Donații
Veridica.md
Partidele politice care apărau în mod obișnuit interesele minorității rusofone din Estonia își pierd treptat influența. În același timp, autoritățile încearcă să pună presiune pe Biserica Ortodoxă Estonă a Patriarhiei Moscovei (MPEOK), pentru a o scoate de sub influența Moscovei.
„Lovitură de palat” la primăria orașului Tallinn
Conflictele din interiorul Partidului de Centru au declanșat un exod al membrilor acestui partid, fapt care a permis o „lovitură de palat” în Consiliul municipal din Tallinn. Centriștii, care ani de zile au controlat capitala, au suferit o nouă lovitură devastatoare și au pierdut controlul asupra capitalei estone cu un an și jumătate înainte de alegerile locale.
Fostul primar al capitalei, rusofonul Mihail Kõlvart, a fost înlăturat prin moțiune de cenzură, un vot determinat de o decizie judecătorească într-un caz de corupție extrem de mediatizat. În urmă cu câțiva ani, secretarul general al Partidului de Centru, Mihail Korb, a acceptat o donație de la omul de afaceri Hillar Teder, care a încercat să influențeze astfel deciziile autorităților municipale și să obțină facilități pentru proiectul de dezvoltare Porto Franco. Omul de afaceri, fostul secretar general și partidul însuși au fost trimiși în judecată. În primă instanță, judecătorii i-au achitat, însă la mijlocul lunii martie, instanța districtuală i-a găsit vinovați de trafic de influență pe Korb, Teder și Partidul de Centru.
Primarul din Tallinn nu a fost pus sub acuzare în acest dosar, dar în momentul de față se află la conducerea partidului găsit vinovat, pe care instanța l-a obligat să plătească 750.000 de Euro către Trezoreria statului, în cazul în care apelul la Curtea Supremă va fi respins. Deși nu va falimenta organizația politică, suma respectivă îi va complica semnificativ situația financiară.
Opozanții Partidului de Centru, inclusiv foștii membri care au pierdut lupta internă și s-au retras recent din partid, au profitat pe deplin de situația creată și au reușit să producă o schimbare în administrația orașului, acuzându-i pe centriști de corupție și reușind astfel să aducă în tabăra lor pe aliații Social-Democrați ai partidului.
„În cazul de față avem de-a face cu o lovitură de palat, care nu prea reflectă opțiunile electoratului, pentru că știm că, în Tallinn, Centriștii încă se bucură de de mult sprijin”, a declarat pentru Veridica comentatorul politic Elkond Libman. Potrivit acestuia, verdictul de vinovăție în dosarul de corupție a fost scânteia care a pus în mișcare întregul proces de demitere a lui Kõlvart , deși anterior au mai existat tentative de a-l înlătura pe primar. „A fost cel mai periculos lucru care s-a putut întâmpla pentru autoritățile din Tallinn: aliații lor din coaliție au ezitat. Deși Partidul de Centru, desigur, era prima vioară, Social-Democrații le-au asigurat voturile necesare. Și după ce partidul a fost condamnat în instanță, Social-Democrații s-au alăturat moțiunii de cenzură”, a precizat Elkond Libman.
Social-Democrații au profitat de înlăturarea lui Kõlvart, deoarece noul primar (Evgheni Ossinovski, fiul unui important om de afaceri rusofon, care a ocupat anterior funcțiile de Ministru al Sănătății, Ministru al Muncii și Șef al Consiliului Municipal Tallinn) a fost ales din rândurile lor. Alegerea sa a fost precedată de negocieri aprinse cu partidele de dreapta, „Patria”, Partidul Reformist și Estonia 200.
Încercări de a-i priva pe rușii din Estonia de dreptul la vot
Problema pentru Social-Democrați este că toate aceste partide de dreapta vor să priveze o parte a societății estone de dreptul de a vota în alegerile municipale. Este vorba de cetățenii ruși și belarusi cu drept de rezidență permanentă pe teritoriul Estoniei, dintre care zeci de mii sunt adesea considerați o amenințare potențială la adresa securității naționale în contextul războiului din Ucraina. Mulți dintre ei au făcut parte din electoratul tradițional al Partidului de Centru, asigurând stabilitatea partidului în capitală și în orașul de graniță Narva. Excluderea acestui segment al electoratului din procesul de vot ar oferi automat un avantaj unei potențiale coaliții de dreapta. Nu este de mirare că, în ultimele luni, politicienii de dreapta din Estonia au făcut lobby în această chestiune, invocând amenințări la adresa securității naționale.
Social-Democrații s-au trezit într-o poziție ingrată: pe de o parte fac parte din coaliția de guvernare împreună cu partidele de dreapta, iar pe de altă parte, din punct de vedere ideologic, sunt mai aproape de Centriști. Mai mult decât atât, Social-Democrații se bazează parțial pe sprijinul electoratului rusofon, iar partidul are încă propria organizație de politicieni vorbitori de rusă. Privarea cetățenilor ruși de dreptul la vot vine în contradicție cu ideologia Social-Democraților.
Potrivit ultimului sondaj publicat de Monitoring Integration, unul dintre autorii căruia este socioloaga Marju Lauristin (fostă politiciană de marcă și președintă a Partidului Social-Democrat), privarea cetățenilor de dreptul la vot nu are o justificare obiectivă. După cum susțin sociologii estonieni, pe baza rezultatelor unui studiu de amploare, loialitatea față de instituțiile statului nu este în vreun fel corelată cu cetățenia unei persoane. De fapt, nivelul de neîncredere în instituțiile statului este adesea mai mare în rândul estonilor decât în rândul cetățenilor ruși la nivel local, inclusiv cei care nu vorbesc estona.
Era astfel puțin probabil ca Social-Democrații să susțină planurile de privare a minorităților de dreptul la vot, promovate atât de Partidul „Patria”, cât și de Partidul Reformist. În mod paradoxal, această problemă a fost unul din punctele cheie care au complicat negocierile pentru formarea unei coaliții la Tallinn, deși este clar că nu poate fi rezolvată la nivel municipal, iar până de curând s-a presupus că acest lucru ar necesita modificarea Constituției. Totodată, discuția pe această temă a permis „Patriei” să rămână mai mult timp în centrul atenției publicului, crescându-i astfel și mai mult cota în sondaje: în prezent, „Patria” ocupă prima poziție în sondajele de opinie din Estonia cu 28%.
Situația Social-Democraților nu este la fel de roz, în ciuda faptului că și-au asigurat fotoliul de primar. Această funcție este foarte instabilă: în prezent, coaliția și opoziția au un număr aproximativ egal de voturi în consiliul municipal. La doar câteva zile de la alegeri, opoziția a anunțat că intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva noului primar, Evgheni Ossinovski. Conform opoziției, motivul este că votul nu ar fi fost secret: buletinele de vot au fost marcate în așa fel încât să fie clar cum a votat toată lumea din partid. Având în vedere că primarul a fost ales cu ajutorul politicienilor care au părăsit Partidul de Centru, din punctul de vedere al perdanților, acest lucru pare discutabil. Mai mult decât atât, au fost exprimate îngrijorări cu privire la încălcarea votului secret nu doar de Cancelarul Justiției, Ülle Madise, ci și de unul dintre autorii Constituției Estoniei, Liia Hänni.
Politicienii rusofoni ai Partidului de Centru au la rândul lor motive de îngrijorare: victoria în lupta pentru conducerea partidului i-a costat adevărata putere în zone unde până de curând dețineau monopolul.
Va fi declarată Biserica Ortodoxă Rusă organizație teroristă în Estonia?
Între timp, un alt subiect care ține prima pagină a ziarelor din Estonia este deopotrivă legat de schimbarea de putere de la Tallinn, de pozițiile pro-ruse ale partidului Koos (Împreună), cât și de tabăra Social-Democraților. Liderul Partidului Social-Democrat, Ministrul de Interne Lauri Läänemets, a cerut ca Biserica Ortodoxă Estonă a Patriarhiei Moscovei (MPEOK) să fie declarată organizație teroristă. Această decizie a fost determinată de o rezoluție a Consiliului Mondial al Poporului Rus, prezidat de Patriarhului Moscovei, Kirill, care numește agresiunea Rusiei în Ucraina un „război sfânt”.
„Regimul lui Putin folosește toate mijloacele mass-media și canalele de propagandă pe care le are la dispoziție, inclusiv vorbitorii de rusă, cum ar fi liderii Bisericii, pentru a-și justifica operațiunile militare. Exploatarea religiei este un act inuman, dar Rusia folosește Biserica Ortodoxă de zeci de ani ca instrument de soft power, atât în interiorul țării, cât și pentru a-și extinde sfera de influență în alte țări”, declara recent fostul ministru Tanel Kiik, fost membru al Partidului de Centru, actualmente membru al Partidului Social-Democrat.
În luna ianuarie, autoritățile estoniene nu au prelungit permisul de ședere al mitropolitului Evgheni, obligat între timp să părăsească țara. Motivele sunt cât se poate de clare: cu puțin peste un an în urmă, în ajunul aniversării războiului din Ucraina, partidul pro-rus Koos a încercat să organizeze împreună cu mitropolitul ortodox o așa-zisă slujbă de rugăciune pentru pace în Ucraina. Trebuie menționat că partidul vede această pace mai mult ca o reconciliere cu Rusia, așa că autoritățile estoniene au interpretat o astfel de ingerință a Bisericii Ortodoxe în politică drept o amenințare la adresa securității naționale. De notat și că un membru de rang înalt al Koos, Aivo Peterson, se află în prezent în arest, fiind anchetat pentru trădare în favoarea Rusiei.
„Desigur, mitropolitul a fost pus într-o postură foarte proastă”, spune expertul politic Elkond Libman. „Dacă nu a fost un act de provocare, atunci a fost o nesăbuință din partea lui. Probabil că nu a înțeles contextul”. Expertul eston susține că povestea are un iz conspirativ, dar chiar și în eventualitatea în care mitropolitul a primit ordin de la Moscova să țină o slujbă de rugăciune pentru pace împreună cu noua forță politică, campania declanșată împotriva Bisericii Ortodoxe este disproporționată.
Structurile de forță nu sunt însă de aceeași părere: activitățile Bisericii Ortodoxe Estone, subordonată Patriarhiei Moscovei, sunt analizate și în ultimul raport anual al Poliției de Securitate Internă, iar ministrul Lauri Läänemets și partidul său au făcut toate demersurile pentru ca Biserica Ortodoxă Estonă a Patriarhiei Moscovei să se rupă de Moscova. De asemenea, autoritățile se folosesc și de influența municipalității. În trecut, politicienii Partidului de Centru au avut relații bune cu Biserica Ortodoxă, permițându-i inclusiv să închirieze spații în condiții ridicol de favorabile. Practic, prima decizie a noilor autorități din Tallinn a fost să rezilieze o parte din aceste contracte.
În ce măsură vor afecta toate aceste evenimente, pe care electoratul rusofon le percepe în mare măsură drept forme de persecutare a ceea ce pentru ei este un mod obișnuit de viață, rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, vom afla peste o lună și jumătate.
„De fapt, populația rusofonă este dezamăgită nu doar de Centriști, ci de politica estonă în general”, argumentează Elkond Libman. „Centriștii au pierdut o bună parte din sprijinul societății, sprijin care nu s-a dus la alte partide”.
