În timp ce Donald Trump se întâlnea cu Vladimir Putin într-un summit catalogat de unii drept istoric, pe străzile din Kiev viața părea să curgă normal – oamenii se plimbau, unii dintre ei ascultau muzică, trotinetele electrice treceau, în viteză, cu un zumzet discret, de ici de colo se auzea muzică. În celebra piață Maidan, o singură echipă de televiziune transmitea de la fața locului, cu toate că m-aș fi așteptat la o prezență masivă a mass-mediei internaționale, care să vrea să afle „la cald”, reacția ucrainenilor la evenimentul care, deși avea loc la 7600 de kilometri distanță, ar fi putut să se arate decisiv pentru țara lor.
Atmosfera pe care am întâlnit-o în oraș în ziua summitului și în perioada următoare arată că ucrainenii sunt sceptici că, în pofida eforturilor lui Donald Trump, se va ajunge prea curând la pace. Pe de-o parte, rușii nu par să aibă de gând să se oprească; pe de altă parte, ucrainenii nu pot accepta să își cedeze o parte din țară. În plus, există dubii cu privire la capacitatea președintelui american de a înțelege realitățile din teren și de a fi un mediator neutru.
Ucrainenii nu cred că Rusia se va opri dacă îi vor fi cedate teritorii
„Donald Trump a făcut o întoarcere de 180 de grade față de logica procesului de pace pe care chiar el o schițase în primăvara aceasta” spune Alexander Khara, director la Centrul pentru Strategii de Apărare din Kiev. Khara se referă la schimbarea de optică a lui Trump: până la întâlnirea cu Putin, președintele american pleda pentru o încetare a focului (idee respinsă în repetate rânduri de Rusia) pentru ca, după, să adopte poziția Rusiei, care preferă să se negocieze pacea în timp ce războiul continuă. Acesta nu este, însă, singurul punct de vedere comun pe care președintele american pare să îl aibă cu Kremlinul, observă Khara:
„Trump pare înclinat spre ideea că Ucraina trebuie să cedeze Donbasul și Crimeea, în timp ce exclude apartenența Ucrainei la NATO pe care el, în mod eronat, o consideră unul dintre motivele pentru care Rusia a invadat Ucraina”, spune analistul, făcând referire la modul în care președintele american pare că omite faptul că Rusia e partea agresoare în contextul războiului.
Astfel de poziționări pun sub semnul întrebării abilitatea lui Trump de a fi un mediator echidistant între Moscova și Kiev. Ucrainenii se îndoiesc că președintele american ar putea negocia soarta teritoriilor capturate de ruși, în condițiile în care nu pară să știe prea multe despre acestea – de exemplu, a numit recent Crimeea „un teritoriu uriaș, de dimensiunea statului Texas, în mijlocul oceanului”; în realitate, peninsula ucraineană anexată de ruși este de aproximativ 26 de ori mai mică decât Texasul și e situată la 3000 de kilometri distanță de cel mai apropiat ocean.
Ideea concesiilor teritoriale nu îi încântă pe ucraineni. Pe aglomeratul bulevardi Khreshchatyk din Kiev, Maksim îmi spune că nu este de acord cu cedarea sau schimbul de teritorii pentru pace, întrucât nu se poate avea încredere că, odată semnat un acord, Rusia îl va respecta.
„Rusia poate folosi acest timp pentru a se pregăti de o a doua invazie. Asta nu va duce la un rezultat pozitiv pentru Ucraina, la o pace reală. Noi nu avem nevoie de teritoriile lor, avem nevoie de casele noastre, de teritoriile care aparțin oamenilor noștri, care de generații sunt ale poporului nostru. Nu avem nevoie de nimic de la ei și nici nu e un moment în care să capitulăm și să ne acceptăm înfrângerea”, a continuat Maksim.
Kira, studentă în Marea Britanie, reîntoarsă în orașul natal Kiev, e de aceeași părere. Bunica ei este într-o localitate din estul îndepărtat al Ucrainei, aflată sub ocupație rusă. Mi-a spus că viața acolo e total diferită de cea din teritoriile controlate de Ucraina. Sunt zone care au fost afectate de război și asupra cărora continuă să plutească riscul unor noi distrugeri, în funcție de evoluția frontului. Infrastructura, telecomunicațiile și utilitățile sunt inferioare atât celor din Ucraina, cât și celor din Federația Rusă, care nu a făcut nimic pentru reconstrucția lor.
„Unii oameni poate cred că e mai bine să punem punct războiului, să cedăm teritorii Rusiei sau pur și simplu să le abandonăm, dar sincer războiul nu se va încheia cu acele teritorii. (Rușii) vor merge din ce în ce mai departe, așa că nu putem să facem asta”, e de părere Kira.
Veteran de război: „Reintegrarea Donbasului ar însemna să trăim cu o mulțime de oameni care ne urăsc profund”
Recuperarea teritoriilor pierdute de Ucraina începând cu 2014, care reprezintă circa 20% din teritoriul țării, nu este deloc simplă; în acest moment pare chiar imposibilă, indiferent cum ar încerca Ucraina să o facă, prin forță sau diplomatic. Încă din 2014, Moscova a lansat un program puternic de rusificare (prin legi și educație, dar și prin aducerea de ruși, inclusiv mulți infractori scoși din pușcării, din Federația Rusă), astfel încât o bună parte din populație este pro-rusă. Există, așadar, ucraineni care cred că recuperarea unor teritorii aflate sub control rusesc de mai bine de 11 ani vine cu probleme serioase de reintegrare a persoanelor care au trecut printr-un proces forțat de rusificare (Rusia spune că a oferit peste 3,5 milioane de pașapoarte rusești din 2022 încoace în teritoriile anexate) dar și a rușilor relocați acolo de Moscova.
Andryi Polishchyuk a plecat voluntar pe front în 2021; acum repară, într-un subsol din Kiev, drone distruse pe front. Schițează un zâmbet când îl întreb ce crede despre propunerile lui Donald Trump și dacă pentru asta a luptat, un sfârșit al războiului care să includă concesii teritoriale:
„Când eu și fratele meu de arme eram pe front, ne întrebam unul pe altul ce înseamnă victoria pentru noi? Era o întrebare foarte nuanțată. Acum, după ce m-am retras, nu cred că victoria înseamnă să eliberăm toate pământurile noastre.” spune Andryi. Raspunsul său a fost oarecum neașteptat. Până acum aproape toți ucrainenii cu care am vorbit erau de părere că singura victorie reală e recuperarea integrală a tuturor teritoriilor.
„Obiectivul lui Putin e sa distrugă toată Ucraina. Însăși existența acesteia e un steag roșu pentru el. Noi putem pierde mai mult decât o bucată de pământ, putem pierde totul, întreaga noastră existență. Propunerea lui Trump e să renunțăm, dar nu putem face asta pentru că națiunile care luptă până la capăt vor renaște din nou iar cele care renunță, pur și simplu dispar.”
Andryi îmi spune că înghețarea frontului în schimbul garanțiilor de securitate din partea Americii nu ar garanta protecția Ucrainei. Dacă Trump, sau o altă administrație viitoare ar decide să se retragă din orice acord semnat, Ucraina ar deveni din nou vulnerabilă, cum s-a întâmplat și după memorandumul de la Budapesta, în urma căruia Ucraina a cedat arsenalul său nuclear în schimbul garanțiilor de pace. În opinia lui Polishchyuk, victoria înseamnă descurajarea inamicului prin reînarmare, prin reforme militare și prin refacerea forțelor și nu neapărat recuperarea integrală a teritoriilor pierdute.
„Donețk e sub controlul Rusiei de peste 11 ani. Copiii care în 2014 erau în clasa întâi, termină acum școala, cu totul. Daca vorbim strict de teritoriile aflate sub controlul Rusiei din 2014 încoace, nu cred că acolo mai există ucraineni care vor putea locui din nou cu noi după tot acest timp”.
Cu ceva timp în urmă, în timp ce Andryi încă era în armată, a avut o conversație telefonică cu o mătușă care locuia în Donețk, sub ocupație rusă. A fost ultima lor discuție: „E o prăpastie imensă între noi, pentru că te aștepți ca ei să creadă că noi luptăm pentru ei, însă după ce am vorbit, crezând că a închis deja telefonul, am auzit-o spunând cuiva în rusă: trebuie să vorbesc cu el, dar îl urăsc”.
Situația e diferită în Crimea, spune el, povestindu-mi despre o prietenă care și acum, în Crimeea ocupată, a păstrat fațada galben-albastră a casei ei. În Donbas, spre deosebire de Crimeea, afirmă Andryi, au fost aduși mulți deținuți din Rusia pentru a munci în zonele puternic industrializate.
„Reintegrarea Donbasului ar însemna să trăim cu o mulțime de oameni care ne urăsc profund”, conchide veteranul.
În ciuda demersurilor făcute de Donald Trump, pacea rămâne eluzivă
Alexander Khara crede că, cel puțin pentru moment, eforturile lui Donald Trump de a obține pacea nu au șanse foarte mari de reușită.
„Deși Washingtonul a adoptat un ton pozitiv și liderii europeni au exprimat sprijin retoric puternic, acest lucru nu ne-a apropiat deloc de un armistițiu, cu atât mai puțin de pace. Putin rămâne convins că poate obține câștiguri atât pe câmpul de luptă, cât și prin campania sa de bombardament strategic. Până acum a reușit să evite sancțiuni americane suficient de dure care să forțeze un armistițiu. Este extrem de improbabil ca Putin să accepte o întâlnire trilaterală cu Trump și Zelensky din mai multe motive: Rusia neagă suveranitatea Ucrainei și legitimitatea lui Zelensky, deși Ucraina a avut șase președinți în treizeci de ani, în timp ce Rusia doar doi și jumătate. Moscova continuă să caute capitularea Ucrainei, deși nu reușește să-și realizeze obiectivele maximaliste prin mijloace militare. Serviciile de informații britanice estimează că, la ritmul actual de avansare și pierderi, Rusia ar mai avea nevoie de aproximativ 4,4 ani pentru a prelua controlul complet asupra celor patru oblasturi ucrainene. Un astfel de efort ar costa probabil Moscova aproximativ 1,9 milioane de militari ruși uciși sau răniți.”, spune Khara.
„Per ansamblu, acești factori înseamnă că războiul va continua în viitorul previzibil, fără perspective reale de încheiere. Ucraina va continua să primească ajutoare din partea Europei și arme americane plătite din fondurile europene. Între timp, Rusia va persista în agresiunea sa, sprijinită de China, India, Iran și Coreea de Nord. Moscova va continua să beneficieze de un flux constant de valută greu convertibilă, întrucât Statele Unite rămân reticente să exercite presiuni reale asupra acestor țări, sau asupra altora, care ajută Kremlinul să evite sancțiunile”, concluzionează analistul.
În ultimele zile, Rusia a reluat atacurile asupra Ucrainei, în noaptea de 21 august lansând cel mai amplu atac aerian din ultimele câteva săptămâni. Explozii au fost auzite și aici, în Kiev, iar în cursul zilei de joi, drone rusești Geran au fost văzute zburând deasupra capitalei, un lucru neobișnuit întrucât atacurile cu drone au loc, de obicei, în timpul nopții.
