Interviuri

Expertă de la Kiev: „Forțele ruse nu au făcut față armatei ucrainene și astfel au început să se răzbune pe civili”

Ucrainence atârnă ouă simbolice albastre și galbene la o instalație numită „Un coridor de viață” în centrul orașului Liov, în vestul Ucrainei, 15 aprilie 2022, pentru a aduce un omagiu ucrainenilor care au murit în timpul invaziei ruse.
© EPA-EFE/MYKOLA TYS   |   Ucrainence atârnă ouă simbolice albastre și galbene la o instalație numită „Un coridor de viață” în centrul orașului Liov, în vestul Ucrainei, 15 aprilie 2022, pentru a aduce un omagiu ucrainenilor care au murit în timpul invaziei ruse.

Daruieste Viata

În Ucraina există în prezent o coagulare mare în jurul ideii naționale și ucrainenii au înțeles rapid, încă din primele zile ale invaziei rusești, că fie luptă, fie vor fi uciși, afirmă directoarea Institutului Ucrainean pentru Politică Internațională din Kiev, Nadija Afanasieva. Într-un interviu acordat Veridica, experta în relații internaționale a explicat la ce s-a referit, de fapt, Vladimir Putin când a spus că Rusia are „intenții nobile”, dar și care este rolul regiunii transnistrene în economia acestui război.

„Noi, în Ucraina am înțeles că este o chestiune de viață și de moarte, așa că toată lumea este mobilizată”

VERIDICA: De la blietzkrieg-ul sperat de Putin în primele zi ale invaziei s-a ajuns la un război de uzură în Ucraina. Armata ucraineană a dat dovadă de un curaj extrem la care nimeni nu s-a așteptat inițial. Care au fost ingredientele care au condus la o astfel de rezistență din partea militarilor ucraineni?

Nadija Afanasieva: În primul rând, este vorba de patriotism. Fiecare om din armată, trupele teritoriale de securitate care au fost formate în câteva zile și apoi voluntarii s-au organizat rapid. Acesta a fost un semnal important că oamenii au înțeles că ori își vor apăra patria, or vor muri. Am înțeles rapid în Ucraina că altă variantă pur și simplu nu există.

Astfel fiecare a înțeles care este rolul său în acest război. Unii s-au dus pe front ca militari, alții să facă voluntariat, alții pe frontul informațional sau IT. Războiul modern înseamnă poate aceste componente, pe lângă angajamentul total în luptă.

Au fost și oameni care s-au panicat, inclusiv bărbați. Au fost câteva zile atunci la începutul războiului când bărbații au putut să iasă din țară, dar apoi bărbații au realizat că de fiecare dintre ei depind alți mulți oameni. Apoi o parte dintre ei au început să revină în țară. Mulți dintre cei care au revenit sunt cei lucrează de mai mulți ani în străinătate. Aceștia au venit și s-au înrolat în armată sau în batalioane de apărare teritorială.

Armata ucraineană se bazează acum foarte mult pe voluntari. Ei nu sunt foarte prinși de diverse proceduri birocratice. Aceste proceduri de înrolare în armată sunt foarte accelerate, iar voluntarii reprezintă acum circa 80% din tot ce se întâmplă pe front. Ei sunt receptivi și se implică foarte tare.

Pe de altă parte, toți cei care lucrează acum în guvern o fac non-stop. Nu există zile libere pentru nimeni. În Ucraina ziua [de muncă] a început pe 24 februarie și acum încă nu s-a terminat. Noi, în Ucraina am înțeles că este o chestiune de viață și de moarte, așa că toată lumea este mobilizată.

„Forțele ruse nu au făcut față armatei ucrainene și astfel au început să se răzbune pe civili”

VERIDICA: Care sunt obiectivele Rusiei în acest război, deoarece le-am văzut schimbându-se mereu. De la „denazificare” la „intenții nobile” ale Rusiei în Ucraina, așa cum le-a numit recent Putin?

Nadija Afanasieva: De aceste „intenții nobile”, Putin a vorbit și la începutul războiului în 2014 în Ucraina. Dar la fel au spus și în 2008 în Georgia sau în Republica Moldova în 1992. Moscova a spus mereu că intervine militar în aceste țări pentru a apăra etnicii ruși, deoarece aceștia ar suferi și ar fi uciși.

Vedem acum în Ucraina că tocmai acele orașe care sunt distruse într-un grad foarte ridicat sunt cele locuite majoritar de cei care vorbesc limba rusă. Exemple în acest sens sunt Mariupol, Harkov, Sumî, sau Cernigov. În aceste orașe oamenii vorbesc foarte mult în limba rusă.

Tocmai asta îl putem întreba pe Putin, la ce s-a gândit atunci când a ordona uciderea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina? Acei bărbați pe care i-am văzut uciși legați cu mâinile la spate cu siguranță nu au fost întrebați de ucigașii lor în ce limbă vorbesc.

Așadar, aceste „intenții nobile” invocate de Putin devin o chestiune foarte dubioasă. De altfel, Putin minte și el știe lucrul acesta, dar trebuie să ilustreze o anume realitate pe care apoi să o livreze cetățenilor ruși pe intern pentru a justifica atacul împotriva „fasciștilor”. Putin le spune rușilor că ei atacă Ucraina ca să o „elibereze”.

VERIDICA: Ce reprezintă aceste masacre de la Bucea și Irpin. Cum pot fi ele calificate, le putem numi genocid?

Nadija Afanasieva: Desigur, le putem numi genocid pentru că forțele ruse nu au făcut față armatei ucrainene și astfel au început să se răzbune pe civili. Voluntarii ucraineni spun că soldații ruși nu au ucis oamenii la Bucea și Irpin în ultimele zile înaintea retragerii, ci pe parcursul unei luni întregi, atât cât s-au aflat acolo.

Au ucis, au violat și au comis și alte atrocități. În ultimele zile ale aflării lor acolo, soldații ruși au început să fure de prin casele oamenilor, atunci când ei au aflat că urmează să se retragă.

Transnistria poate fi folosită pentru a ataca Ucraina, dar capacitatea sa militară e redusă

VERIDICA: Cum este văzută regiunea transnistreană de la Kiev. Se tot vorbește de un atac al transnistrenilor și al rușilor cantonați acolo pentru a face o joncțiune militară, atunci când armata rusă va ataca Odessa. Cum evaluați pericolul din Transnistria?

Nadija Afanasieva: Noi vorbim nu numai de Transnistria, ci despre trei puncte de unde pot veni atacuri asupra Ucrainei: Belarus dinspre nord, Transnistria dinspre vest și republicile separatiste Donețk și Luhansk dinspre est. Este încă neclar dacă din vreuna din aceste direcții se va lansa vreun atac împotriva Ucrainei.

Din Belarus înțelegem că liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, nu este tocmai sigur de armata lui. El nu știe, în cazul în va ordona armatei sale să atace, în ce direcție vor ataca aceștia.

De exemplu și Ucraina are în componența trupelor de securitate teritorială foarte mulți belaruși voluntari. Și nu numai belaruși, sunt acolo și lituanieni, polonezi, georgieni etc. Avem un întreg batalion internațional.

Nu știm dacă belarușii ar putea face față în cazul în care vor fi trimiși să lupte în Ucraina, mai ales dacă ne uităm la starea armatei rusești de astăzi. Armata belarusă este cu o clasă mult mai jos decât cea rusă.

Dacă vorbim despre armata rusească ca a doua armată a lumii, războiul acestea ne-a arătat pe unde s-au risipit banii pentru modernizarea acesteia. Din ce vedem de la militarii ucraineni care fac diverse înregistrări video, echipamentul rușilor este foarte învechit.

VERIDICA: Revista militară ucraineană Militarnîi scria recent că armata transnistreană este slab pregătită și echipată. Ne putem aștepta ca Ucraina să facă anumite mișcări asupra acestei armate transnistrene?

Nadija Afanasieva: În acest moment, cred că nu. Pentru Ucraina este foarte important să ne menținem teritoriul pe care îl avem acum și avem mult de lucru. Nu cred că Transnistria este prioritatea Ucrainei, dar înțelegem că experiența de opt ani de război și antrenamentele ce au urmat anexării Crimeii la standarde NATO fac armata ucraineană mai bună. De asemenea, armata ucraineană se antrenează intens pentru a mânui armamentul modern care este livrat din Occident pentru apărarea țării.

Din 2014, fiecare cetățean al Ucrainei a plătit o taxă pentru armată. Și nu vorbesc acum de voluntarii ucraineni care în jumătate de oră pot să strângă câteva mii de dolari pentru a cumpăra, de exemplu, o dronă performantă care să ajute armata ucraineană. Vorbim aici și de un război dus cu armament modern.

Mădălin Necșuțu


Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
Războiul din Nagorno – Karabakh, preludiu la ieșirea Rusiei din Caucazul de Sud?
Războiul din Nagorno – Karabakh, preludiu la ieșirea Rusiei din Caucazul de Sud?

Dezmembrarea republicii Nagorno Karabakh a fost cea mai importantă schimbare din Caucazul de Sud de când Turcia a (re)devenit o putere în zonă. S-ar putea să urmeze și altele.

Diana Şanava
Diana Şanava
19 Oct 2023
INTERVIU: Dezinformările Rusiei în „sfera sa de influență” Baltică
INTERVIU: Dezinformările Rusiei în „sfera sa de influență” Baltică

Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
28 Sep 2023
Valeriu Matei: În 1991, România ar fi acceptat unirea cu Republica Moldova
Valeriu Matei: În 1991, România ar fi acceptat unirea cu Republica Moldova

Mulți deputați au votat pentru independența Republicii Moldova din frică, dar s-au opus unirii cu România, deși Bucureștiul ar fi acceptat, afirmă academicianul basarabean Valeriu Matei.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
27 Aug 2023
Ministrul apărării de la Chișinău: NATO nu e sperietoarea din propaganda rusă
Ministrul apărării de la Chișinău: NATO nu e sperietoarea din propaganda rusă

Chișinăul își întărește armata în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva sa, potrivit ministrului Apărării. Într-un interviu acordat Veridica, Anatolie Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu UE, NATO și România.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 Jun 2023