Interviuri

INTERVIU: Dezinformările Rusiei în „sfera sa de influență” Baltică

Activiștii Partidului Liberal Democrat Rus (LDPR) protestează în fața Ambasadei Letoniei împotriva interzicerii sărbătoririi Zilei Victoriei în Letonia, la Moscova, Rusia, 04 mai 2023.
© EPA-EFE/MAXIM SHIPENKOV   |   Activiștii Partidului Liberal Democrat Rus (LDPR) protestează în fața Ambasadei Letoniei împotriva interzicerii sărbătoririi Zilei Victoriei în Letonia, la Moscova, Rusia, 04 mai 2023.

Susține jurnalismul independent

Statele baltice sunt vizate de dezinformarea rusească, care folosește atât narațiuni lansate înainte de războiul din Ucraina, cât și altele mai noi. Veridica a stat de vorbă cu Marcis Balodis, cercetător la Centrul pentru studii politice est-europene despre campania de dezinformare pe care Rusia o duce în Țările Baltice, de ce este probabil ca aceasta să continue și ce se poate face pentru a o contracara.

Consecințele invaziei din Ucraina – noi narațiuni de dezinformare

VERIDICA: Cât de importante sunt pentru propaganda rusească Letonia și Țările Baltice, dacă e să separăm Letonia de Țările Baltice?

MARCIS BALODIS: Din punctul de vedere al dezinformării rusești, toate statele baltice pot fi privite ca un întreg. Populația țărilor baltice este suficient de mică pentru a le lua ca pe un tot. Astfel, pe lângă anumite nuanțe ce decurg din contextul local, mesajele sunt foarte asemănătoare, dacă nu identice. De exemplu, în cazul Letoniei, s-ar putea evidenția faptul că numărul rușilor și al locuitorilor vorbitori de limbă rusă este cel mai mare din Țările Baltice.

În general, Țările Baltice reprezintă o parte destul de semnificativă a politicii externe a Rusiei. În primul rând, aceste țări se află în zona pe care Rusia o consideră, după cum spune Kremlinul, sfera sa exclusivă de interes. În al doilea rând, în toate cele trei țări baltice există părți ale societății vorbitoare de limbă rusă care pot fi asociate cu vremurile URSS. În al treilea rând, statele baltice și Polonia și-au exprimat foarte clar atitudinea față de politica externă expansionistă a Rusiei, în urma căreia am devenit o țintă. În plus, toate cele patru țări au câștigat mai multă atenție internațională în ultimul an și jumătate. Înainte de 24 februarie 2022, aceste țări vorbiseră despre felul în care Kremlinul privește lumea. Am vorbit ani de zile, dar alții nu au vrut să ne creadă.

Este adevărat, nu avem o asemenea putere în politica internațională precum Washingtonul, Berlinul, Parisul și Londra, dar ținând cont de apropierea noastră regională și geografică de Rusia, de componența etnică a populației, dezinformarea rusească a fost, este și va rămâne aici.

VERIDICA: Care narațiuni sunt cele mai vehiculate când vorbim despre dezinformarea rusească?

MARCIS BALODIS: Dezinformarea rusească se caracterizează printr-o abordare oportunistă. Este vorba despre o abordare care este adaptată circumstanțelor locale. Desigur, subiectele actuale sunt legate de războiul din Ucraina.

De exemplu, balticii au donat bani și bunuri Ucrainei și, raportat la PIB, din acest punct de vedere suntem în frunte. Dezinformarea cere ca în loc să i se dea Ucrainei, banii să ajungă la pensionari și profesori. Există și mesaje clasice: Rusia este nevinovată, iar Occidentul sau Ucraina sau ambele sunt responsabile pentru tot, iar Rusia doar se apără. De asemenea, Rusia este cea calomniată. Astfel, țările baltice trebuie să găsească o modalitate de a coopera cu Rusia, astfel încât toată lumea să aibă un beneficiu.

În al treilea rând, Letonia este o țară de graniță de care nimănui nu-i pasă. NATO investește  în țările baltice pentru a le crește capacitatea militară. În cazul unui conflict militar cu Rusia, ciocnirile vor avea loc în Țările Baltice. Vom fi cele mai mari victime, deoarece suntem doar pioni într-un joc geopolitic de mult mai mare amploare.

Vechile narațiuni despre Țările Baltice sunt încă vii

VERIDICA: Răspândește Rusia și alte narațiuni?

MARCIS BALODIS: Sunt patru mesaje mari. Primul vorbește despre discriminarea persoanelor vorbitoare de limbă rusă. Acest subiect este readus la viață în anumite situații. De exemplu, în timpul discuțiilor despre educația care să se facă doar în limba letonă sau despre dărâmarea monumentelor [din epoca sovietică]; conform dezinformării, asta este dovada discriminării, nu numai a rușilor, ci a tuturor vorbitorilor de limbă rusă. Al doilea: toate țările baltice rescriu istoria. Kremlinul politizează puternic istoria, mai ales dacă are legătură cu cel de-al Doilea Război Mondial. De fiecare dată când apar niște date simbolice, este scos la lumină argumentul conform căruia câștigătorii nu ar trebui să fie pedepsiți. Kremlinul insistă că Armata Roșie a fost principala forță din spatele victoriei și fără ea nu s-ar fi întâmplat nimic. Astfel, tot ce a făcut Armata Roșie a fost bun și dacă cineva susține contrariul, defăimează memoria eroilor.

În al treilea rând, statele baltice nu sunt suverane și sunt complet subordonate Berlinului, Parisului și Bruxelles-ului. Suntem gata să ne vindem bunurile: pădurile aparțin suedezilor, băncile aparțin suedezilor, nu există producție locală, toată lumea pleacă și UE are nevoie doar de forță de muncă ieftină. Se menționează adesea în context că viața în Uniunea Sovietică era mai bună pentru că, de exemplu, educația era gratuită, deci era mai bine să cooperăm cu Rusia.

Și ultimul: Rusia este o cetate asediată. Toată lumea abuzează de ea fără motiv și afirmă fără nicio bază că a comis diverse crime. Astfel, Rusia este o victimă. Dezinformarea are ca scop găsirea vinovaților: uneori este Bruxelles, dar alteori țările baltice, pentru că cei de acolo sunt rusofobi, naziști și fasciști. În orice caz, vinovații sunt alții, iar rușii și vorbitorii de limbă rusă sunt victime ale tendințelor rusofobe.

Rusia își răspândește dezinformarea în statele baltice în special pe rețelele sociale

VERIDICA: Din 2014, canalele de televiziune rusești și o serie de website-uri nu au mai fost disponibile in Letonia. Astfel, se pune întrebarea: cum ajunge dezinformarea rusească la publicul său din Letonia?

MARCIS BALODIS: Începând cu 24 februarie 2022, cel mai mare accent s-a pus pe utilizarea rețelelor sociale, deoarece televiziunea rusă și mass-media tradițională sunt strict restricționate în țările baltice. Aici este important de remarcat faptul că rețelele sociale sunt folosite în principal de tineri, așadar publicul se schimbă. Canalele principale sunt „Telegram” și „Tiktok”. Nu există cercetări despre audiența rețelelor sociale, deoarece volumul de date este enorm și, de asemenea, metodologia este complicată. Totuși, conform monitorizării, valul de dezinformare continuă. Conținutul este similar cu cel de pe diferite site-uri de pe internet. Cu toate acestea, particularitatea este că oricine își poate crea propriul canal. Astfel, există multe afirmații încărcate emoțional. Dacă studiați conținutul media pro-Kremlin, puteți vedea informații concepute conform unor canoane. Au o anumită logică internă, deși denaturată. Pe de altă parte, „Telegram” găzduiește un potop de cuvinte, sloganuri și insulte, deci informația este vulgară, dar conține în continuare aceleași atitudini politice, iar motivația nu a dispărut.

Combaterea dezinformării prin comunicare strategică

VERIDICA: Au succes statele baltice în lupta lor împotriva dezinformării rusești?

MARCIS BALODIS: Cheia este blocarea website-urilor și restricționarea accesului la acest tip de conținut. Dar asta e o soluție doar pe jumătate. Pentru că….ce facem după? În toate cele trei țări, în special în Letonia, există persoane care au consumat acest tip de conținut vreme îndelungată, deci problema este ce facem cu aceștia. Cel mai important lucru este să vorbim cu ei. Și dacă nu o facem noi, o vor face alții, iar în cazul ăsta noi nu mai avem niciun fel de control sau influență.

Problema comunicării strategice a devenit foarte importantă în toate statele baltice. Cu alte cuvinte, statul nu ar trebui doar să vorbească cu cetățenii săi, ci ar trebui să o facă într-o manieră planificată și pro-activă. Cea mai mare cerere de informații se înregistrează în perioadele în care ceva se întâmplă, dar nimeni nu știe ce. Toată lumea caută informații, iar dezinformarea poate fi produsă rapid pentru că nu are nicio legătură cu realitatea. Astfel, guvernul trebuie să asigure o comunicare strategică pentru a se asigura că populația are o oarecare înțelegere a ceea ce se întâmplă în momentele de criză și ce se poate întâmpla în continuare, luând-o astfel înaintea dezinformării. Cea mai bună modalitate de combatere a dezinformării este să fii mai rapid decât ea. Cel mai valoros lucru este prevenirea.

VERIDICA: Cum vor reuși țările baltice să reducă dezinformarea rusească?

MARCIS BALODIS: În regiunea noastră, Rusia a devenit toxică: ceva cu care nu trebuie să te încurci, pentru că nu se știe unde se poate ajunge. Dezinformarea nu va dispărea. Dacă nu mă înșel, la începutul anului 2020 Rusia a publicat un document în care se menționa că trebuie să-și sporească prezența informațională în țările baltice, inclusiv prin surse de informare netradiționale. Citind printre rânduri, aceștia sunt bloggerii, influencerii și alte tipuri de acest gen din non-media. Avantajul lor este oportunitatea de a insista că își exprimă propria părere, iar astfel legătura cu Rusia este și mai greu de dovedit.

Trebuie să lucrăm la politica media, integrarea socială și coeziunea societății. Oamenii încep să se obișnuiască cu războiul și astfel tind să nu se mai concentreze asupra lui. Dar, să sperăm, șocul războiului este suficient de mare pentru ca aceste probleme să nu ajungă să fie ignorate.

Mi-e teamă să fac vreo predicție, pentru că sunt atât de multe scenarii. Rusia e chiar lângă noi și noi trăim pe teritorii care i-au aparținut istoric, iar dezinformarea rămâne.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Kaspars Germanis

Kaspars Germanis




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
Philippe Sands: „Orice persoană este capabilă de lucruri îngrozitoare”
Philippe Sands: „Orice persoană este capabilă de lucruri îngrozitoare”

Literatura ne ajută să înțelegem actul justiției. Iar pentru a depăși traumele, moștenite din partea victimelor sau călăilor, avem nevoie atât de literatură cât și de justiție, de memorie și dreptate. Scriitorul și expertul în drept internațional Philippe Sands explică de a pornit într-o adevărată vânătoare de naziști literară și de ce este relevantă și astăzi.

Marian Voicu
Marian Voicu
03 May 2024
Expertă din Ucraina: „A avea România aproape este un mare avantaj”
Expertă din Ucraina: „A avea România aproape este un mare avantaj”

Propaganda rusă își adaptează constant narațiunile în contextul războiului din Ucraina și, pe măsură ce propaganda fățișă își pierde eficacitatea, pune tot mai mult accentul pe dezinformare și trunchierea unei părți din adevăr.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
24 Feb 2024
Georgia în 2024: între parcursul european și lupta internă pentru putere
Georgia în 2024: între parcursul european și lupta internă pentru putere

Georgia a obținut statutul de țară candidată UE la finalul lui 2023, dar este nevoie de implementarea anumitor reforme înainte ca negocierile propriu-zise să poată începe. Decizia Consiliului European survine la finalul unui an foarte complicat pentru Georgia, unde partidul de guvernământ Visul Georgian a fost ținta criticilor Occidentului și a trebuit să gestioneze un val de tulburări interne vizavi de politicile sale, percepute drept autoritare și pro-ruse.

Diana Şanava
Diana Şanava
10 Jan 2024
Maia Sandu, interviu Veridica: am reușit să ne eliberăm de șantajul rusesc
Maia Sandu, interviu Veridica: am reușit să ne eliberăm de șantajul rusesc

Republica Moldova se va integra în UE până în 2030, crede președinta Maia Sandu. Într-un interviu în exclusivitate, Maia Sandu a vorbit și despre presiunile Rusiei asupra Moldovei, decizia sa de a candida pentru al doilea mandat, dar și despre războiul din Ucraina și importanța sprijinirii Kievului.

Marian Voicu
Marian Voicu
27 Dec 2023