Războiul din Ucraina a demonstrat faptul că nu mai există război modern unde să nu fie folosite dronele. Atât Rusia, cât și Ucraina, și-au intensificat producția de drone. Producția Ucrainei, de exemplu, a crescut cu 900% în ultimul an, statul ucrainean dispunând acum de o capacitate lunară de peste 200.000 de aparate de zbor fără pilot. Acest lucru nu a trecut neobservat în alte țări, inclusiv vecine cu Rusia, deranjate de agresivitatea acestei țări.
Estonia se numără și ea printre vecinii Rusiei care încearcă să își mărească atât producția de drone, cât și utilizarea acestora de către armată. Expertul în securitate Ilmar Raag, membru al organizației voluntare de apărare Kaitseliit și participant la misiuni militare internaționale, a declarat pentru Veridica că, deși producția este în creștere, forțele armate nu reușesc să operaționalizeze această armă atât de repede:
„Teoretic, totul este în regulă. Există companii în Estonia ale căror produse sunt utilizate în Ucraina, iar aceste drone sunt folosite în luptă. Pe de altă parte, însă, introducerea acestei tehnologii în Forțele de Apărare estone se află, să spunem, într-un stadiu incipient. Da, armata estonă folosește la scară largă diverse drone de recunoaștere, dar, având în vedere că în Ucraina dronele care au schimbat efectiv cursul războiului au fost dronele de atac FPV de mici dimensiuni, acest lucru a creat un paradox: dronele FPV estoniene sunt folosite în Ucraina, deși în Estonia aceleași drone încă nu au fost integrate propriu-zis în forțele armate naționale”.
Un start întârziat
În opinia lui Raag, Estonia a început să se pregătească pentru acest nou tip de confruntare oarecum târziu, deși anul acesta Forțele de Apărare au lansat un program la scară largă care vizează implementarea acestor noi tehnologii. Au fost angajați specialiști care să contribuie atât la procesul de fabricare, cât și la elaborarea de măsuri anti-drone. A fost elaborată o așa-numită doctrină a dronelor și au fost inițiate cursuri de instruire. Amploarea acestor eforturi este ilustrată, de exemplu, de faptul că Universitatea de Tehnologie din Tallinn (TalTech) a înființat un program educațional care este acum oferit în licee - deocamdată, ca parte a unui proiect pilot.
Estonia nu este deschizătoare de drumuri în această privință: se știe că în Rusia, atât studenții, cât și școlarii sunt implicați în asamblarea dronelor ofensive - și s-a raportat recent că aceștia sunt recrutați nu doar în Rusia, ci și în Kazahstan. Instruirea oferită la TalTech în Estonia se referă la utilizarea dronelor în scopuri civile - operarea dronelor și construirea acestora. Aplicațiile militare, unde pe drone este montat explozibil iar operatorii sunt învățați cum să îl lanseze asupra inamicului, nu face parte din programul TalTech.
Desigur, producția de drone în Estonia nu poate fi comparată cu cea din Ucraina sau Rusia - și nici bugetul său militar. Cu toate acestea, industria dronelor este considerată un sector promițător. În luna mai a acestui an, a apărut informația conform căreia antreprenorii din spatele site-ului de vânzări de drone droon.ee ar intenționa să lanseze o fabrică de producție de drone în Statele Baltice. Din motive de securitate, nu s-a menționat dacă fabrica va fi construită în Estonia, Letonia sau Lituania. Se preconizează că, în primă fază, fabrica Meridein Grupp va putea produce până la 2.000 de drone pe zi. Compania a semnat deja contracte pentru furnizarea de drone de atac, drone bombardiere și drone de recunoaștere.
„În prezent, putem produce diferite tipuri de drone”, notează Ilmar Raag. Una dintre cele mai cunoscute companii estone — Threod Systems — produce, în opinia sa, drone de recunoaștere de foarte înaltă calitate. „Acestea sunt însă destinate unităților de nivel superior, nu oricărei companii. Există, de asemenea, companii care produc diverse tipuri de drone de atac: drone FPV și drone „cu rază lungă de acțiune”. Din păcate, însă, numărul lor este mic. Prin urmare, nu putem spune deocamdată că, în ceea ce privește capacitatea de atac, suntem aproape la același nivel cu Rusia sau Ucraina – nici măcar în termeni relativi. Cu siguranță, nu”, consideră Raag.
Estonia are o cooperare foarte strânsă cu Ucraina, care în ultimul an și jumătate a devenit lider european în materie de producție și aplicații militare de drone. Drone fabricate de toți producătorii din Estonia sunt angajate pe frontul din Ucraina, ceea ce înseamnă că primesc feedback direct de la unități de luptă de pe teren, susține Raag.
„Astfel, ei au în permanență dacă nu cele mai recente, atunci unele dintre cele mai actualizate cunoștințe tehnice despre situația în timp real. Iată un exemplu elocvent: în această primăvară, instructorii ucraineni de drone au participat la cele mai mari exerciții organizate de Forțele de Apărare estone. Nu au participat doar la bătălii demonstrative – au arătat cum anume își desfășoară activitatea în Ucraina și au avut destul de mult succes chiar și împotriva unităților noastre”, spune el.
China – abordată cu prudență
Una dintre problemele asociate cu extinderea flotei de drone este atitudinea față de dronele chinezești. Atât în Ucraina, cât și în armata rusă, dronele DJI de fabricație chineză sunt utilizate la scară largă, iar China încearcă să restricționeze aprovizionarea lor către Ucraina.
Conform estimării lui Raag, aproximativ 90% din componentele dronelor din Ucraina pot fi achiziționate pe plan intern sau din Europa, dar aproximativ 10% din piese sunt încă achiziționate din China – în primul rând pentru că aceleași piese importate din Statele Unite, de exemplu, ar costa mult mai mult. Aici, reducerea costurilor joacă un rol esențial: atâta timp cât este posibil să cumperi aceste articole mai ieftin din China, nimeni nu va cumpăra aceleași articole din America la prețuri mult mai mari.
În prezent, Estonia nu se confruntă cu o cerere atât de acută, așa că tratează cooperarea cu China și industria sa de drone cu prudență, ca sa folosim un eufemism. „Desigur, nu facem asta și nu avem nicio intenție să o facem – atâta timp cât știm că China susține Rusia”, spune Raag. „În clipa de față, ne îndreptăm în direcția opusă: pentru tot ceea ce produce China în sectorul dronelor, trebuie să găsim un înlocuitor. Utilizarea componentelor chinezești prezintă, în esență, un risc pentru securitatea națională”.
Războaiele nu pot fi programate
Având în vedere că Rusia și-a intensificat recent producția de apărare și este capabilă să lanseze sute de drone și rachete balistice asupra Ucrainei dintr-o singură lovitură, în cazul unui conflict militar, roiurile de drone rusești ar reprezenta în mod clar o amenințare și pentru populația civilă a Estoniei. Expertul recunoaște că garantarea pe deplin a protecției civililor (chiar și pe fondul unei creșteri a producției de apărare) este o idee de domeniul fantasticului.
„Este, practic, o utopie. Permiteți-mi să dau un exemplu: când a avut loc recentul schimb de rachete între Israel și Iran, la un moment dat am văzut rachete iraniene lovind clădiri rezidențiale din Israel. A apărut întrebarea: cum s-a putut întâmpla acest lucru, când Israelul are faimosul său sistem de apărare aeriană? Explicația a fost că, în acel moment, Iranul avea pur și simplu mai multe rachete ofensive decât Israelul avea interceptoare. Prin urmare, Israelul a fost nevoit să își stabilească priorități – care sunt țintele pe care să le protejeze cu orice preț și pe care, din păcate, nu le-ar putea proteja”, explică Raag.
Potrivit expertului eston, armata pornește de la presupunerea că într-un război aerian este imposibil să te bazezi exclusiv pe apărare. „Nu poți proteja totul. În cele din urmă, singurul lucru care ajută cu adevărat este eliminarea celor care trag în tine – adică să-i ataci”, spune el.
Procesul de reînarmare a fost lansat, dar, potrivit armatei, ar putea avansa rapid. În unele cazuri, livrările sunt întârziate, de exemplu, din cauza obstacolelor juridice: o licitație majoră pentru furnizarea de drone de atac către Kaitseliit a fost amânată deoarece compania Lendur AI a contestat rezultatele procesului. Compania care a câștigat licitația, Strobil, este deținută de un cunoscut om de afaceri eston, acuzat recent de o infracțiune fiscală. Nu asta a înfuriat însă concurenții, ci posibilitatea ca dronele pe care le vindea să nu fie conforme cu specificațiile cerute. În același timp, oferta Strobil s-a dovedit a fi cea mai ieftină, iar pentru statul eston problema banilor este critică: pentru a finanța reînarmarea, guvernul a fost obligat să adopte măsuri fiscale extrem de nepopulare, care au încetinit și creșterea economică.
Estonia a lansat acum o licitație publică în valoare de 400 de milioane de Euro, menită să-i asigure capacitatea de luptă cu drone. În total s-au înscris 74 de companii – atât din Estonia, dar și mari companii internaționale.
„Întrebarea este cât de oportun este contextul actual: dacă amenințarea pe care o percepe Estonia devine mai acută, acești bani vor trebui cheltuiți mult mai repede. În acest moment, dacă nu mă înșel, planul este pe aproximativ șapte ani”, spune Ilmar Raag. „Dar e ca și cum am putea fi gata de război abia peste șapte ani — ca și cum războiul s-ar desfășura după un program strict și noi înșine am decide dacă începe sau nu. Prin urmare, cred că trebuie să acționăm mai proactiv”.
