele asupra Ucrainei.

Rusia amenință cu represalii și lansează narațiuni multiple cu privire la atacuri

În două localități din regiunile ruse Breansk şi Belgorod, situate în apropierea frontierei cu Ucraina, au avut loc explozii. Armata rusă a acuzat Ucraina că ar fi organizat un atac asupra acestor localități ale Rusiei și ar fi ucis 8 civili, inclusiv un copil.  Două clădiri rezidențiale au fost avariate în regiunea Breansk și, de asemenea, au fost auzite explozii în satul Spodariușin din regiunea Belgorod.

Presa rusă a preluat rapid subiectul unor presupuse împotriva unor localități din Rusia, pe care le-a prezentat ca fapte.  

„Militarii ruși, cu ajutorul rachetelor C-400, au doborât elicopterul ucrainean MI-8, care a atacat anterior o localitate din regiunea Breansk, a declarat un oficial al Ministerului Apărării al Federației Ruse. […] Este vorba de satul Klimovo din regiunea Breansk, potrivit unui comunicat al Ministerului. Sistemul de apărare antiaeriană a doborât elicopterul lângă frontiera cu regiunea Cernigov”, a scris portalul URA, adăugând că au fost ucise 8 persoane, inclusiv un copil.

Știrea a mai fost publicată pe Sputnik, RIA Nosovti, Moskovski Komsomoleț, Izvestia, pe canalele de Telegram ale agențiilor guvernamentale de știri, dar și pe website-urile posturilor guvernamentale de televiziune.

Presa din Rusia a preluat și o propunere a deputatului Dumei de Stat din regiunea Crimeea, Mihail Șeremet, ca forțele ruse să bombardeze, ca răspuns, Kievul. Cu doar o zi mai devreme și ministerul apărării de la Moscova amenințase Ucraina cu bombardarea capitalei, „dacă diversiunile armatei ucrainene pe teritoriul Federației Ruse nu vor înceta”. 

Potrivit explicațiilor oficiale ale Kievului, Ucraina nu a atacat nicio localitate sau vreun obiectiv militar ori civil de pe teritoriul Rusiei. Consiliul Național de Apărare și Securitate de la Kiev a avertizat, însă, de câteva ori că Moscova va recurge la o serie de acte teroriste și provocări armate pe teritoriul său pentru a da vina pe Ucraina.

După ce s-au produs exploziile din regiunile Breansk și Belgorod, Consiliul Național de Apărare și Securitate de la Kiev a comunicat că Ucraina nu a atacat pe nimeni, iar militarii ucraineni se ocupă doar de apărarea propriului teritoriu. Kievul consideră că pe teritoriul Rusiei au avut loc o serie de acte teroriste ale Moscovei împotriva propriilor cetățeni.

De fapt, presa pro-Kremlin a interpretat diferit și variat acest incident: unele organe de presă scriau că au avut loc atacuri cu rachete de pe teritoriul Ucrainei, altele – că au explodat 2 autovehicule, urmând ultima explicație, „definitivă”, a Ministerului Apărării, despre elicopterele ucrainene care au ucis 8 civili. Toate cele trei versiuni au circulat în paralel în presa din Rusia. 

De ce narațiunile lansate de Rusia par a fi false

Rusia a folosit de numeroase ori în trecut tactica utilizării unor narațiuni false multiple în cazul unui incident – cum s-a întâmplat, de pildă, în cazul aparatului Malaysia Airlines doborât de rebeli pro-ruși, când canalele rusești au răspândit numeroase dezinformări și fake news cu scopul de a plasa responsabilitatea la ucraineni. Multitudinea de variante apărute acum, în cazul presupuselor atacuri asupra Rusiei, sugerează că se apelează la aceeași tactică.

Pe de altă parte, pare cel puțin stranie intenția ipotetică a Ucrainei de a bombarda niște localități rurale din regiunile Breansk și Belgorod, care nu au nicio importanță militară. De asemenea, luând în calcul sistemul de apărare antiaerian al Rusiei, mult mai dezvoltat și modern decât cel ucrainean, survolarea spațiului aerian de către 2-3 elicoptere ucrainene și atingerea de către acestea a țintelor pare din nou un eveniment inventat.

Mai mult decât atât, Kievul a cerut în repetate rânduri statelor din Occident să-i pună la dispoziție mai multe avioane de luptă și elicoptere pentru a se apăra de atacurile aeriene ale Rusiei. Deci, Ucraina nu are suficiente aparte de zbor pentru apărare!

Este clar că Rusia caută noi și noi pretexte pentru escaladarea conflictului, dar și pentru creșterea nivelului de susținere a „operațiunii speciale militare”, după cum este numit oficial de Kremlin războiul Rusiei împotriva Ucrainei în mediul societății ruse. 

Se observă în ultimele 2 săptămâni cum Moscova pregătește opinia publică pentru o nouă escaladare a conflictului, inclusiv pentru reluarea bombardamentelor asupra Kievului, prin cultivarea sentimentelor de ură față de militarii din Ucraina. Veridica a demontat deja o narațiune de dezinformare, potrivit căreia Kievul torturează prizonierii de război și refuză să respecte Convenția de la Geneva. Propaganda rusă continuă se semene ură și furie față de militarii ucraineni, numiți „neoanziști”, cu scopul de a obține un sprijin popular mai mare al războiului declanșat de Kremlin în Ucraina.

Experții Consiliului Național de Apărare și Securitate de la Kiev au catalogat comunicatul de presă al Ministerului Apărării ale Rusiei ca o narațiune de propagandă, lansată cu scopul de a genera o isterie generală anti-ucraineană în Rusia, necesară pentru mobilizarea unor noi resurse umane, financiare și tehnologice și creșterea nivelului de susținere a „operațiunii militare speciale” din Ucraina.

În mod similar, declanșarea invaziei la scară largă la 24 februarie a fost precedată de o serie de narațiuni false care ofereau pretexte, de la așa-numite sabotaje și atentate pe teritoriul regiunilor Lugansk și Donețk, la povești despre persecutarea rusofonilor.

De notat că Ucraina, chiar dacă a infirmat că ar fi comis atacuri pe teritoriul Rusiei, nu a exclus posibilitatea ca astfel de atacuri să aibă loc în viitor, în cazul în care centrele de comandă vor fi atacate. Consilierul președintelui Ucrainei, Oleksii Arestovici, a declarat că Ucraina poate răspunde în oglindă: „Avem posibilități extraordinare de a ataca obiective din Rusia. Noi nu am făcut acest pas deocamdată, deoarece fiecare război are un nivel propriu de escaladare. Vreți să organizați o escaladare, atunci haideți să escaladăm”.

Este relevant și contextul în care Rusia acuză Ucraina de atacuri asupra teritoriului său – după ce a invadat la scară largă această țară, a distrus aproape în întregime orașul Mariupol și a provocat pagube masive în alte orașe ucrainene, a bombardat numeroase obiective civile și a ucis numeroși civili, iar forțele sale sunt acuzate de crime de război, de la execuții sumare ale civililor la violuri.

Alte opinii
O lună de la ofensiva din Kursk. Cum a schimbat aceasta percepția războiului în Rusia și în Ucraina

O lună de la ofensiva din Kursk. Cum a schimbat aceasta percepția războiului în Rusia și în Ucraina

Ofensiva din Kursk a reușit să le ridice moralul ucrainenilor, atât pe front cât și acasă; mai mult, i-a făcut pe mulți ruși să se întrebe dacă războiul chiar merge așa de bine cum li se spune.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Miza materialelor critice și strategice în războiul hibrid dus de China

Miza materialelor critice și strategice în războiul hibrid dus de China

China caută să își realizeze ambițiile economice și geostrategice prin controlul pieței mineralelor critice și sporirea producției de energie.

Estonia: discuții privind repatrierea refugiaților ucraineni apți de luptă

Estonia: discuții privind repatrierea refugiaților ucraineni apți de luptă

Pe măsură ce fondurile Estoniei pentru refugiați scad și Ucraina încearcă să recruteze cetățeni ai săi din afara țării, în Talinn se discută dacă refugiații ar trebui trimiși acasă.

Mai multe
Visul european al Bulgariei se transformă treptat într-un coșmar rusesc
Visul european al Bulgariei se transformă treptat într-un coșmar rusesc

După ce Parlamentul Bulgariei a aprobat o lege controversată care interzice „propagand LGBTQ+” în școli, atât partidele pro-ruse, cât și partidele populiste pro-europene, iau în calcul adoptarea unei legi a „agenților străini”, de tipul celei introduse de Rusia.

Orientul Mijlociu a evitat un război major, dar extremiștii încă alimentează conflictul
Orientul Mijlociu a evitat un război major, dar extremiștii încă alimentează conflictul

Amenințarea unui război major în Orient s-a redus după ultimul schimb de tiruri Israel – Hezbollah. Extremiști musulmani și israelieni blochează însă pacea în Gaza și soluționarea pe termen lung a disputelor din regiune.

În căutarea Gretei Thunberg a Poloniei
În căutarea Gretei Thunberg a Poloniei

O fetiță acreditată ca jurnalistă în parlamentul Poloniei a dat naștere la discuții despre limitele libertății de exprimare, implicarea copiilor în politică și manipularea lor de către adulți, inclusiv proprii părinți.

Michal Kukawski
26 aug. 2024
23 august 1944, un eveniment interpretat permanent prin prisma politicii. Cât de important a fost?
23 august 1944, un eveniment interpretat permanent prin prisma politicii. Cât de important a fost?

Arestarea lui Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste au fost interpretate permanent prin prisma politicii, în dauna unei analize critice, libere de orice constrângere ideologică.

Cosmin Popa
23 aug. 2024
A fost sau n-a fost eminența cenuștie a Georgiei ținta unei tentative de asasinat?
A fost sau n-a fost eminența cenuștie a Georgiei ținta unei tentative de asasinat?

Tbilisi susține că oligarhul Bidzina Ivanișvili a fost ținta unei tentative de asasinat, pusă la cale de o ocultă globală care ar fi încercat să-i omoare și pe Donald Trump și Robert Fico. Opoziția din Georgia spune că toată povestea este o născocire.

Diana Şanava
21 aug. 2024
Chiaburi buhăiți și americani malefici: propagandă prin satiră în România comunistă
Chiaburi buhăiți și americani malefici: propagandă prin satiră în România comunistă

Grafica sau satira militantă (politică) a reprezentat unul dintre principalele mijloace de înfierare a dușmanului ideologic în lumea comunistă.