Donații
Veridica.md
Administrația regiunii autonome găgăuze din sudul Republicii Moldova pare să fie noul instrument pe care îl folosește Rusia pentru a împiedica parcursul european al Republici Moldova.
Amenințări separatiste la Comrat, însoțite de aceleași narațiuni ca și acum 30 de ani
Administrația de la Comrat, capitala acestei regiuni autonome, reia în disputa cu autoritățile centrale de la Chișinău aceleași narațiuni ca și acum peste 30 de ani. Printre ele se numără, de exemplu, teoria moldovenistă potrivit căreia moldovenii și românii ar fi două etnii diferite, sau cea privind existența unui așa-zis pericol al unionismului pe care forțele proruse din Republica Moldova l-au invocat de fiecare data când Chișinăul încerca să se îndepărteze de pe orbita Moscovei.
În cadrul unei recente vizite la Moscova, unde a avut o întrevedere cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin, guvernatoarea regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a amenințat că această regiune s-ar putea separa de Republica Moldova în cazul unirii acesteia cu România.
„Dacă actuala putere din Republica Moldova va merge pe ideea unirii, regiunea autonomă găgăuză nu va tăcea. [...] Orice început unionist înseamnă lansarea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei și revenirea la Republica Găgăuză independentă [pe care au proclamat-o liderii găgăuzi la începutul anilor 90]. Sunt sigură că locuitorii multor sate limitrofe în care locuiesc bulgari și moldoveni ni se vor alătura [...]”, a declarat Evghenia Guțul.
De fapt, această afirmație a Evgheniei Guțul îl viza pe premierul român, Marcel Ciolacu, care declarase într-un interviu la dcnews.ro că și el susține unirea Republicii Moldova cu România. Afirmația sa a fost, însă, ruptă din context și reinterpretată. În interviul respectiv Marcel Ciolacu se întreba retoric de ce președintele AUR, George Simion, are interdicție de intrare în Ucraina și Republica Moldova.
„Și eu susțin unirea și nu am primit interdicție. E dreptul meu! Eu cred în continuare în unirea între Republica Moldova și România. Că se va face în interiorul UE, că vom găsi [o altă cale]… Republica Moldova este sustenabilă datorită ajutorului României. Acesta este adevărul. În Republica Moldova trăiesc români, ca și mine. Istoria a făcut o nedreptate. Eu nu pot schimba trecutul, iar prezentul e o consecință a trecutului. Ce pot eu face, împreună cu dumneavoastră, e să clădim viitorul”, spunea Marcel Ciolacu în interviul citat.
Evghenia Guțul i-a amintit lui Marcel Ciolacu că, atunci când afirmă că în Republica Moldova locuiesc români, uită că aici locuiesc „și moldoveni, și ruși, și găgăuzi” ș.a. Ea a subliniat că Găgăuzia nu este numită înzadar „ancora independenței Moldovei”.
„Suntem adevărați patrioți ai Republicii Moldova și vom continua să apărăm suveranitatea ei, deopotrivă cu competențele regiunii noastre”, a afirmat Evghenia Guțul.
Rusia, prezentată ca salvatoare a găgăuzilor
În cadrul aceleiași vizite la Moscova, ea a spus că Rusia a susținut locuitorii regiunii găgăuze și, în felul acesta, „a salvat” poporul găgăuz.
Facilitățile oferite exportatorilor găgăuzi, reducerile la gaz și accesul la infrastructura de plăți rusească vor ajuta „la depășirea blocadei economice instituite de către Chișinău și la aducerea în Găgăuzia a fondurilor necesare pentru finanțarea proiectelor noastre sociale, de infrastructură și economice”.
Trebuie spus că aceste facilități despre care vorbea Evghenia Guțul au existat doar la nivel de declarații și nu au fost realizate până acum.
Evghenia Guțul le-a mai promis pensionarilor și bugetarilor din regiune că, începând cu data de 1 mai, vor primi câte 2 mii de lei moldovenești (aproximativ 100 de euro) pe carduri de tip MIR deschise de banca „Promsviazbank” din Federația Rusă. O bancă în prag de faliment, de altfel, și o nouă inițiativă imposibil de realizat pe teritoriul Republicii Moldova.
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cardurile din sistemul rusesc de plăți MIR nu pot fi utilizate în Republica Moldova. „Activități în cadrul unui astfel de sistem de plăți cu carduri poate fi efectuată doar după obținerea autorizației din partea BNM, iar Banca Națională nu a emis o astfel de autorizație”, a precizat BNM.
În replica la aceste promisiuni ale Evgheniei Guțul, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a declarat că toate acestea sunt „înșelăciuni tirajate”, dar și „intenții de a crea oportunități mediatice”.
„Gruparea criminală Șor nu a livrat decât promisiuni deșarte și titluri de știri. [...]”, a mai spus Daniel Vodă.
Evghenia Guțul este o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova, în absență, la 15 ani de închisoare pentru furtul a cel puțin,un milliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Ilan Șor, liderul fostului Partid Șor scos în afara legii în 2023, pare să se afle în prezent la Moscova.
În realitate, Chișinăul alocă în regiunea găgăuză cele mai multe fonduri bugetare pe cap de locuitor
Realitatea este, însă, că nu Moscova, cum afirmă Evghenia Guțul, ci Chișinăul și partenerii săi occidentali sunt cei care investesc cel mai mult în dezvoltarea regiunii găgăuze. Într-un recent interviu pentru portalul de știri Nokta.md, președinta Maia Sandu declara că regiunea găgăuză, deși nu contribuie la bugetul de stat al Republicii Moldova, în virtutea facilităților pe care le are ca zonă autonomă, beneficiază de cele mai mari alocări bugetare pe cap de locuitor.
„În prezent, Găgăuzia nu plătește nici un leu la bugetul de stat. Nici un leu. Toate celelalte regiuni participă la formarea bugetului, însă toți banii acumulați în regiune rămân în Găgăuzia. Dimpotrivă, de la bugetul de stat se fac transferuri cu destinație specială [...]. Găgăuzia primește aceste transferuri prin diferite programe de dezvoltare. [...] Nu este corect când politicienii din Găgăuzia evită să vorbească despre acest lucru și, dimpotrivă, spun că cei de la Chișinău i-ar ignora și că nu ar investi în regiune. În prezent alocările pe cap de locuitor în regiune sunt mai mari decât în celelalte regiuni, inclusiv în Chișinău, unde sunt concentrați cei mai mulți agenți economici. Pe de o parte bani există, pe de altă parte oamenii trebuie să-i întrebe pe politicienii locali cum sunt cheltuiți acești bani”, a subliniat Maia Sandu.
Ea a declarat, în cadrul unei recente vizite la Comrat că „cei care încearcă să semene discordie și să destabilizeze regiunea autonomă și țara” au un singur obiectiv - să readucă grupările corupte în fruntea statului.
Tensiunile între Chișinău și Comrat s-au acutizat odată cu apropierea datei referendumului proeuropean
Analistul politic Ion Tăbârță atrage atenția că aceste tensiuni între puterea centrală de la Chișinău și administrația regiunii autonome găgăuze s-au acutizat nu doar odată cu apropierea datei alegerilor prezidențiale, ci, mai ales, a referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană care urmează să aibă loc în toamna acestui an, iar Rusia este cea care le alimentează prin intermediul lui Ilan Șor.
„Se încearcă a utiliza regiunea Găgăuzia contra statului Republica Moldova și contra actualului Guvern proeuropean de la Chișinău. Federația Rusă folosește în mod cinic și populist etnia găgăuză în jocurile sale geopolitice. Evghenia Guțul este doar o piesă în anumite jocuri geopolitice. Cred că instituțiile de drept trebuie să analizeze ceea ce spune doamna Guțul, dar și alți politicieni din regiune și să decidă dacă aceste declarații cad sau nu sub incidența legii separatismului, dacă sunt sau nu încălcate normele constituționale cu referință la suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău trebuie să acționeze ferm, dar și calm, pentru a curma din fașă orice tendințe separatiste și încercări de a destabiliza situația social-politică din Republica Moldova”, a subliniat Ion Tăbârță.
Rusia a înlocuit Transnistria cu regiunea găgăuză pentru a destabiliza Republica Moldova?
Un alt analist politic, Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation, consideră că Transnistria, pe care autoritățile de la Chișinău nu o mai controlează din timpul războiului de la Nistru din 1992, nu mai este, în prezent, regiunea prorusă care să destabilizeze Republica Moldova. Acest rol a fost preluat de către administrația de la Comrat, deoarece Tiraspolul își dorește stabilitate pentru ca patronii companiei Sheriff, care controlează regiunea transnistreană, să își poată continua afacerile în liniște.
În opinia lui Vladimir Socor, vizitele partidelor proruse din Republica Moldova la Moscova ar însemna că Putin vrea să le așeze la aceeași masă și să identifice un candidat comun la alegerile prezidențialele care urmează să aibă loc în această toamnă în Republica Moldova, concomitent cu referendumul proeuropean.
Vladimir Socor consideră că, în ultimul timp, politicile Rusiei față de Republica Moldovei s-au radicalizat.
„Înainte de războiul din Ucraina, Rusia nu urmărea să stăpânească Republica Moldova. Urmărea să stăpânească sistemul prin acțiuni de blocaj. [...] Rusia dorea să mențină Republica Moldova în zona gri, cu guverne instabile de coaliție, de toate orientările. Între timp, în Republica Moldova au venit la putere autorități orientate către Uniunea Europeană. [...] Rusia actualmente dorește controlul deplin asupra Republicii Moldova”, a subliniat analistul.
Găgăuzii sunt un grup etnic de origine turcică, dar de religie creștin-ortodoxă care au fost aduși în calitate de coloniști în sudul Basarabiei de către administrația țaristă, după anexarea acestei provincii de către Imperiul Rus, în 1812, și unde locuiesc compact până în prezent.
În 1990, când era în plină desfășurarea mișcare de eliberarea națională a românilor basarabeni, pe teritoriul Republicii Moldova (pe atunci încă Republica Sovietică Socialistă Moldova) apăruseră, cu concursul nemijlocit al Moscovei, două entități separatiste – republica transnistreană și republica găgăuză. Dacă Transnistria, sprijinită de Rusia, a ieșit definitiv de sub controlul Chișinăului în urma războiului de la Nistru din 1992, republica găgăuză a renunțat la pretențiile separatiste, obținând în schimb, în 1994, statut de regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova.
Autonomie care pare a fi folosită de către actuala administrație locală de la Comrat pentru a face iarăși, ca și acum peste 30 de ani, jocurile Rusiei în raport cu autoritățile de la Chișinău.
