Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Amenințarea unei agresiuni ruse în Ucraina reprezintă un test important pentru noul cabinet al lui Petr Fiala – prima criză internațională majoră pe care trebuie să o gestioneze. Nu va fi ușor, dat fiind că actuala coaliție de guvernare din Cehia trebuie să coabiteze cu un președinte pro-rus și se confruntă și cu o campanie de dezinformare tot mai puternică.
Statele din Balcanii de Vest și-au manifestat demult dorința de a se alătura UE, însă incapacitatea lor de a adopta măsurile cerute de Bruxelles, dar și ezitările acestuia din urmă, continuă să prelungească procesul de pre-aderare. Răspunsul pentru ieșirea din impas ar putea fi un mini-Schengen regional.
Chiar dacă Washingtonul va reveni în acordul nuclear și va reuși să se asigure, în acest fel, că Iranul nu produce o bombă atomică, sunt șanse mici ca principalii săi aliați din regiune, Israelul și Arabia Saudită să fie mulțumiți. Pentru aceste state, Iranul continuă să fie perceput ca o amenințare.
Bucureștiul a înțeles în ultima decadă că investițiile în partea sentimentală a relației cu Republica Moldova ar trebui înlocuite cu ajutoare concrete, care să reziste în timp.
Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.
Biserica Catolică din Polonia continuă să fie Biserica cu cea mai mare influență politică din lumea creștină. Și-a atins cele mai multe obiective politice, inclusiv interzicerea avortului. Datorită sprijinului asigurat de guvernul de dreapta (dar și de liberalii la conducere în Varșovia), cu siguranța a devenit și mai bogată. De ce este Biserica Catolica așa de puternică în Polonia și care este prețul pe care va trebui sa îl plătească în schimb?
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un val de fake news, dezinformări și teorii ale conspirației. Pe măsură ce aceasta se apropie de sfârșit, conspiraționiștii și negaționiștii se vor concentra asupra unei noi ținte: schimbările climatice.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău s-a angajat că va combate corupția și va reforma justiția. Ambele sunt procese anevoiase și este de văzut cât de departe se va merge sau dacă nu se va opta pentru mai convenabila „justiție televizată”, cu cazuri spectaculoase, menite să atragă audiență și, implicit, voturi.
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
Petro Poroșenko și-ar fi folosit funcția pentru a ajuta regiunile separatiste din Donbass să exporte cărbune în Ucraina, contribuind, în acest fel, la finanțarea rebelilor. Fostul președinte spune că demersurile care îl vizează sunt politice și au fost voci care au criticat momentul ales pentru cel mai recent dosar, date fiind tensiunile în creștere la granițele cu Rusia.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
Descoperirea în ultimii ani a unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul estic al Mării Mediterane a declanșat o competiție cu posibile implicații pe termen lung nu doar pentru statele care dețin respectivele depozite, ci și pentru suveranitatea strategică a Uniunii Europene.
Unul dintre cei mai mari sportivi ai momentului a ajuns simbolul mișcării antivacciniste, dar și simbolul naționaliștilor din Serbia. Dar oare este cu adevărat Djokovic naționalist? În ce măsură este „Djokovic naționalistul” o invenție a presei? Este oare cel mai bun jucător de tenis al lumii ostaticul miturilor și naționalismului din Serbia?
În ciuda avertismentelor că se apropie rapid momentul în care nu va mai putea evita o încălzire catastrofală a planetei, nici măcar în țările cele mai hotărâte să combată schimbările climatice nu există un consens cu privire la calea de urmat. Între timp, la emisiile de gaze de seră cauzate direct de om, se adaugă cele generate chiar de încălzirea globală.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
Având în vedere problemele de sănătate persistente ale președintelui Miloš Zeman, aflat la ultimul an de mandat, cehii au început deja să studieze posibili candidați la funcția de președinte. Alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea să finalizeze schimbarea demarată odată cu scrutinul parlamentar din 2021 și să aducă Cehia înapoi în tabăra pro-occidentală.
Descâlcirea moștenirii lăsate de GERB și Boyko Borissov ar putea să dureze: noul cabinet blochează accesul Macedoniei de Nord la masa discuțiilor privind aderarea la UE, incertitudinea plutește în jurul unei conexiuni cu conducta de gaze din Grecia, iar actualul ministru al apărării minimizează nevoia unei prezențe NATO sporite în Bulgaria și România.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Criza din Kazahstan ar putea să îi convingă pe moldoveni, odată pentru totdeauna, că modelul propus în spațiul dominat de Rusia este unul falimentar și că trebuie să înceteze să oscileze între „vectorul estic” și cel occidental
Scandalul Djokovic trece dincolo de sport sau de politici sanitare. Este totodată un episod al disputelor politice interne ale Australiei și un pretext de victimizare pentru anti-vacciniști și naționaliștii sârbi.
La 26 de ani de la încheierea războiului din Balcani prin acordurile de pace de la Dayton, Federația croato-musulmană Bosnia Herțegovina și Republika Srpska e pe cale să se rupă din nou.
Republica Moldova se va confrunta în 2022 cu o serie de provocări majore, atât interne, legate de reformele asumate de guvernarea PAS și de evoluția economică a țării, cât și externe, în contextul tensiunilor dintre Occident și Rusia și al crizei din Ucraina vecină.
Mai e puțin până la alegerile de anul viitor în Serbia, iar regimul Vučić, care stăpânește aproape în întregime țara din punct de vedere politic și mediatic, s-a confruntat cu o provocare neașteptată. Mulțimea s-a mobilizat pentru o cauză ecologistă...și a câștigat.
Republica Moldova a trecut printr-un an 2021 plin de încercări politice și socio-economice, cel mai important eveniment fiind preluarea conducerii țării de forțele pro-europene, care au câștigat și alegerile parlamentare după ce Maia Sandu obținuse, la sfârșitul anului precedent, victoria în cele prezidențiale.
La trei decenii de la căderea comunismului, Vaclav Havel rămâne cel mai important simbol al Revoluției de Catifea. Michael Švec scrie din Praga despre zilele revoluției și moștenirea lui Havel.
Georgia, Armenia și Republica Moldova sunt trei foste state sovietice care au moștenit multe asemănări de la fosta URSS - de la probleme economice, la cele teritoriale care au provocat și conflicte militare. O altă caracteristică comună este valul de fake-uri și știri false care apar periodic în legătură cu activitățile laboratoarelor biologice sau presupusa existență a laboratoarelor biologice finanțate de SUA.
Atât Grecia cât și Turcia au fost marcate în ultimii ani de crize gestionate de politicieni populiști. În timp ce Atena pare să fi depășit momentul cu ajutorul UE – care a și blocat derapaje periculoase – Ankara continuă să se afunde în criză și să se îndepărteze de Bruxelles.
Relația dintre Republica Moldova și România a fost descrisă drept una privilegiată și se vorbește și despre un parteneriat strategic, însă de multe ori de-a lungul ultimelor decenii au fost mai vizibile eforturile și deschiderea Bucureștiului, chiar și în momente în care acesta a fost tratat cu ostilitate de un Chișinău care a basculat constant între „vectorul estic” și cel vestic.
În capătul celălalt al Mării Negre se află Georgia. Pentru oamenii de acolo, „preocupări” înseamnă o nouă invazie rusească, granițe care se schimbă de la o săptămână la alta sau familii care au fost expulzate din casele lor.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
