Partidul Visul Georgian, aflat la putere, a câștigat cu o majoritate zdrobitoare încă o rundă de alegeri în Georgia. La alegerile locale din 4 octombrie, partidul a ieșit victorios în toate municipalitățile. Victoria a fost însă cam goală, întrucât alegerile au fost boicotate de cele două principale blocuri de opoziție. Acestea, împreună cu societatea civilă din Georgia și o parte considerabilă a populației, au considerat că alegerile nu puteau fi libere și corecte. Înainte de vot, au subliniat lipsa observatorilor internaționali, campania de arestări care a vizat o serie de oficiali și activiști ai opoziției, precum și deteriorarea accentuată a relațiilor Georgiei cu UE și SUA, cauzată de retorica antioccidentală tot mai pronunțată a partidului de guvernământ și de regresul democratic al țării.
Alegerile au avut loc pe fondul unei situații politice tensionate. De la alegerile parlamentare din octombrie 2024, câștigate tot de Visul Georgian, țara a fost zguduită de o serie de proteste, declanșate inițial de acuzațiile de fraudă electorală și amplificate ulterior de decizia guvernului de a suspenda procesul de integrare în UE. Au fost adoptate legi controversate, cum ar fi un proiect de lege inspirat de Rusia privind agenții străini, despre care oponenții susțin că a fost gândit să țintească societatea civilă și mass-media liberă. Reprezentanții opoziției au fost arestați și/sau trimiși în judecată. Opoziția, în ansamblul său, a continuat să fie fragmentată, incapabilă să găsească un numitor comun – nu a reușit să ajungă la un consens nici măcar cu privire la boicotarea alegerilor locale, unii alegând să participe.
Divizarea opoziției: boicot sau participare
La alegerile municipale desfășurate în Georgia la 4 octombrie, partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat cu o marjă semnificativă. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, acesta a obținut peste 81% din voturi. Rata de participare la vot a înregistrat însă un nivel record de scăzut — aproximativ 40% (aproape 1,5 milioane de persoane). La alegerile anterioare, rata de participare fusese de aproape 52%.
Rezultatele alegerilor municipale din Georgia au fost destul de previzibile, întrucât majoritatea partidelor importante de opoziție a refuzat să participe la vot.
Decizia de a participa sau nu la alegeri a fost însă una dintre principalele cauze ale unei profunde diviziuni în tabăra opoziției. Opt partide pro-occidentale — printre care Mișcarea Națională Unită, Ahali, Georgia Europeană, Girchi – Mai multă libertate și Droa! — anunțaseră boicotarea votului încă din 29 iunie. Acestea au susținut că participarea nu ar face decât să legitimeze regimul Visul Georgian și să slăbească mișcarea de protest. Alte două partide de opoziție – „Gakharia pentru Georgia” și „Lelo – Georgia puternică” – au decis să participe, considerând alegerile o oportunitate de a pregăti terenul pentru alegeri parlamentare anticipate. Acest demers a stârnit critici aspre din partea partidelor care boicotau alegerile. Unii l-au numit „trădare”, în timp ce alții au susținut că participarea nu ar face decât să întărească guvernul.
Liderul partidului „Gakharia pentru Georgia”, Giorgi Gakharia – fost prim-ministru într-un guvern al Visului Georgian – se află în prezent în Germania, întrucât în Georgia a fost deschis un dosar penal împotriva sa. Decizia riscantă a partidului de a candida la alegeri nu a dat roade: Gakharia pentru Georgia a ieșit pe locul al treilea, dar a obținut doar 3,7% din voturi, potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală Centrală.
Partidul „Lelo”, condus de foștii bancheri Mamuka Khazaradze și Badri Japaridze, a fost creat, de asemenea, în contextul persecuțiilor guvernamentale. Khazaradze și Japaridze au fost arestați pentru că nu s-au prezentat în fața unei comisii parlamentare la sfârșitul lunii iunie, dar după ce participarea partidului la alegerile municipale a fost confirmată, președintele Miheil Kavelașvili i-a grațiat. Rezultatul obținut de Lelo la alegeri a fost doar puțin mai bun decât cel al partidului lui Gakharia – doar 6,7% din voturile la nivel național.
Experții au remarcat că Visul Georgian era interesat de participarea opoziției la alegeri, încercând să demonstreze legitimitatea acesteia și să creeze impresia în Occident că există o concurență reală în cadrul alegerilor.
Represiuni și dosare penale
Alegerile s-au remarcat și prin faptul că au avut loc în contextul unei campanii de represiune la scară largă împotriva opoziției. Majoritatea liderilor cheie, înainte de vot, se aflau fie în închisoare, fie sub amenințarea arestării.
În ultimele luni, instanța i-a condamnat pe Mamuka Khazaradze și Badri Japaridze („Lelo”), Zurab Japaridze („Girchi – Mai multă libertate”), Giorgi Vașadze („Strategia Agmașnebeli”), Nika Melia și Nika Gvaramia („Coaliția pentru schimbare”), pe fostul ministru al apărării Irakli Okruașvili și fostul deputat Givi Targamadze la pedepse cu închisoarea. Aceștia au fost pedepsiți pentru că au refuzat să se prezinte în fața unei comisii parlamentare de anchetă, înființată la inițiativa Visului Georgian pentru a investiga activitățile Mișcării Naționale Unite. Le-a fost interzis, de asemenea, să ocupe funcții publice timp de doi ani.
Fostul prim-ministru Giorgi Gakharia s-a prezentat în fața comisiei — mai întâi în persoană, apoi online. Cu toate acestea, a fost deschis un dosar împotriva sa în legătură cu evenimentele din satul Chorchana, situat pe linia de ocupație din Osetia de Sud.
Cel mai mediatizat caz a fost cel al Elenei Koștaria, liderul partidului Droa. Ea a fost reținută în septembrie după ce a scris „Visul rusesc” pe bannerul de campanie al lui Kakha Kaladze. Apărătorii drepturilor omului au descris acest lucru ca fiind „un alt act de abuz al urmăririi penale”, deoarece astfel de acțiuni sunt pedepsite administrativ.
Cu puțin timp înainte de arestarea lui Koștaria, un alt lider al opoziției — Levan Kabeișvili, din Mișcarea Națională Unită — a fost încarcerat, acuzat că a încercat să „mituiască forțele de securitate” pentru a refuza dispersarea demonstranților.
Bătălia pentru Tbilisi
Principala bătălie politică s-a desfășurat în capitala Georgiei, Tbilisi, unde primarul în funcție și candidatul partidului de guvernământ Visul Georgian, Kakha Kaladze, a obținut o nouă victorie. Fost jucător de fotbal, Kaladze ocupă funcția de primar din 2017, iar la aceste alegeri a reușit să obțină un al treilea mandat consecutiv fără prea mari dificultăți. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Kaladze a obținut 71,5% din voturi (214.872 voturi), unul dintre cele mai bune rezultate dintre toate municipalitățile din țară.
Principalul său adversar și practic singurul adversar serios a fost candidatul comun al două partide de opoziție (Lelo – Georgia Puternică și Gakharia – Pentru Georgia), avocatul și activistul Irakli Kupradze, în vârstă de 31 de ani. „Trebuie să smulgem Tbilisi din mâinile Visului Georgian”, a declarat Kupradze în timpul campaniei. În ciuda declarațiilor îndrăznețe de susținere și a previziunilor privind propria victorie cu peste 70 % din voturi, Kupradze a reușit să obțină doar 12,43 % din sufragii.
Campania electorală din Tbilisi a fost marcată de ciocniri între activiști, intervenția poliției și atacuri asupra jurnaliștilor.
Observatorii internaționali și reacția Occidentului
De asemenea, este de remarcat faptul că, inițial, autoritățile georgiene nu intenționau să invite misiunea OSCE/ODIHR — o instituție internațională cheie pentru observarea alegerilor. Invitația a fost trimisă abia cu câteva săptămâni înainte de vot, dar organizația a refuzat, invocând imposibilitatea pregătirii unei misiuni într-un termen atât de scurt.
În luna iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care se afirma că viitoarele alegeri nu pot fi considerate libere și corecte din cauza arestării unor personalități ale opoziției și a lipsei condițiilor necesare pentru o competiție echitabilă.
Acest pas a adâncit și mai mult izolarea guvernului georgian pe scena internațională și a pus sub semnul întrebării recunoașterea rezultatelor alegerilor.
După alegeri, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, și Comisarul pentru extindere, vecinătate și redresarea Ucrainei, Marta Kos, au acuzat partidul de guvernământ, într-o declarație comună publicată pe 5 octombrie, că a creat condiții care „au limitat sever posibilitatea organizării unor alegeri corecte”. Potrivit lui Kallas și Kos, votul a avut loc „în condiții de represiune generalizată” împotriva opoziției.
În același timp, Kallas și Kos au făcut apel la autoritățile georgiene și potențialii participanții la noi proteste de masă să „rămână calmi și să dea dovadă de reținere”. De asemenea, au subliniat necesitatea respectării drepturilor cetățenilor la libertatea de întrunire și libertatea de exprimare.
„Revoluția” anunțată de opoziție, un eșec. Visul Georgian denunță o tentativă de lovitură de stat
Înainte de alegeri, s-au făcut apeluri pentru organizarea unei manifestații masive, cu două-trei sute de mii de participanți, care urma să aibă loc la Tbilisi în ziua alegerilor, cu scopul de a „răsturna pașnic puterea”.
Protestul din 4 octombrie nu a avut un organizator specific, dar mai multe persoane sunt deosebit de active în acest sens, printre care cântărețul de operă Paata Burchuladze sau Levan Kabeișvili, fost președinte al celui mai mare partid de opoziție din țară, Mișcarea Națională Unită. Înainte de protest, care trebuia să fie pașnic, fără acțiuni violente din partea protestatarilor, nu a fost dezvăluit niciun plan specific de „răsturnare a puterii”. Nici acest protest nu a reușit să mobilizeze sprijinul întregii opoziții: unii politicieni au considerat că „revoluțiile nu pot fi anunțate” și au avertizat asupra pericolului unor așteptări nerealiste. În ceea ce privește partidul de guvernământ, Visul Georgian, acesta a respins protestul ca fiind irelevant, afirmând că opoziția nu are suficientă influență sau resurse pentru o manifestație care să ducă la o schimbare de putere. Prim-ministrul Irakli Kobașidze a avertizat împotriva încălcării legii, afirmând că „revoluția anunțată nu va avea succes, dar mai multe persoane ar putea ajunge în spatele gratiilor decât data trecută”. În același timp, mass-media pro-guvernamentală a scris că protestul ar fi coordonat din străinătate, acuzând chiar Ucraina de implicare.
În ziua alegerilor, în capitala Georgiei au avut loc într-adevăr proteste de amploare. Manifestanții s-au adunat în Piața Libertății, iar mitingul a rămas inițial pașnic. Cu toate acestea, situația s-a agravat brusc când o parte dintre demonstranți, la îndemnul organizatorilor, au mărșăluit spre palatul prezidențial. Înainte de asta, de pe scenă a fost citită o declarație a așa-numitei „adunări naționale” – cum au numit organizatorii adunarea din 4 octombrie – care proclama transferul puterii către poporul georgian.
Ciocnirile dintre protestatari și forțele de ordine au început când o parte din mulțime a dărâmat porțile palatului prezidențial și a pătruns în incintă. Poliția anti-revoltă a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstranții. Încercarea de a ocupa clădirea prezidențială a eșuat, provocând o frustrare semnificativă în rândul participanților. Potrivit Ministerului Sănătății din Georgia, 21 de polițiști și 6 demonstranți au fost răniți în timpul ciocnirilor.
Prim-ministrul Irakli Kobașidze a descris tulburările ca fiind o tentativă de lovitură de stat și a afirmat că au fost implicate servicii secrete străine. „Tentativa de răsturnare a guvernului a eșuat”, a declarat el. În acest context, el a vorbit din nou despre planurile partidului de guvernământ de a interzice Mișcarea Națională Unită a fostului președinte Miheil Saakașvili și alte câteva grupuri de opoziție.
Încercarea de a asalta clădirea a fost condamnată și de fostul președinte al Georgiei, Salome Zurabișvili, care susținuse anterior protestele pașnice.
„Această încercare de a ocupa palatul prezidențial nu putea fi pusă în scenă decât de către regim, cu scopul de a discredita protestul pașnic al poporului georgian, care durează de 310 zile. În calitate de președinte legitim, o resping oficial și voi continua să stau pașnic alături de poporul meu până când vom câștiga următoarele alegeri”, a scris ea pe X.
Declarații similare au fost făcute și de reprezentanții partidelor de opoziție „Lelo” și „Pentru Georgia”, care au participat la alegeri.
În noaptea târzie a zilei de 4 octombrie, pe măsură ce protestul începea să se potolească, a fost lansată o operațiune a poliției pentru a-i reține pe membrii comitetului de organizare — Paata Burchuladze, Murtaz Zodelava, Irakli Nadiradze, Paata Manjgaladze și Lasha Beridze. Aceștia au fost acuzați de incitare la schimbarea violentă a ordinii constituționale, organizarea și conducerea unor tulburări în masă. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, ei riscă până la nouă ani de închisoare.
În plus, la 5 octombrie, Serviciul de Securitate al Statului din Georgia a anunțat că a descoperit o mare cantitate de arme de foc, muniție și explozibili cu detonatoare, care ar fi fost destinate utilizării pe 4 octombrie în legătură cu tentativa de asalt asupra palatului prezidențial. A fost deschis un dosar penal în temeiul articolului 236 alineatul (3) din Codul penal georgian – achiziționarea sau deținerea ilegală de arme de foc, muniție sau dispozitive explozive.
Autoritățile au avertizat că orice adunare din zilele următoare va fi tratată drept o continuare a tentativei de lovitură de stat. În acest sens, au anunțat intenția de a lua „toate măsurile necesare” pentru menținerea ordinii și securității publice. Acest lucru înseamnă că protestele continue, care se desfășoară în capitala Georgiei de mai bine de 300 de zile, ar putea fi declarate ilegale.
