Jurnalist, editor al ziarului ceh Deník N. A început să lucreze în presă în 2008, pentru cotidianul Právo, specializându-se pe Rusia și statele post-sovietice, apoi a lucrat ca redactor pentru site-ul de știri Aktuálně.cz. Are un masterat în politici publice și sociale la Facultatea de Științe Sociale, Universitatea Carolină din Praga.
Alegerile din Slovacia au fost urmărite cu atenție la Praga, întrucât rezultatele pot fi un indiciu privind evoluția viitoare a atitudinii societății civile din Cehia.
Narațiunile pro-ruse continuă să se răspândească în Republica Cehă, în ciuda eforturilor celor de la Praga de a le opri. Un tratat cu SUA este ultima lor țintă.
De la preluarea mandatului de către Petr Pavel, președinția cehă e mai transparentă și promovează teme ca protecția mediului și a minorităților. În plan extern, deschiderea lui Miloš Zeman față de Rusia și China a fost înlocuită de susținerea politicilor euro-atlantice și a Ucrainei. Pe de altă parte, guvernul pro-european e în criză de imagine, iar manifestațiile anti-sărăcie și anti-Ucraina continuă.
Președinția cehă pare să se îndrepte către o schimbare drastică, când generalul în rezervă Petr Pavel va prelua ștafeta de la Miloš Zeman. Spre deosebire de predecesorul lui, un politician pro-rus și pro-chinez care nu a ezitat să testeze limitele Constituției și atribuțiile guvernelor din Cehia, Pavel este un pro-occidental convins, care promite că va coopera cu actualul cabinet, tot de orientare pro-occidentală. Președintele-ales și-a exprimat și sprijinul față de Ucraina și a provocat deja o dispută (minoră) cu China.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
De aproape zece ani, Castelul din Praga, sediul președinției cehe, a fost unul dintre cele mai pro-ruse și pro-chineze locuri din Uniunea Europeană. Mandatul lui Miloš Zeman expiră pe 8 martie. Este încă devreme să speculăm cine îi va succede, însă ce putem spune cu siguranță este că reputația și politicile președinției se vor schimba fundamental după alegeri.
Cehia e una dintre țările care au susținut cel mai puternic Ucraina după ce aceasta a fost invadată la scară largă de către Rusia, pe 24 februarie. Cu toate acestea, grupările pro-ruse sunt din ce în ce mai active în Cehia, încercând să profite de pe urma problemelor financiare și economice ale populației.
Grupul de la Vișegrad (V4) a avut ani de zile aceeași viziune, statele membre acționând la unison pentru a oferi liderilor populiști din Europa Centrală o oarecare influență în raport cu celelalte țări din UE. Războiul din Ucraina a creat însă o ruptură în interiorul V4, Ungaria preferând să își mențină relația cu Rusia pe linia de plutire, spre stupoarea partenerilor ei.
Republica Cehă a fost printre primele țări care au condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, iar premierul Petr Fiala, într-un gest de solidaritate, chiar a efectuat o vizită riscantă la Kievul aflat sub asediu. Cea mai surprinzătoare reacție a venit din partea președintelui Milos Zeman, un filorus înfocat care a condamnat răspicat invazia și a cerut măsuri ferme împotriva lui Putin.
Amenințarea unei agresiuni ruse în Ucraina reprezintă un test important pentru noul cabinet al lui Petr Fiala – prima criză internațională majoră pe care trebuie să o gestioneze. Nu va fi ușor, dat fiind că actuala coaliție de guvernare din Cehia trebuie să coabiteze cu un președinte pro-rus și se confruntă și cu o campanie de dezinformare tot mai puternică.
Având în vedere problemele de sănătate persistente ale președintelui Miloš Zeman, aflat la ultimul an de mandat, cehii au început deja să studieze posibili candidați la funcția de președinte. Alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea să finalizeze schimbarea demarată odată cu scrutinul parlamentar din 2021 și să aducă Cehia înapoi în tabăra pro-occidentală.
La trei decenii de la căderea comunismului, Vaclav Havel rămâne cel mai important simbol al Revoluției de Catifea. Michael Švec scrie din Praga despre zilele revoluției și moștenirea lui Havel.
Toți cei cinci membri ai coaliției în formare vorbesc într-un glas despre direcția pro-Vest a țării și revenirea la politica de promovare a drepturilor omului în lume.
Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.
Chiar la începutul campaniei electorale din Republica Cehă, publicul a asistat la o adevărată tragedie grecească atunci când actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a fost confruntat public de fiul său înstrăinat. Această poveste bizară, care implică chiar o presupusă răpire a lui Babiš Jr. la ordinele tatălui său, are implicații cât se poate de reale și poate fi legată de fraudarea de fonduri europene și o companie deținută de prim-ministru.
Președintele pro-Rus al Republicii Cehe pare hotărât să scape de șeful serviciilor de informații interne, a cărui treabă este să oprească spionii ruși. A fost o vreme când șeful serviciului de informații s-a bucurat de sprijinul prim-ministrului, dar, având în vedere că alegerile bat la ușă, acesta din urmă are nevoie ca președintele să fie de partea sa.
După o vară calduță se anunță o toamnă fierbinte în Republica Cehă. Algerile pentru Camera Deputaților din Parlament, programate pentru începutul lunii octombrie, ar putea schimba harta politică a țării. Hegemonia politică actuală a premierului Andrej Babiš și a partidului ANO se poate încheia, este posibil ca forțele stângii tradiționale (comuniștii și social-democrații) să nu intre în Parlament și există unele formațiuni noi, ca de pildă un partid condus de foști procurori anti-mafia care capătă avânt și promite „dreptate”.
Cazul Vrbětice – dezvăluirile despre explozia din 2014 de la un depozit de muniții care a fost în aparență cauzată de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU – a zguduit serios relațiile dintre Praga și Moscova în luna aprilie. Apoi a venit cutremurul din mai de pe scena politică internă.
Cehia a anunțat că expulzează 18 diplomați ruși, ca urmare a sabotării unui depozit de muniție de către agenți ai Moscovei. Măsura pare să fi fost luată fără consultări interne sau cu partenerii occidentali ai Pragăi: în zilele care au urmat s-au văzut atât lipsa de coeziune a autorităților statului, cât și ezitările partenerilor externi de a se arăta solidari.
Președinția cehă pare să se îndrepte către o schimbare drastică, când generalul în rezervă Petr Pavel va prelua ștafeta de la Miloš Zeman. Spre deosebire de predecesorul lui, un politician pro-rus și pro-chinez care nu a ezitat să testeze limitele Constituției și atribuțiile guvernelor din Cehia, Pavel este un pro-occidental convins, care promite că va coopera cu actualul cabinet, tot de orientare pro-occidentală. Președintele-ales și-a exprimat și sprijinul față de Ucraina și a provocat deja o dispută (minoră) cu China.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Donații
Veridica.md