În Republica Moldova a început perioada electorală pentru alegeri parlamentare care, din nou, sunt catalogate, la fel ca majoritatea scrutinelor din această țară, drept „cruciale” și „definitorii” pentru viitorul său. Miza scrutinului este, ca de atâtea ori în ultimul deceniu și jumătate, direcția în care va merge Republica Moldova în următorii ani, dacă va continua parcursul european sau va reveni în orbita Moscovei. Amplasată într-o zonă în care se confruntă interesele Rusiei și cele occidentale, Republica Moldova este ținta unui război hibrid al Moscovei, societatea sa este scindată, iar o serie de politicieni influenți execută agenda Kremlinului.
Alegerile vor avea loc la mai puțin de un an distanță după ultimele prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea europeană pe care le-au câștigat tabăra pro-occidentală, dar cu o „victorie à la Pyrrhus”, în condițiile în care pentru integrarea europeană și-au dat votul mai puțin de 50,4% dintre participanți, diferența dintre „DA” și „Nu” fiind de aproximativ 10 mii de voturi. La fel ca acum, și atunci autoritățile au reclamat o interferență brutală din partea Moscovei prin campanii de manipulare și dezinformare, dar și cumpărare masivă de voturi – circa 130 de mii, adică aproape 10% din numărul total.
Rusia vrea să influențeze rezultatul prin dezinformări și cumpărare de voturi
Chișinăul susține că în cazul alegerilor parlamentare, imixtiunea din partea Rusiei este și mai agresivă. „Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Riscurile asupra ordinii publice și securității naționale sunt mari și toate instituțiile, dar și toată societatea, trebuie să conștientizeze pericolul și să ne protejăm de el”, declara Maia Sandu la 30 iulie după ședința Consiliului Suprem de Securitate la care au fost discutate acțiunile privind combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine în procesul electoral.
Potrivit Maiei Sandu, Kremlinul investește în mai multe partide politice pentru a-și băga oamenii în următorul parlament, cu scopul de a obține controlul asupra puterii în Republica Moldova. Instituțiile de la Chișinău susțin că au identificat 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Moldova și că doar prin criptomonede se planifică finanțări de circa 100 de milioane de euro. Moscova are în vedere campanii de manipulare informațională, proteste plătite, atacuri cibernetice, folosirea Bisericii etc.
La scurt timp după ședința CSS, poliția a anunțat că documentează o nouă formă de finanțare și corupere electorală, gestionată din Federația Rusă prin aplicația #TAITO. Persoanelor li se promit zeci de mii de lei moldovenești lunar pentru a participa la acțiuni ilegale, la proteste, susținerea unui anumit concurent în alegeri. Aplicația de tip chat este accesată pe Telegram, iar la înregistrare persoanelor li se cer fotografii cu actele de identitate, numărul de telefon, precum și video-uri cu fața pentru autentificare.
De asemenea, Rusia a activat pentru campanie rețeaua de dezinformare denumită „Matrioșka”, care clonează siteuri ale unor organizații media internaționale cunoscute. Autoritățile de la Chișinău au constatat, totodată, că Rusia își intensifică eforturile de a influența moldovenii care locuiesc în Europa, pentru a încerca să influențeze alegerile critice de luna viitoare.
PAS în cădere de popularitate, în timp ce opoziția se consolidează
Tabăra pro-europeană sau de dreapta din Republica Moldova este dominată fără drept de apel de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), creat de președintele Maia Sandu și aflat la guvernare în ultimii 4 ani, după ce a obținut o majoritate confortabilă de 63 din 101 mandate. PAS practic a monopolizat dreapta politică, o premieră pentru Republica Moldova, țară în care dreapta a fost mereu fragmentată și nu a putut guverna decât în cadrul unor coaliții. Și în prezent există alte partide de dreapta și care se declară pro-europene, dar sondajele arată că acestea sunt practic inexistente în intenția de vot.
Ratingul PAS s-a erodat însă după 4 ani de guvernare – o perioadă extrem de complicată din punct de vedere economic și al securității, marcată de războiul din Ucraina; în plus, s-au făcut și greșeli. Ultimele 3 sondaje de dinaintea începerii perioadei electorale arată că PAS ar obține între 40 și 49 de mandate de deputat, insuficient pentru a-și păstra majoritatea parlamentară.
Pe de altă parte, stânga și centrul politic au reușit să-și strângă rândurile, creând două alianțe. Prima ar fi „Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, care este format din patru partide, în frunte cu cel al Socialiștilor, și condus de fostul președinte Igor Dodon. Din el mai fac parte formațiunile conduse de un alt fost președinte, comunistul Vladimir Voronin, fostul premier din perioada comunistă (2001-2008), Vasile Tarlev și o fostă bașcană (guvernatoare) a Găgăuziei, Irina Vlah. Atât ea, cât și Igor Dodon, făcut parte din echipa lui Voronin. Blocul a fost creat la scurt timp după o vizită a liderilor și reprezentanților celor 4 partide în Rusia, unde au avut întrevederi cu oficialități de acolo, iar mai mulți comentatori politici consideră că a fost constituit la comanda Kremlinului.
Cea de-a doua alianță a opoziției, Blocul „Alternativa”, a apărut în jurul primarului de Chișinău Ion Ceban; partidului său i s-au alăturat cel al fostui premier, Ion Chicu, precum și formațiunea fostului consilier al lui Voronin, Mark Tkaciuk, precum și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, care la prezidențialele din 2024 s-a confruntat cu Maia Sandu. Blocul se declară pro-european și de centru, dar liderii săi sunt personaje asociate de-a lungul timpului stângii pro-ruse din Republica Moldova. Veridica a scris recent despre cariera și turnurile discursului politic ale lui Ion Ceban, care a pornit în echipa lui Voronin, a fost anti-european convins, ca în preajma alegerilor să se erijeze drept un adept al integrării europene.
De altfel discursul pro-european nu pare să fi convins, astfel încât Ion Ceban a primit interdicție de a intra în România și în întreg spațiul Schengen, la solicitarea Bucureștiului. Blocul său, cel mai degrabă, are menirea de a atrage voturile pro-europenilor mai moderați și ale celor dezamăgiți de PAS, iar majoritatea experților de la Chișinău consideră că după alegeri acesta, probabil va face o alianță de stânga.
Necunoscutele alegerilor: controversații Renato Usatîi și Ilan Șor
Pe același eșichier politic luptă și controversatul politician Renato Usatîi, în fruntea formațiunii Partidul Nostru. Acesta susține că a făcut bani în Rusia, în afaceri cu Căile ferate ruse, dar presa a scris despre legăturile lui Usatîi cu grupări criminale ruse, existând și poze ale acestuia în preajma unui fost lideri al lumii interlope din Republica Moldova, Grigori Caramalac (alias Bulgaru). Ales în două rânduri în funcția de primar de Bălți (al doilea oraș ca mărime) și fără să ducă niciun mandat până la capăt, Usatîi și-a încercat norocul în câteva rânduri la alegerile parlamentare, dar fără succes. În schimb, s-a poziționat în două rânduri pe locul trei la alegerile prezidențiale. Usatîi, care îl consideră (sau, cel puțin în considera) pe dictatorul Belarusului, Aleksandr Lukașenko drept modelul său de politician, iar în 2014 susținea că forțele de ordine ar fi trebuit să acționeze mai dur în timpul Maidanului din Ucraina, este cunoscut și pentru declarația sa că, dacă va ajunge la guvernare, va transforma ambasada SUA în cel mai mare karaoke din țară.
De altfel, Usatîi este un amator de karaoke și a cântat de mai multe ori alături de artiști cunoscuți, în special ruși, cel mai recent chiar în această vară. Totodată, politicianul a organizat două concerte la Chișinău pentru absolvenți, unde a invitat inclusiv artiști ruși care susțin războiul din Ucraina. El a reușit să organizeze concertele în condițiile în care autoritățile de la Chișinău caută, de obicei, să împiedice participarea la evenimente din Republica Moldova a unor cetățeni străini care și-au exprimat sprijinul pentru agresiunea Rusiei (spre exemplu, acum doi ani nu a avut loc un concert cu trupa lui Goran Bregovic). Comportamentul autorităților și bâlbele de după, în încercarea de a explica de ce a fost posibil, ar putea fi un semnal, în opinia unor experți, că Usatîi ar putea fi văzut de PAS drept un potențial partener de alianță în viitorul parlament.
Tot pe stânga, partidele afiliate oligarhului fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova și care e considerat drept principalul coordonator al Kremlinului în politica moldovenească, au încercat să înregistreze Blocul „Victorie” pentru a participa la alegeri, dar Comisia Electorală Centrală a respins cererea, invocând neregularități. Ulterior, pentru 3 din cele 4 partide au fost impuse restricții de a participa în campanie. Totuși, a patra formațiune - Partidul Renaștere a depus cerere de înregistrare, dar încă nu a fost luată o decizie. Totuși, mai sunt și alte partide care ar fi afiliate lui Șor. În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală deducea „existența unui bloc electoral camuflat” dintre Partidul Renaștere, afiliat lui Șor, și Partidul Viitorul Moldovei, care acum s-a aliat cu socialiștii și comuniștii. Și dintr-o investigație jurnalistică reieșea că Tarlev, care a candidat la președinție, a fost susținut financiar de Șor la alegerile prezidențiale.
Scenarii posibile: de la conservarea majorității PAS la venirea pro-rușilor la putere
Astfel, situația e destul de încâlcită și imprevizibilă la Chișinău și practic orice scenariu este posibil. Primul ar fi o nouă majoritate PAS, de data aceasta la limită, dacă e să dăm crezare unor sondaje care cotează formațiunea cu 49 de mandate fără a lua în calcul diaspora, clar pro-europeană.
Un alt scenariu ar fi PAS cu partidul lui Ion Ceban sau cu al lui Renato Usatîi, dacă acced în Parlament, dar cel mai probabil ar fi o alianță de scurtă durată și nu va exista nicio siguranță că partenerul de alianță nu va bloca decizii importante pentru parcursul european al țării.
Al treilea ar fi o alianță dintre partide filoruse și consecințele respective, mai ales că inclusiv Igor Dodon recunoaște că în asemenea caz moldovenii vor trebui să strângă cureaua, deoarece nu vor mai veni finanțări de la UE.
