Pro-europenii obțin o victorie clară la alegerile parlamentare din Moldova, în urma unui scrutin dominat de geopolitcă și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Rezultatele arată însă și că Republica Moldova continuă să rămână profund divizată.
Un scrutin care chiar a fost crucial pentru viitorul Republicii Moldova
Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, reușește practic să-și mențină rezultatul la precedentele alegeri și este în măsură să formeze o nouă majoritate parlamentară și să conducă Republica Moldova încă patru ani.
Scrutinul a fost unul dintre cele mai dificile din istoria țării și a demonstrat încă o dată divizarea profundă a societății și a clasei politice de la Chișinău. Ca majoritatea scrutinelor din această țară care a oscilat mereu între Est și Vest, și cel din 28 septembrie a fost catalogat drept „crucial”.
De această dată însă chiar s-a dat lupta între continuarea parcursului european al Republicii Moldova, care a luat turații începând cu 2022, și revenirea acesteia în orbita rusească și consecințele respective.
Rusia a pierdut. Din nou
Pe scurt și la cald, prima observație ar fi că Rusia a pierdut și de această dată în Republica Moldova. Formațiunile pe care putea să mizeze pentru a prelua controlul asupra țării au pierdut lamentabil, în ciuda tuturor eforturilor propagandistice, tentativelor de fraudare a alegerilor, cumpărare a voturilor și a pregătirilor de de destabilizări în masă.
O altă observație ar fi că în Republica Moldova s-a consolidat un nucleu de electorat pro-european care, în pofida nemulțumirilor, a propagandei, a eșecurilor guvernării care le împărtășește viziunile, va vota util și pentru continuarea parcursului. PAS, în pofida unuia dintre cele mai grele mandate din istoria țării (criza post-pandemică, consecințele războiului de la hotar), a piedicilor puse de sistem, a gafelor, unele uriașe, a pierdut mai puțin de trei puncte procentuale față de alegerile precedente, adică practic și-a păstrat rezultatul după patru ani de guvernare. Acești votanți pro-europeni de aproximativ 50% din electorat și-au spus cuvântul în 2021, și-au făcut simțită prezența în 2024 la alegerile prezidențiale și referendumul în urma căruia obiectivul de integrare europeană a fost consfințit în Constituție și și-au reconfirmat ponderea la scrutinul parlamentar.
PAS ar urma să aibă 55 de mandate din 101 în viitorul Parlament. Diferența destul de mare față de vechiul legislativ, când a avut 63 de mandate, este explicată prin faptul că atunci au intrat în Parlament 3 concurenți, iar acum vor ajunge 5. Acest lucru înseamnă și că opoziția pe care o va avea de înfruntat PAS este mai fracționată, cu atât mai mult cu cât aceasta include și două alianțe formate din mai multe formațiuni care, de-a lungul timpului, mai mult s-au certat.
Diaspora salvatoare. Din nou
Diaspora, la fel ca la prezidențialele și referendumul de anul trecut, a fost cea care a înclinat balanța politică a votului spre Vest. Fără votul din diasporă, PAS nu ar fi avut majoritatea, la fel cum anul trecut nu ar fi trecut referendumul, iar Maia Sandu nu ar fi fost realeasă președinte. Acest fapt, bineînțeles va fi scos în evidență cu fiecare ocazie de propaganda rusă pentru a delegitima rezultatele alegerilor și viitoarea guvernare. Rezultatele mai arată că diaspora moldovenească nu a fost „AURizată”. Cel puțin deocamdată, dar „primele rândunele” au ajuns și la ea.
PAS a luat în interiorul țării 44%, iar în diasporă peste 78 la sută (în România peste 88%). În pofida unor temeri a luat bine (aproape 53%) și în Chișinău, unde în ultimii ani crescuse influența primarului inițial pro-rus, iar acum declarat pro-european (dar cu interdicție de intrare pe teritoriul UE), Ion Ceban. Ceban a câștigat din primul tur al doilea mandat de primar de Chișinău în 2023, iar acum blocul său a luat 14 la sută.
Găgăuzia rămâne profund anti-europeană
Acest scrutin mai arată că Autonomia găgăuză rămâne un caz aparte pe harta Republicii Moldova, în pofida tuturor investițiilor europene care s-au făcut în această regiune rusofilă. Scandalul deschis între guvernare și clasa politică de la Comrat a fost în defavoarea PAS, care a luat 3%. Este adevărat că rezultatul nu este foarte diferit de cel de la parlamentarele din 2021, când PAS a obținut în Găgăuzia 4 la sută.
Pe lângă Găgăuzia la sud, nordul rămâne, la fel, anti-european. O explicație ar fi că în perioada sovietică nordul a fost mai industrializat și mai rusificat în comparație cu Centrul. De asemenea, în nord este mai mare și ponderea minorităților rusofone, spre deosebire de Centru care, cu excepția Chișinăului, este și mai monoetnic.
Transnistria – peste 30% pro-europeni
O surpriză reprezintă alegătorii din Transnistria care, după cum era de așteptat, au votat masiv partidele pro-ruse, dar peste 30 la sută au votat PAS și alte partide de dreapta, aproximativ la fel ca la referendumul din 2024. Votul pentru PAS a crescut de peste două ori față de parlamentarele precedente. Cifrele denotă că există o bună parte a populației din regiune afectată de criza economică, mulți locuitori din stânga Nistrului muncesc pe malul drept (ceea ce nu se prea întâmpla până acum câțiva ani) și, respectiv, văd diferența. Rusia susține regiunea separatistă tot mai puțin, are tot mai puține pârghii să intervină și, respectiv, oamenii se pliază la realități. Totuși, a votat doar o mică parte din numărul de alegători din Transnistria (12.000), inclusiv din cauza filtrelor și impedimentelor impuse de Chișinău, astfel încât orice concluzii ar fi subiective.
În Federația Rusă, unde au fost deschise doar două secții – decizie criticată dur de Moscova și de politicienii pro-ruși – au votat doar ceva mai mult de 4.000 de alegători, față de 10.000 câți ar fi putut vota.
Marea surpriză – Vasile Costiuc, un George Simion de Moldova
Marea surpriză a alegerilor este Partidul Democrația Acasă, al lui Vasile Costiuc. În 3 cuvinte - este un fel de AUR de Moldova, cei doi politicieni chiar ajutându-se reciproc. Vasile Costiuc e cunoscut în mediul jurnalistic de la Chișinău de prin 2008-2009, când era șofer și cameraman la Jurnal TV, un post de televiziune anticomunist în perioada guvernării Voronin. A intrat apoi în politică. Inițial în Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, de unde a plecat cu ceartă și a fondat Democrația Acasă în 2011. S-a manifestat ca un politician scandalagiu, fiind acuzat că a făcut și jocurile oligarhului Vlad Plahotniuc și s-a erijat ca un apărător al fermierilor și agricultorilor mereu protestatari. Partidul său a luat 5,6% din voturi, adică la limita pragului de 5 la sută, dar care îi va asigura 5-6 locuri în Parlament, în opoziție, de unde va putea să critice guvernarea, deja mai vocal și mai vizibil, și să-și crească ponderea, exact după modelul AUR.
Până atunci însă PAS ar trebui să continue reformele pe care le-a început și să aducă rezultate în domeniile în care a șchiopătat, în primul rând în justiție și economie. PAS a obținut o nouă majoritate cu lozinca „UE 2028”, adică promisiunea că va duce țara în UE până în 2028. O promisiune exagerat de optimistă, mai ales că depinde nu doar de evoluțiile pe plan intern, dar, vorba clasicului - arta politicii este să știi să explici de ce nu ți-ai putut îndeplini promisiunile. Este important ca cel puțin să demonstreze că procesul de integrare nu este doar un mit și că poate aduce beneficii reale cetățenilor Republicii Moldova.
