Nu este un moment propice pentru politicienii pro-ruși din Bulgaria: la mai bine de o lună de la începerea invaziei, încrederea în Moscova se îndreaptă către un minim istoric. Societatea devine din ce în ce mai circumspectă în raport cu politicienii de orientare filorusă, în timp ce mai multe discursuri par să se fi schimbat peste noapte.
De asemenea, amestecul Rusiei devine din ce în ce mai vizibil. „Mi s-a raportat că spionii ruși au lucrat în mod special împotriva relațiilor dintre Bulgaria și Macedonia de Nord. Cineva încearcă să saboteze interesele Bulgariei.” a declarat premierul Kiril Petkov pe 31 martie. În aceeași zi, Parchetul special al Bulgariei a percheziționat birourile Agenției Naționale de Securitate, probabil căutând dovezi că rețeaua de spionaj s-a extins la instituție.
Deși Bulgaria face parte din NATO de 18 ani, sentimentul că „noi urmăm” a provocat rapid panică în toată țara. Capacitatea Ucrainei de a rezista bombardamentelor sistematice ale Rusiei este văzută ca un factor indrect care va influența viitorul Bulgariei, nu doar de cetățenii îngrijorați, ci și de membrii actualei coaliții de guvernare: „Este evident că Bulgaria va fi următoarea țintă”, spune Hristo Ivanov din partea partidului Bulgaria Democrată. Protestele prin care oamenii își afirmă sprijinul față de Ucraina au umplut străzile din Sofia și marile orașe. Voluntarii s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiați (potrivit poliției de frontieră, peste 120.000 de ucraineni au intrat în țară de la începutul războiului, dintre care 55.000 au ales să rămână în Bulgaria).
Scade încrederea societății în Kremlin, iar odată cu ea și sprijinul pentru guvern
La 1 martie, agenția de sondaje Alpha Research a publicat un raport din care rezultă că 32 la sută din populație este de acord cu politica președintelui rus Vladimir Putin, o scădere puternică față de martie 2020, când cota de popularitate a lui Putin în Bulgaria reprezenta 58 la sută. Între timp, ministrul apărării, Stefan Ianev, a fost demis în urma unor declarații controversate care emulau retorica oficială a Kremlinului vizavi de război, fiind înlocuit cu ambasadorul Bulgariei la NATO, Dragomir Zakov, care a avut deja o întrevedere cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin. Tot la începutul lunii martie, chestiunea eliminării monumentelor sovietice din spațiul public a revenit în atenție și s-a pus întrebarea dacă ziua națională a Bulgariei ar mai trebui sărbătorită pe 3 martie, de Ziua Eliberării, când statul bulgar a fost restaurat la finalul Războiului Ruso-Turc (1877-1878).
Opinia publică pare să fluctueze nu doar în privința fostului ministru al apărării, Stefan Ianev, fost consilier militar al președintelui Rumen Radev și prim-ministru în cabinetul interimar al lui Radev din timpul impasului politic din 2021. Însuși președintele Radev, care a câștigat două mandate de președinte în calitate de candidat independent sprijinit de Partidul Socialist Bulgar, și care în 2021 descria Crimeea anexată drept teritoriu rus, pare uneori să se alinieze retoricii Kremlinului, exprimându-și reticența în privința creșterii prezenței militare NATO în Bulgaria, în timp ce alteori subscrie discursului critic al guvernului la adresa războiului.
Acest lucru crează un nou vector de diviziune pentru stabilitatea și-așa fragilă a politicii bulgare, obținută abia după trei runde de alegeri generale în 2021. Radev se îndepărtează de partidul câștigător, Continuăm Schimbarea, un produs al cabinetului său interimar în baza căruia actualul premier, Kiril Petkov, și-a lansat cariera politică. În timp ce Continuăm Schimbarea, aliații lor apropiați de la Bulgaria Democrată și Există un astfel de popor au condamnat cu fermitate acțiunile Kremlinului, discursul celui de-a patrulea partid din coaliție, Partidul Socialist Bulgar, este mult mai voalat. BSP, succesorul fostului partid autoritar al comuniștilor, a condamnat războiul, însă s-a declarat împotriva sancțiunilor paralizante la adresa Rusiei, mai mult de frică să nu crească inflația, dar și pentru că Bulgaria depinde în mare măsură de gazele de la ruși.
Continuăm Schimbarea ar trebui să lupte pentru schimbare cu mai multă înverșunare
Situația actuală va pune la grea încercare unitatea coaliției și relația ei cu președintele Radev, care pare să se fi răcit în ultimele luni. Potrivit unui studiu recent realizat de agenția Trend, încrederea în președintele Radev este oarecum în scădere, situându-se la 49 la sută în martie, spre deosebire de 55 la sută în ianuarie. Cu toate acestea, Continuăm Schimbarea se confruntă la rândul lui cu o scădere a încrederii din partea populației, pe măsură ce o parte din electoratul conservator al partidului ar putea fi dezamăgită de luările de poziție pro-occidentale fără echivoc ale BSP – 22,9 la sută, în comparație cu 26,4% în luna ianuarie.
În interviurile susținute de la demiterea lui de la conducerea Ministerului Apărării, Stefan Ianev a declarat că își va înființa propriul partid care va apăra „principalele interese ale Bulgariei”. Mesajul a fost interpretat ca un semn că noul partid va avea tente naționaliste și se poate alia în Parlament cu Vazrazhdane (Renașterea), un partid de extremă dreaptă înființat recent, singurul partid din Adunarea Generală cu o orientare pro-rusă bine conturată. Dacă partidul lui Ianev colaborează cu Renașterea și cu fostul partid de guvernare GERB, despre care se știe că se aliază cu naționaliștii atunci când are nevoie de câteva voturi în plus, rezultatul nu va fi de bun augur pentru cabinetul Petkov.
De când a preluat portofoliul apărării, Zakov a promis că armata Bulgariei va fi complet modernizată, cu accent pe elementele de apărare de coastă. Trimiterea de armament în Ucraina nu este o opțiune. „Nu putem da Ucrainei ceva ce nu avem”, a declarat Zakov pe 29 martie, făcând referire la capacitățile militare limitate ale Bulgariei. Unele voci au criticat însă faptul că Bulgaria nu trimite muniție în Ucraina. Luni, șase foști miniștri ai apărării au cerut guvernului să trimită arme pentru a sprijini armata ucraineană.
Ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, este pe punctul de a fi expulzată
De la începutul invaziei, imediat au fost organizate proteste în fața ambasadei Rusiei la Sofia, iar monumentele din epoca sovietică au fost vandalizate (de la mesaje inscripționate precum „Putin e criminal”, până la înroșirea mâinilor soldaților reprezentați în statui).
Acest lucru a dus la folosirea unui ton din ce în ce mai ostil de către ambasada rusă, care chiar i-a numit pe cei care susțin Ucraina „căcăcioși” într-un comunicat oficial. Ambasadoarea Eleonora Mitrofanova și-a cerut scuze pentru această gafă pe 6 martie, însă câteva zile mai târziu a declarat pentru canalul de televiziune Rossiya 24: „Majoritatea cetățenilor bulgari se opun retoricii anti-ruse a guvernului vizavi de operațiunea specială din Ucraina”. În ultimele zile, comunicatele online ale ambasadei continuă să promoveze narativul Kremlinului și în repetate rânduri au catalogat reportajele din presa bulgară, mai ales cele ale principalelor agenții de presă, drept „fake news”. Ambasada dă vina pentru distrugerea orașului Mariupol din Ucraina pe acțiunile „naționaliștilor ucraineni”. De data aceasta, în loc să-și ceară scuze, ambasadoarea l-a numit pe premierul Kiril Petkov un simplu „funcționar” în slujba NATO și EU, într-o declarație pentru presa locală.
Afirmațiile lui Mitrofanova au inflamat opinia publică și au atras criticile participanților la un protest organizat la Sofia pe 25 martie. Mitrofanova este supranumită „mătușa cea rea”, un apelativ care devine din ce în ce mai răspândit în rândul protestatarilor și utilizatorilor rețelelor de socializare. „Comportamentul ambasadoarei Rusiei a depășit orice limite. Este timpul ca ea să plece”, a declarat membrul partidului Bulgaria Democrată și diplomatul Stefan Tafrov în timpul unui interviu televizat. Ambasadorul Bulgariei în Rusia a fost rechemat marți pentru consultări, iar unii speculează că Rusia va răspunde în oglindă și o va rechema pe Mitrofanova. Alții nu sunt siguri dacă o astfel de sancțiune va produce vreun efect: „Nu e ca și cum o să ne trimită în schimb formația Pussy Riot”, comenta recent un utilizator pe Twitter.
De-a lungul lunii martie, zece diplomați suspectați că ar fi implicați în „activități incompatibile cu statutul de diplomat” au fost declarați personae non grata și au părăsit Bulgaria. „Catalogăm acest gest drept o nouă provocare”, a reacționat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova pe 22 martie.
Tensiunile din jurul Mitrofanovei au sporit și presiunile asupra formațiunii de de extremă dreapta pro-Kremlin „Renașterea”. Deputatul Elena Guncheva, sunt investigate în prezent de Procuratură după o postare pe Facebook din 18 martie în care spune că speră că „una dintre rachetele [rușilor] va distruge Consiliul Ministerial” dacă Bulgaria trimite muniție către Ucraina și „clovnul Zelenski”. Ea ar putea fi acuzată de trădare.
Dependența de gazele rusești complică și mai mult moștenirea premierului Boiko Borissov
Fostul premier și liderul GERB, Boiko Borissov, are de dat socoteală pentru multe lucruri. După ce s-a retras din linia întâi a politicii locale la începutul lui 2021, Borissov a fost vizat de diferite acuzații de corupție, șantaj și spălare de bani. Pe 17 martie, la scurt timp după ce Kiril Petkov a discutat cu Procurorul General European, Laura Kövesi, despre planurile de a extinde colaborarea în 120 de anchete, Borissov, purtătorul de cuvânt al GERB și un fost ministru de finanțe au fost reținuți pentru 24 de ore. Toți trei intenționează să facă apel și au fost interogați din nou la începutul acestei săptămâni.
O altă bombă cu ceas este faptul că, deși a respectat politicile UE, cabinetul lui Borissov a făcut mult prea puține demersuri pentru a pune capăt dependenței Bulgariei de gazele naturale importate din Rusia, prin faptul că nu a profitat de acordul de furnizare de gaze naturale semnat la Baku încă din 2008. Coaliția de guvernare l-a criticat pe Borissov pentu că a adâncit dependența Bulgariei în timpul mandatelor sale succesive.
Guvernul este deocamdată indecis în privința unui viitor acord cu Gazprom, deoarece noul gazoduct care va face legătura între Grecia și Bulgaria și va transporta rezerve de gaze din Azerbaijan, va fi gata abia la mijlocul verii. Pentru moment, Bulgaria rămâne extrem de dependentă de Gazprom, însă contractul de 10 ani cu gigantul rus va expira anul acesta. Guvernul este ferm convins că există o soluție pentru a ieși din această situație încâlcită. „Comisia Europeană va negocia în numele nostru cu Gazprom”, a declarat Petkov pe 25 martie.
La ce ne putem aștepta din partea Bulgariei?
Scăderea încrederii în Kremlin arată și îngrijorarea pentru evenimentele din Ucraina și identificarea cu opoziția rusă, o nouă modă în politica bulgară. De exemplu, Borissov s-a comparat cu îndrăzneală cu Navalnîi după arestarea sa, pe care a considerat-o represiune politică. Bulgaria își schimbă încetul cu încetul imaginea de țară care încearcă să facă pe plac atât UE cât și Kremlinului. Deși majoritatea oficialilor au condamnat invadarea Ucrainei, iar societatea și-a demonstrat în mod atipic sprijinul față de refugiați, diferențele de ideologie din cadrul marii coaliții de guvernare se fac din ce în ce mai mult resimțite. Președintele Rumen Radev și Partidul Socialist Bulgar, care face notă discordantă în guvernul de coloratură pro-europeană, vor reuși cu greu să păstreze un echilibru între solicitările de poziționare împotriva Kremlinului și electorat. Pentru Kiril Petkov, care a venit la putere într-un moment când rata vaccinării părea să fie cea mai fierbinte chestiune, contextul actual se dovedește a fi un test mult mai greu decât anticipase inițial partidul său.
