Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Interviuri

Olevs Nikers: Scenariul ideal este înfrângerea totală a Rusiei, cel realist – un acord de pace

Olevs Nikers (al treilea, începând de la stânga) la o dezbatere despre energie
©Olevs Nikers  |   Olevs Nikers (al treilea, începând de la stânga) la o dezbatere despre energie
Cursuri gratuite

Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.

Dacă Rusia ar fi învins Ucraina, statele baltice puteau fi următoarea ei țintă

VERIDICA: Cum ați evalua actualul context de securitate din Statele Baltice din punct de vedere al războiului în derulare?

OLEVS NIKERS: Contextul de securitate este mai bun decât ne-am fi așteptat. Momentul izbucnirii războiului ne-a șocat pe noi toți și comunitatea euro-atlantică. Însă puterea societății ucrainene și abilitatea ei de a lupta a fost o surpriză, iar acum situația e mult schimbată față de cea de la sfârșitul lui februarie și începutul lui martie. Este o mare tragedie, însă datorită poporului ucrainean și acțiunilor coordonate de NATO și Uniunea Europeană, situația este într-o bună măsură sub control și tendința este una pozitivă.

Cu privire la provocările la adresa Statelor Baltice, există schimbări în percepția asupra securității, atât în rândul politicienilor cât și al oamenilor de rând. Războiul a schimbat radical regulile jocului. Statele Baltice, Letonia în special, trăiau comfortabil sub protecția oferită de Articolul 5 din Tratatul NATO, însă acum vedem cum țările revin la mobilizare, ceea ce reprezintă un pas înainte către implicarea societății în apărarea țării. De asemenea, societățile baltice au observat avantajele păcii și recunosc faptul că democrația și pacea au și ele un cost.

VERIDICA: Ați spus că actualul context este „mai bun decât ne-am fi așteptat” – înseamnă că vă îndoiați de capacitatea ucrainenilor de a rezista?

OLEVS NIKERS: Situația este „mai bună” în sensul în care a doua armată din lume ca mărime a atacat Ucraina și am fi putut asista la cu totul altceva, o situație în care Rusiei nu i-ar fi trebuit mai mult de câteva săptămâni pentru a-și îndeplini obiectivele. În ciuda acestui lucru, vedem că ucrainenii încă mai luptă. Mai vedem și că reziliența a crescut mult după 24 februarie. Dacă Rusia ar fi avut succes, ar fi putut face ceva și în Europa de Est și Statele Baltice, iar asta ne-a îngrijorat. Statele Baltice ar fi putut fi printre următoarele ținte, și rămâne o ipoteză pe care nu o putem elimina nici acum.

VERIDICA: Statele Baltice sunt printre cei mai mari donatori ai Ucrainei, mai ales dacă luăm în considerare PIB-ul fiecăruia. Cum evaluați aceste politici? Ar trebui Statele Baltice să ofere Ucrainei mai multă sau mai puțină asistență?

OLEVS NIKERS: Ca națiuni, Statele Baltice au dat dovadă de multă maturitate. Cu alte cuvinte, de la consumatori de securitate am ajuns furnizori de securitate. Am oferit Ucrainei arme, sisteme de apărare anti-aeriană, muniție și componente de elicoptere. Am trimis, de asemenea, asistență umanitară în valoare de sute de mii de euro. Cifrele nu sunt mari în comparație cu sumele totale și necesarul Ucrainei în acest război, însă reprezintă un mesaj puternic de solidaritate și sprijin care spune multe despre societățile noastre.

Securitatea din regiunea Balticii, consolidată ca răspuns la agresivitatea Rusiei

VERIDICA: Se pare că una din consecințele invadării Ucrainei de către Rusia în regiunea baltică este decizia Finlandei și Suediei de a se alătura NATO. În plus, urmează să fie construite baze NATO în regiune. Va întări acest lucru securitatea Statelor Baltice?

OLEVS NIKERS: Este cel mai bun lucru care se putea întâmpla pentru securitatea zonei baltice. Regăsim aceste resurse la nivel NATO, însă ele trebuie plasate în jurul Mării Baltice. Iar cel mai eficient mod de a consolida Statele Baltice este prin aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Este partea bună a acestei situații foarte tragice și nefericite. Ca urmare a acestui război, ne situăm acum într-o poziție mult mai bună.

Una din consecințele războiului pentru Statele Baltice este faptul că un număr de tineri probabil vor fi nevoiți să se înroleze în Serviciul Național de Apărare. În paralel cu studiile sau activitatea profesională, acești tineri vor învăța și noțiuni necesare pentru serviciul militar. În Lituania și Estonia există deja un astfel de sistem de ani de zile, iar Letonia face excepție.

Este o politică binevenită, însă ar fi trebuit introdusă cu câțiva ani în urmă, aș spune în 2015 sau 2016. Am avut mult timp la dispoziție să discutăm pe această temă la nivelul societății noastre, pentru a putea lua deciziile potrivite din timp. De exemplu, să găsim cele mai bune răspunsuri la întrebări precum „Ce model ar trebui să adoptăm? Cum ar trebui să procedăm?” Au existat mereu solicitări din partea societății civile pentru abordarea acestor chesiuni, însă cumva acest lucru a fost împiedicat de decidenți. În același timp, trebuie să ne întrebăm dacă am făcut totul cu putință pentru a ne consolida rezervele armatei începând cu 2014. Din nou, am avut ani la dispoziție pentru a îndrepta lucrurile. Iar acum, confruntați cu criză majoră, a trebuit să luăm decizii rapide cu privire la serviciul național militar în Letonia, și probabil că cele mai bune opțiuni în această privință încă urmează să fie identificate. Cred că tinerii sunt mai îngrijorați acum de modelul și implementarea acestor politici, nu de ideea serviciului militar în sine. Rămâne responsabilitatea politicienilor și instituțiilor de conducere să ajusteze modelul de mobilizare în concordanță cu prioritățile de securitate națională și să ia pulsul societății actuale vizavi de nevoilor generației tinere. Acesta este dialogul care ne-a lipsit atâția ani.

O politică mai fermă față de Rusia și comunitățile rusești

VERIDICA: Un aspect foarte important pentru Statele Baltice în contextul războiului este legat de vorbitorii de rusă. Cum ați evalua atitudinea și comportamentul lor față de război și față de politicile autorităților baltice?

OLEVS NIKERS: Și aici putem observa o tendință pozitivă în Letonia. Înainte de război, rusofonii erau grupați în jurul unui singur partid important, „Armonia”, care toți acești ani a reprezentat unul din principalele riscuri de securitate. Acum, de când cu războiul în Ucraina, am observat cum rusofonii sunt mult mai fragmentați. Nu doar că nu mai formează un monilit, dar nici partidul lor nu a intrat în parlament. Ar trebui să vedem în asta un posibil moment de cotitură, în care principalul partid al rusofonilor își pierde din popularitate. Un alt aspect pozitiv pe care aș vrea să-l menționez este că monumentul (Monumentul Victoriei sau Monumentul Ocupației, cum îl mai numesc letonii, dedicat armatei sovietice) a fost dărâmat, ceea ce nu ar fi fost posibil înainte de războiul din Ucraina. Și, în sfârșit, singura limbă predată în școlile din Letonia este acum letona. Cred că toate aceste mici schimbări ne vor ajuta să dezvoltăm o societate mult mai unitară pe viitor, și vom vedea că și vorbitorii de rusă își vor schimba atitudinea.

VERIDICA: În luna septembrie, Statele Baltice au închis granițele pentru imigranții ruși. Considerați corespunzătoare această măsură?

OLEVS NIKERS: Cu certitudine. Era o chestiune de securitate națională, un mesaj politic adresat societății ruse. Cu alte cuvinte, decizia de a nu mai permite accesul cetățenilor ruși pe teritoriul Statelor Baltice se numără printre cele mai ferme acțiuni ale noastre, care ar putea naște multe controverse privind cine și cum este afectat de această decizie. Cu toate acestea, a fost o acțiune înțeleaptă care afectează nu doar Kremlinul, ci și cetățenii ruși de rând.

VERIDICA: Țările Baltice au desemnat Rusia stat terorist. Ce a motivat această decizie?

OLEVS NIKERS: Este în fond o condamnare a actelor de violență comise de Rusia împotriva populației și infrastructurii civile din Ucraina. Atacarea școlilor, de exemplu, o putem clar încadra în categoria atacurilor teroriste. Iar aici nu mai contează dacă statul însuși sau alte persoane sprijinte de stat au comis aceste violențe pe teritoriul altei țări. Este cea mai proastă opțiune cu putință pentru orice stat, însă Rusia a ales această cale a acțiunilor de tip terorist.

Dacă statele baltice vor cădea, ar fi o înfrângere pentru NATO

VERIDICA: Sunt importante Statele Baltice pentru restul lumii?

OLEVS NIKERS: Orice stat este important. Problemele unei comunități afectează imediat alte comunități sau societatea globală. Statele Baltice sunt națiuni democratice și libere. Suntem în fruntea coaliției împotriva agresiunii ruse. Mereu am spus că este ceva în neregulă cu Rusia iar acest lucru ne va afecta aici, în Europa. Am fost vizați de multe atacuri cibernetice, am gestionat probleme de securitate cibernetică și am respins alte activități malițioase ale Rusiei. Dacă mai exista ceva care să nu fi ajuns la urechile partenerilor noștri occidentali, acum realitățile acestea nu mai pot fi ignorate în lumina unui război de o asemenea anvergură precum cel declanșat de Rusia în Ucraina. Punctele noastre de vedere sunt acum luate în considerare. Referitor la securitatea Euro-Atlantică și securitatea regională, Statele Baltice contează cel mai mult, pentru că noi suntem în prima linie. Trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a ajuta aceste state să reziste, pentru că dacă ele vor cădea, va fi o înfrângere și pentru NATO.

VERIDICA: Se mai pot simți Statele Baltice în siguranță acum?

OLEVS NIKERS: Toate aceste regiuni europene, nu doar cea baltică, se vor simți în siguranță doar atunci când Rusia va fi complet înfrântă în Ucraina. Fără compromisuri.

VERIDICA: Așadar, nu există șanse să vedem un acord de pace internațional?

OLEVS NIKERS: Dacă urmărim cu atenție evoluțiile politice, atunci probabil că asta vom vedea, un acord de pace, care va lăsa în urma lui un conflict înghețat. Iar spirala violențelor va continua în Europa. Este scenariul cel mai realist. Însă cel mai bun scenariu pentru Țările Baltice, pentru regiune, pentru Europa și pentru securitatea trans-Atlantică în sine ar fi înfrângerea definitivă a Rusiei în Ucraina. La ora actuală, vedem cum puterile occidentale și Statele Unite vor ca Ucraina să semneze un acord de pace cu Rusia, prin care să fie păstrate doar regiunile Kherson și Zaporojie. Nu ar fi rău, dar nu este cel mai bun scenariu pentru viitor.

VERIDICA: O întoarcere la granițele dinainte de 24 februarie?

OLEVS NIKERS: Da, dar rămâne chestiunea că Rusia trebuie pedepsită în baza reglementărilor internaționale. Nu ar fi trebuit să fie nevoie să fie făcute concesiuni Rusiei. Este scenariul cel mai realist, dar nu și cel mai favorabil pe viitor.

VERIDICA: Pare un scenariu pesimist...

OLEVS NIKERS: Este un scenariu în care vom avea din nou de-a face cu Rusia.

Tags: Rusia , NATO , Statele baltice , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Diplomat ucrainean: invadarea Ucrainei „ar duce la un dezastru în ceea ce privește statalitatea și economia Rusiei”

Diplomat ucrainean: invadarea Ucrainei „ar duce la un dezastru în ceea ce privește statalitatea și economia Rusiei”

Ucrainenii se așteaptă la orice de la Rusia și știu că, în cazul în care aceasta îi va ataca din nou, vor trebui să se apere singuri, nu să aștepte ajutor din altă parte, spune însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei la București, Păun Rohovei. Într-un interviu acordat Veridica și Breaking Fake News, diplomatul a avertizat că o nouă invazie va fi extrem de costisitoare pentru Moscova.

Chris Farrands: Brexit nu este deloc „un capitol încheiat" (Partea a 2-a)

Chris Farrands: Brexit nu este deloc „un capitol încheiat" (Partea a 2-a)

Chris a fost directorul meu de studii în programul doctoral la Nottingham Trent University, între 2006 și 2011. Legătura noastră a însemnat multe întâlniri la Nottingham, Izmir, Edinburgh sau București. Chris nu este doar „un mare profesor”, ci și un mare prieten. Asta până ajunge să discute despre politica internațională și, mai ales, despre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Cunoaște atât de multe detalii, vădind o atât de vastă experiență (vezi caseta biografică de la final) încât copleșește orice auditoriu. Interviul cu Chris, publicat de Veridica în două episoade, arată pe deplin acest lucru fiind, după părerea mea, cel mai bogat și dens text de presă despre Brexit din media românească și, poate, nu numai. Prima parte a abordat consecințele Brexit pentru economia britanică iar cea de-a doua explorează subiectul mai delicat privind Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor în context. (Dragoş C. Mateescu)

Iuri Felștinski: Putin voia o armată ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova

Iuri Felștinski: Putin voia o armată ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova

Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.

Kaspars Germanis

17 Nov 2022

Actualizat la: 19 Nov 2022 11:44:52
Kaspars Germanis

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Andrei Soldatov: Teama apocaliptică a lui Putin este că o nouă revoluție e iminentă în Rusia
Andrei Soldatov: Teama apocaliptică a lui Putin este că o nouă revoluție e iminentă în Rusia

Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.

Marian Voicu
Marian Voicu
20 Nov 2022
Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri UE pentru Siria: „Situația din Ucraina afectează și Siria”
Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri UE pentru Siria: „Situația din Ucraina afectează și Siria”

Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.

Marian Voicu
Marian Voicu
04 Nov 2022
VERIDICA SPECIAL: De la Mikolaev la Izium. Războiul, povestit de un român din armata ucraineană
VERIDICA SPECIAL: De la Mikolaev la Izium. Războiul, povestit de un român din armata ucraineană

Octavian Magas luptă chiar din primele zile ale războiului în cadrul armatei regulate ucrainene. Este etnic român, originar din regiunea Cernăuți. Magas a supraviețuit bombardamentelor intense ale rușilor, în vară, a văzut bucuria oamenilor din Harkov, eliberați de forțele ucrainene, dar și ostilitatea celor din zone rusificate. A trebuit și să treacă, la fel ca nenumărați alți militari ucraineni, peste pierderea unor camarazi și prieteni. Într-un interviu acordat în exclusivitate, Octavian Magas a povestit, pentru Veridica, cum a văzut și a trăit primele opt luni de război.

Marin Gherman
Marin Gherman
25 Oct 2022
Iuri Felștinski: Putin voia o armată ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova
Iuri Felștinski: Putin voia o armată ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova

Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
06 Oct 2022