Vineri, 19 septembrie, avioane de vânătoare ale Rusiei au intrat ilegal în spațiul aerian al Estoniei, survolând teritoriul său timp de 12 minute. În urma acestui incident, pentru prima dată în ultimii 34 de ani, Estonia a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și a activat Articolul 4 din tratatul NATO.
Discursurile din cadrul reuniunii Consiliului de Securitate ONU au subliniat încă o dată pozițiile părților prezente: aliații occidentali au condamnat încălcarea integrității teritoriale a Estoniei; Statele Unite au promis că vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO dacă va fi necesar; și ca de obicei, reprezentantul Rusiei a acuzat Estonia de rusofobie, catalogând incidentul un spectacol mediatic prin care „Rusia este învinuită pentru orice”. Reacția cea mai dură a venit din partea ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a cărui țară a fost recent vizată de incursiuni ale dronelor rusești: „Dacă o nouă rachetă sau aeronavă va intra în spațiul nostru aerian fără permisiune, în mod deliberat sau din greșeală, și este doborâtă iar apoi se prăbușește pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniți aici să vă plângeți. Ați fost avertizați”, a declarat Sikorski. Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Estoniei, Marko Mihkelson, a numit reuniunea Consiliului de Securitate o victorie importantă pentru diplomația estonă, care a obținut rezultatul dorit. „Nu doar am informat lumea întreagă despre ce s-a întâmplat și am infirmat minciunile obraznice ale Rusiei, dar am și primit un sprijin puternic din partea aliaților și a prietenilor de peste hotare. Se văd foarte clar rezultatele după ani întregi de muncă: Estonia nu este singură!”, a declarat oficialul eston.
În Estonia, incidentul nu a provocat panică: oamenii de aici sunt obișnuiți cu știrile despre aeronave rusești care încălcă în mod frecvent spațiul aerian național. Insula Vaindloo (de la extrema nordică din Estonia) este situată la aproximativ aceeași distanță de coasta Estoniei și de cea mai apropiată insulă din Rusia, formând un fel de protuberanță pe care avioanele rusești o traversează în mod regulat atunci când zboară de-a lungul coastei nordice.
Ultimul astfel de incident a avut loc pe 7 septembrie, când un elicopter rusesc Mi-8 a trecut granița aproape prin același loc. În iunie, un transportator Il-76 al Ministerului de Urgențe al Rusiei a survolat teritoriului Estoniei timp de patru minute. În iulie, nava de pază de frontieră „Sochi 500” a staționat peste o jumătate de oră lângă aceeași insulă din apele teritoriale ale Estoniei. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost activat Articolul 4 din tratatul NATO și nici nu a fost convocat Consiliul de Securitate al ONU.
Majoritatea acestor încălcări ale frontierelor s-au încheiat, de obicei, cu o declarație mai mult sau mai puțin dură din partea Ministrului eston de Externe și cu transmiterea unei note de protest unui diplomat rus. În străinătate, astfel de evenimente nu ajung nici măcar la știri. De data aceasta, însă, incidentul nu a trecut neobservat. După cum a remarcat ironic europarlamentarul Yana Toom, ea citise în Politico că avioane de vânătoare rusești au survolat teritoriul Estoniei cu mult înainte ca guvernul eston să se învrednicească să anunțe acest incident.
Există cel puțin două motive: în primul rând, trecuse prea puțin timp de când cele 19 drone rusești au fost detectate și doborâte în Polonia. În al doilea rând, cu doar câteva zile înainte de incidentul de lângă Vaindloo, se încheiase exercițiul militar ruso-belarus „Zapad 2025”. Analiștii au remarcat că, din punct de vedere al semnificației și formatului, aceste exerciții au semănat cu cele desfășurate în 2021, în ajunul invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia, deși se pot face paralele și cu alte evenimente.
„[A doborî sau nu avionul] este o dilemă care îmi amintește de Georgia în august 2008”, a scris pe Facebook președintele Comisiei de Apărare din Parlamentul Estoniei, Kalev Stoicescu. „La vremea respectivă, Rusia a adus în Georgia (Osetia de Sud) prin Tunelul Roki ‘forțe de menținere a păcii’, puternic înarmate, cu intenția vădită de a lansa un atac, dar Georgia a fost cea care a tras primul foc”, a comentat oficialul eston. „Desigur, cazul acela a fost diferit, deoarece pe uscat totul se întâmplă altfel decât în aer, unde orice aeronavă care încalcă frontierele și suveranitatea teritorială a altui stat poate, practic, să părăsească teritoriul respectiv în câteva secunde și să pretindă că nu s-a întâmplat nimic”.
„Alte lucruri mai importante de făcut”
Având în vedere că Rusia consideră atât Polonia, cât și Statele Baltice drept potențiali adversari, iar unul dintre obiectivele sale evidente este de a testa capacitatea de rezistență a NATO, astfel de provocări erau de așteptat – și probabil acesta este motivul pentru care au generat atâtea controverse, inclusiv în presa internațională. În Estonia, mulți experți au primit vestea cu calm.
„Am dormit în timp ce curgeau știrile despre avioanele MiG-31 rusești care survolau teritoriul Estoniei. Iar asta spune multe. Când ai alte lucruri mai importante de făcut, înseamnă că acest incident nu a fost unul atât de serios”, a scris pe Facebook expertul în securitate Ilmar Raag.
Acesta notează că, începând cu luna septembrie a anului curent, s-au înmulțit incidentele hibride – printre acestea numărându-se și incursiunea dronelor în Polonia și sabotajul care a lăsat mii de gospodării din Berlin fără curent electric. Totodată, el susține că, la ora actuală, Rusia nu dispune de resursele necesare pentru a escalada astfel de incidente într-un război convențional. „Conform doctrinei, dacă Rusia ar decide efectiv să atace Estonia, de exemplu prin lansarea de rachete Kinzhal (care au o rază de acțiune de peste 450 km) montate pe aeronave MiG-31, ar putea face acest lucru aproximativ pe linia de atac Novgorod-Ladoga, ceea ce ar proteja aeronavele respective de majoritatea sistemelor de apărare aeriană NATO. În cazul unui atac real, avioanele lor nu ar apărea la granița cu Estonia”, a explicat Raag.
Ca mulți alți experți și politicieni din Estonia, el subliniază că astfel de incursiuni sunt provocatoare în sine, chiar și în eventualitate în care granița nu ar fi fost încălcată. În același timp, în opinia sa, ambele părți și-au atins obiectivele: „NATO încearcă în prezent să evite o escaladare accidentală. Și a reușit foarte bine să facă acest lucru. Federația Rusă încearcă să exploreze teritoriul Estoniei și s-o intimideze. Și ea și-a atins obiectivul”, este de părere Raag.
În opinia expertului eston, atacurile hibride din Europa vor deveni mai frecvente în următorul an, până când Rusia va suferi pagube directe. „Să nu uităm că Rusia a pus capăt provocărilor în spațiul aerian turc după ce unul din avioanele sale Su-24 a fost doborât în 2015”, susține Raag. De asemenea, expertul eston nu exclude posibilitatea ca următoarea provocare să scape de sub control și să declanșeze un conflict armat local de mică amploare, chiar dacă, per ansamblu, Rusia încearcă să evite un atac direct asupra statelor membre NATO.
O diversiune pentru a distrage atenția de la războiul din Ucraina
Observatorii vorbesc și de un alt scop probabil al acestor acte de provocare – survolarea teritoriilor străine este menită să demonstreze vulnerabilitatea frontierelor NATO și să forțeze alianța să se concentreze pe propria apărare, existând posibilitatea de a reduce sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei. Ofensiva Rusiei din teren avansează cu greutate, în timp ce dronele ucrainene pătrund tot mai adânc în teritoriul Rusiei.
„De fapt, alegerea este una simplă. Fie [rușii] organizează acte de provocare, fie îi doborâm, iar în acest caz NATO ar fi obligată să remonteze sistemele de apărare aeriană. Acesta este scenariul probabil. Și-atunci ar ajunge la Kiev nu 20, ci 200 de drone Shahed. Alegeți. Anunțați-l pe Zelenski - puneți-l să-i scrie lui Erdogan, astfel încât de acum înainte să livreze drone ‘Bayraktar’ nu Ucrainei, ci Estoniei”, a glumit cunoscutul jurnalist militar Arkadi Babcenko pe Facebook.
Estonia practic nu dispune de propriul sistem de apărare aeriană. A oferit o parte semnificativă din armamentul său pentru apărarea Ucrainei, Babcenko le amintește criticilor care consideră că răspunsul NATO la provocările Rusiei este prea slab. Niciuna dintre părți nu dispune de suficiente resurse pentru a purta un război la scară largă pe un al doilea front - cel puțin nu deocamdată, explică Babcenko. „Ne întoarcem în era Războiului Rece, când astfel de provocări reprezentau o constantă a dinamicii politico-militare”, caracterizează el situația actuală.
După ce a reacționat ferm la nivel diplomatic, Estonia continuă să își consolideze apărarea aeriană. Nimeni nu crede că astfel de provocări se vor opri în viitorul apropiat. „Trebuie să rămânem calmi și să continuăm să ne consolidăm apărarea. Ar putea fi nevoie să dislocăm mai multe aeronave la Ämari, pentru misiunea de poliție aeriană baltică de la baza aeriană Ämari. Estonia va primi sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pe care le-am achiziționat deja. Este posibil și, în opinia mea, necesar, să răspundem Rusiei (împreună cu aliații noștri) asimetric - de exemplu, prin utilizarea de măsuri privind exporturile de gaze și petrol”, propune președintele Comsiei de Apărare din Parlamentul Estoniei, Kalev Stoicescu.
„În orice caz, răspunsul trebuie să fie de așa natură încât să aducă prejudicii Rusiei. Fiecare act de provocare flagrant trebuie urmat de o contramăsură care să producă pagube. Nu există altă soluție”, este de părere oficialul eston.
