După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, partidul Visul Georgian, aflat la putere în Georgia, și-a pus mari speranțe într-o resetare a relațiilor cu Washingtonul, care au fost deteriorate în timpul administrației Biden din cauza retoricii din ce în ce mai antioccidentale a guvernului de la Tbilisi, a politicilor autoritare și a pașilor făcuți către o apropiere de Rusia.
Relațiile dintre Georgia și Statele Unite au atins cel mai scăzut nivel din istoria Georgiei independente după ce partidul Visul Georgian a decis să reinițieze în parlament legea privind agenții străini – despre care criticii spun că este inspirată din cea rusească pe aceeași temă și că vizează societatea civilă și mass-media independentă – și ulterior și-a declarat chiar intenția de a suspenda aderarea țării la UE.
Ca urmare a acțiunilor guvernului georgian, în noiembrie 2024 SUA a suspendat parteneriatul strategic cu Georgia. În luna decembrie a aceluiași an, Washington a impus sancțiuni personale împotriva a douăsprezece oficiali georgieni și a familiilor acestora, precum și împotriva fondatorului Visului Georgian, Bidzina Ivanishvili, acuzându-l de subminarea instituțiilor democratice și de apropiere de Rusia.
Odată cu plecarea lui Biden și a echipei sale, liderii Georgiei au considerat că parteneriatul strategic cu Statele Unite ar putea fi restabilit. Cu toate acestea, măsurile luate în era Biden au fost urmate, în primăvara anului 2025, de adoptarea legii MEGOBARI de către Congresul SUA. Legea a introdus noi restricții în materie de vize și sancțiuni împotriva reprezentanților de rang înalt ai autorităților georgiene.
În luna mai, secretarul de stat Marco Rubio a întrebat, la o audiere în Congres, dacă existența unui guvern antiamerican într-o regiune atât de importantă corespunde intereselor Statelor Unite. El a subliniat că, dacă răspunsul se dovedește negativ, atunci Washingtonul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că conducerea georgiană va suporta costurile corespunzătoare. Aceste cuvinte au devenit un alt semnal că noua administrație americană nu intenționează să-și îmblânzească atitudinea față de Tbilisi. Apoi, în vară, Departamentul de Stat a confirmat că restricțiile împotriva lui Ivanishvili și a altor membri ai elitei conducătoare rămân în vigoare și nu sunt supuse revizuirii.
Scrisori „de dragoste rănită” sau diplomație în stil Visul Georgian
Faptul că administrația Trump nu și-a îmblânzit tonul față de Tbilisi, ci a continuat politica din era Biden și chiar a intensificat presiunea, nu i-a convins pe oficialii georgieni să abandoneze și să corecteze derapajele anti-democratice. În schimb, au reacționat cu un amestec de sfidare și rugăminți, exprimându-și în același timp nemulțumirile față de SUA în scrisori deschise care nu au prea mult de-a face cu diplomația și care sună mai degrabă ca niște scrisori de dragoste amare din partea unor îndrăgostiți care încă se agăță de speranța de a-și recâștiga partenerii – dar în condițiile lor.
La 1 septembrie, președintele Georgiei, fotbalistul devenit politician Mikheil Kavelashvili, a publicat o scrisoare deschisă adresată lui Donald Trump. Documentul a atras imediat atenția, nu numai pentru tonul său emoțional, ci și pentru încercarea de a face apel la teme tradițional apropiate lui Trump: critica „statului paralel” și apărarea „valorilor tradiționale”.
Kavelashvili a început prin a-și exprima „profundul respect” față de liderul american și speranța că președinția acestuia va aduce „pace și stabilitate în întreaga lume”. Președintele georgian a continuat afirmând că reînnoirea parteneriatului strategic cu SUA este „una dintre principalele priorități ale politicii externe a Georgiei”, dar s-a plâns de lipsa de atenție a administrației Trump față de Tbilisi:
„În câteva luni ați stabilit relații strânse cu toate țările vecine Georgiei... ați restabilit parteneriatul chiar și cu Vladimir Putin. Cu toate acestea, în acest context, administrația dumneavoastră nu spune nimic despre Georgia, ceea ce provoacă surprindere în societatea georgiană [...] Pasivitatea dumneavoastră față de poporul georgian provoacă îndoieli și întrebări cu privire la cât de libere și sincere sunt acțiunile administrației dumneavoastră din punctul de vedere al consolidării păcii în regiune.”
Kavelashvili l-a avertizat, de asemenea, pe Trump – într-un mod oarecum ridicol – că, ignorând Georgia, riscă să-și piardă autoritatea în ochii poporului georgian.
Mulți analiști georgieni remarcă faptul că scrisoarea lui Kavelashvili nu dă impresia unui document diplomatic, ci a unui manifest emoțional care combină gelozia, resentimentul și dorința de a atrage atenția asupra unui guvern izolat.
Scrisoarea deschisă a lui Kavelshvili nu a fost prima adresată de un înalt oficial georgian președintelui SUA. În mai 2025, prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a făcut același lucru, plângându-se că, după schimbarea administrației, nu a existat niciun contact la nivel înalt între guvernele de la Washington și Tbilisi. În același timp, prim-ministrul a afirmat că Georgia „rămâne cel mai de încredere partener al SUA în regiune”.
În același timp, Kobakhidze a criticat dur Legea MEGOBARI adoptată de Congres, care prevede sancțiuni și restricții de viză pentru reprezentanții Visului Georgian.
Washington a ignorat scrisoarea lui Irakli Kobakhidze, dar acesta a încercat să găsească ceva pozitiv și aici, afirmând că „și tăcerea este un răspuns foarte important pentru noi”. Apoi, la jumătatea lunii august, Kobakhidze a declarat din nou că Tbilisi contează pe o „atitudine sănătoasă” din partea lui Trump și a administrației sale și speră să reia parteneriatul strategic care, potrivit lui Kobakhidze, a fost suspendat din cauza intrigilor „statului paralel”.
De la partener la problemă
SUA și-a exprimat în mod repetat și destul de clar poziția cu privire la restabilirea relațiilor cu Tbilisi, dar această poziție nu în convine Visului Georgian. De exemplu, în iulie 2025, ambasadorul interimar al SUA, Robin Dunnigan, a declarat într-un interviu pentru Radio Liberty că, înainte de publicarea scrisorii lui Kobakhidze, guvernul Visul Georgian făcuse un apel privat către Washington:
„Această scrisoare a fost amenințătoare, jignitoare, lipsită de seriozitate. La Washington a fost percepută extrem de negativ.”
Ea a adăugat că trebuia să-i transmită personal lui Bidzina Ivanishvili un mesaj din partea secretarului de stat Marco Rubio, dar oligarhul georgian a refuzat, declarând că discutarea afacerilor de stat înainte de ridicarea sancțiunilor era „inadecvată”. Acest refuz nu a făcut decât să sublinieze faptul că dialogul dintre Tbilisi și Washington nu duce nicăieri.
În luna august, Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul privind drepturile omului pentru anul 2024, în care situația din Georgia a ocupat un loc important. Documentul menționează arestări arbitrare, tratamente crude aplicate deținuților, presiuni asupra jurnaliștilor și opoziției, precum și impunitatea funcționarilor implicați în încălcări ale legii.
Un alt semn al înrăutățirii relațiilor au fost audierile din Congresul SUA din 10 septembrie. Comisia Helsinki a organizat o sesiune intitulată „De la partener la problemă: calea antiamericană a Georgiei”.
În anunțul privind audierile, s-a subliniat în mod special faptul că Georgia a fost cândva un aliat cheie al SUA și un „far al libertății în Caucaz”. Astăzi, însă, partidul de guvernământ, în opinia congresmenilor americani, trage țara înapoi în orbita Moscovei, aprofundând în același timp contactele cu Beijingul. O astfel de schimbare este considerată la Washington o amenințare directă la adresa intereselor Statelor Unite în regiune.
Ședința a fost condusă de președintele Comisiei, republicanul Joe Wilson, și co-prezidată de democratul Steve Cohen. Fosta președintă a Georgiei, Salome Zourabishvili, și fosta ministră a apărării, Tina Khidasheli, șefa ONG-ului „Idea civică”, au luat cuvântul în cadrul ședinței.
În cadrul reuniunii, copreședintele Comisiei Helsinki din SUA, Joe Wilson, a declarat:
„Guvernul condus de Visul Georgian , după ce a falsificat alegerile parlamentare din toamna anului 2024, trage poporul georgian către dictatură, îl privează de suveranitate, îl sărăcește și trădează aliații tradiționali ai țării, inclusiv Statele Unite.”
Visul georgian trebuie să-și schimbe traseul dacă dorește să aibă o relație bună cu SUA
Încercările stângace ale Visului Georgian de a intra în grațiile Washingtonului nu au făcut decât să întărească imaginea conducerii georgiene de jucător izolat și disperat, care încearcă să transfere responsabilitatea pentru propriile eșecuri asupra „statului paralel”.
SUA, departe de a fi convinsă de astfel de încercări, dă dovadă de consecvență și repetă: parteneriatul strategic cu Georgia nu va fi restabilit fără reforme reale, democratizare și revenirea la traseul pro-occidental.
