Republica Moldova își intensifică eforturile de combatere a propagandei rusești. Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în primă lectură, o serie de acte normative prin care, pe de-o parte, sunt interzise simboluri asociate cu armata rusă și invadarea Ucrainei, iar pe de altă parte instituțiile statului primesc noi instrumente pentru a opri propaganda în mass-media audio-vizuală și mediul online.
Simbolurile invadării Ucrainei, interzise la Chișinău. Noi instrumente pentru blocarea pro-pagandei audio-vizuale și online
Legea care a generat cele mai multe reacții interzice o serie de simboluri asociate armatei ruse și invaziei Ucrainei. Este vorba de panglica Sfântului Gheorghe și de literele „Z” și „V”.
Panglica „Sfântului Gheorghe”, colorată în negru și portocaliu, a fost folosită pentru decorații militare în perioada țaristă și în cea sovietică, începând cu al Doilea Război Mondial, și preluată și de Federația Rusă. În Republica Moldova, panglica este purtată în special la manifestările legate de Ziua Victoriei, pe 9 mai, și este afișată de ani de zile de filo-ruși, uneori sub forma unor abțibilduri lipite pe parbrizele automobilelor. Simbolul a căpătat o conotație și mai sumbră după anexarea Crimeii în 2014, dar a continuat – și continuă – să fie folosit. „Z” și „V” au fost trasate cu vopsea pe vehiculele militare rusești și, de acolo, au fost preluate ca simboluri ale susținătorilor invaziei. Uneori, apar combinații ale simbolurilor – Z și V împreună, sau desenate în culorile panglicii Sfântului Gheorghe.
Un al doilea proiect de lege, mai consistent, modifică nu mai puțin de șapte acte normative, între care Legea privind Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Codul penal, Codul contravențional și Codul serviciilor media audiovizuale.
Modificările la Codul serviciilor media audiovizuale prevăd, de pildă, că furnizorii de servicii media audiovizuale nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media audiovizuale nu pot retransmite programe audiovizuale care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră.
Noile prevederi vizează în primul rând Rusia, țară care nu a semnat această Convenție și care, în mod tradițional, a dominat prin televiziunile sale spațiul mediatic din Republica Moldova. Discuția privind eliminarea acestei vulnerabilități informaționale nu este nouă în Republica Moldova, dar abia acum o forță politică a și pus în practică acest lucru de care se vorbește de ani de zile. Sigur, într-un context intern care și necesită această curățire a spațiului informațional determinat de războiul de la granițele Republicii Moldova din Ucraina.
Pentru a fi și mai convingători, legiuitorii au pus și amenzi ce pot ajunge până la 100.000 de lei moldovenești (circa 5.000 de euro) pentru televiziunile care vor încălca aceste prevederi. Până acum amenzile erau în cuantum de 200-300 de euro. De asemenea, în caz de repetare a unui altfel de comportament, televiziunii în cauză i se va suspenda temporar licența.
Lucrurile sunt serioase, iar Consiliul Audiovizualului nu va mai fi doar fi doar un instrument fără dinți care va aplica legea într-un grad permisiv. Dezinformarea rusească prin buletine de știri retransmise de la Moscova sau alte emisiuni informative similare nu va mai fi tolerată. Televiziunile vor avea voie să retransmită doar filme rusești și emisiuni de divertisment.
„Excepții vor fi filmele artistice, de scurt metraj și emisiunile de divertisment, care nu au un conținut militar, precum și programele audiovizuale produse în statele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii și Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră”, se arată în proiectul de lege.
O altă noutate este că și portalurile anonime vor dispărea. Fiecare site de știri va trebui înregistrat de acum încolo cu numele și prenumele proprietarului, adresă și alte date de identificare. În premieră pentru Republica Moldova, acestea nu vor mai putea acționa sub protecția anonimatului pentru a putea răspândi știri false și dezinformări. Dacă nu se vor conforma, ele vor fi închise.
Cel mai probabil, această lege ar fi stârnit controverse mai mari în timp de pace, dar în timp de război aceasta pare singura soluție viabilă pentru ca Republica Moldova să se poată proteja într-o anumită măsură de propaganda agresivă a Rusiei făcută prin televiziunile partidelor politice din Moldova afiliate Kremlinului.
Contraofensiva pionilor Moscovei
Asta ar fi partea bună și necesară pentru „igienizarea” spațiului informațional al Republicii Moldova. Dar în același timp, noile legi vor comporta și o serie de riscuri de securitate, la fel de mari pe intern în această fază.
Liderul de facto al Partidului Socialist și fostul președinte prorus Igor Dodon a fost primul care a reacționat la legile de săptămâna trecută. Deși, oficial nu mai face politică, fiind doar un conductor de cameră de comerț moldo-rusă, Dodon a chemat la nesupunere civică. El a amenințat cu mișcări de stradă, o premieră în Republica Moldova de la început războiului din Ucraina. Aceste legi au fost scânteia care i-au dat motive lui Dodon să încerce o regrupare fizică a forțelor proruse și a susținătorilor lor.
„Există lucruri, valori și simboluri care nu pot fi interzise, oricât s-ar strădui actuala Guvernare-marionetă de la Chișinău. De 9 Mai, cetățenii noștri vor da dovadă de caracter și îi vor arăta acestei guvernări nesimțite că memoria istorică nu poate fi anulată prin decizii abuzive, antidemocratice și iresponsabile”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook în ziua votării legii.
Sfidător, Dodon a mai anunțat că el va ieși în ziua de 9 mai, când rușii marchează Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste, cu panglica Sfântului Gheorghe în piept.
Parada este de ani de zile la Chișinău doar un manifest politic menit să stârnească nostalgia unor pensionari sovietici. La fel și pentru foștii militari în Armata Sovietică de a defila cu vechile uniforme și de a scoate din garaje vechile mașini marca Volga pentru a face paradă prin capitala Republicii Moldova.
„Apropo, Ziua Victoriei începe cu Z și V. Parlamentul vrea să interzică și această sintagmă? Cu așa gândire, mâine-poimâine ne pomenim că cei de la guvernare vor încerca să interzică tot alfabetul, cu excepția a trei litere – P, A și S. Ar fi de râs, dacă n-ar fi atât de trist și grav. Oare guvernarea asta are simțul măsurii, are simțul riscului? Oare înțelege că poporul are o limită a răbdării?”, a amenințat Dodon.
Ostentantiv, televiziunile prorusești din subordinarea politică a Partidului Socialiștilor condus de Dodon au început să publice pe site-urile lor tot felul de știri legate de simbolurile proaspăt interzise.
În scenă a intrat intrat și Uniunea Ofițerilor din Republica Moldova, condusă de generalul Victor Gaiciuc, rudă prin alianță cu Dodon și unul dintre artizanii ascensiunii în politică a fostul președinte, precum și a legăturilor acestuia cu Moscova.
Gaiciuc, fost ministrul al Apărării în mai multe mandate a fost în trecut dat afară de Voronin pentru furt de armament din depozitele armatei moldovenești. El este unul dintre oamenii pe care Moscova se sprijină la Chișinău. Gaiciuc conduce cea mai puternică asociație de veterani din Republica Moldova, care anterior a servit scopurilor politice ale PSRM în campaniile electorale.
„În acei ani de groază au murit 650.000 de locuitori ai Moldovei, circa 400.000 de conaționali de-ai noștri au luptat în rândurile Armatei Roșii. Eroismul a 250.000 de soldați, ofițeri și partizani moldoveni a fost distins cu ordine și medalii. Mulți dintre ei au primit Ordinul Gloriei Soldatului și Medalia pentru victoria asupra Germaniei, a cărei panglică are culorile negru și portocaliu”, se arată în declarația Uniunii ofițerilor.
De asemenea, astfel de interdicții au fost condamnate și la Comrat în UTA Găgăuză de către Adunarea Populară, parlamentul local, care nu a fost de acord cu noua lege. Așadar, toate butoanele de presiune ale Moscovei sunt în alertă și totul va depinde de ce va ordona Kremlinul pe mai departe ca mod de acțiune.
Supărarea forțelor proruse nu s-a menținut însă doar la nivel declarativ. În weekend-ul trecut, a fost vandalizat cimitirul ostașilor români de la Fălești, din nordul țării, localitatea de baștină a președintei Maia Sandu. Crucile din cimitir au fost mâzgălite cu literele „V” și „Z” și cu svastica nazistă.
O anchetă a poliției este în desfășurare, iar gestul a fost condamnat de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău, precum și de ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, care a declarat că „autorii acestei crime sunt promotori ai urii, fricii şi lipsei de respect faţă de normele de bază ale unei societăţi civilizate”.
Desprinderea de Rusia, un moment de cotitură
Cel mai probabil, odată cu apropierea zilei de 9 mai, vor fi noi provocări și scandaluri care vor avea în spate forțele politice proruse, organizațiile-satelit de sprijin, dar și simpatizații lor. Important este ca oamenii legii să intervină cu discernământ și măsură, dar totodată să aplice și legea.
Pe de altă parte, sunt posibile și provocări directe ale Moscovei, pentru că este greu de crezut că aceasta va sta cu mâinile în sân dacă influența sa în Republica Moldova se va diminua. Dincolo de măsurile luate împotriva propagandei, Rusiei nu îi place nici accelerarea parcursului european al Republicii Moldova.
Chișinăul trebuie să fie atent și la evoluția războiului din Ucraina. Eventuale victorii ale armatei ruse vor da și mai mult curaj forțelor proruse din interiorul statului pentru a încerca să destabilizeze Republica Moldova.
Desprinderea de simbolurile sovietice, precum și tăierea legăturilor comerciale și de dependență energetică de Rusia – aceasta din urmă aflată, momentan, doar la stadiul de deziderat, pentru că găsirea unor alternative nu e deloc ușoară – sunt momente de cotitură pentru Republica Moldova, dar nu vor fi ușoare.
