Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Președinția cehă pare să se îndrepte către o schimbare drastică, când generalul în rezervă Petr Pavel va prelua ștafeta de la Miloš Zeman. Spre deosebire de predecesorul lui, un politician pro-rus și pro-chinez care nu a ezitat să testeze limitele Constituției și atribuțiile guvernelor din Cehia, Pavel este un pro-occidental convins, care promite că va coopera cu actualul cabinet, tot de orientare pro-occidentală. Președintele-ales și-a exprimat și sprijinul față de Ucraina și a provocat deja o dispută (minoră) cu China.
Litera Z, scrisă cu vopsea pe tancurile rusești, o pictură murală cu „Sfânta Javelina” pe un bloc din Kiev, „babușka Z” ieșind în întâmpinarea armatei ruse sau insulta „Idi nahui!” adresată forțelor de invazie – sunt câteva dintre simbolurile asociate războiului din Ucraina. Moscova folosește simbolurile pentru a-și justifica invazia și a-i convinge pe bărbații ruși să se înroleze; Ucraina, ca să ridice moralul și hotărârea de a rezista, dar și pentru a consolida identitatea națională a populației.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.
Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu depinde de partide ultranaționaliste și religioase, care vor deține o putere fără precedent. Netanyahu se vede prins între agenda radicală a acestor partide și nevoia de a consolida cooperarea cu Statele Unite și țările arabe – sensibile, cel puțin declarativ, și la interesele palestinienilor – pentru a submina programul nuclear al Iranului.
La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.
Polonia ocupă locul șase în Europa în ceea ce privește amenințările cibernetice. Țintele nu sunt doar firmele private și utilizatorii de internet, ci din ce în ce mai mult spitalele, companiile de transport, băncile și toate sectoarele administrative. Autoritățile avertizează că atacurile se vor intensifica, iar în spatele lor se află Federația Rusă, care vrea să destabilizeze Polonia pentru rolul jucat de această țară în sprijinirea Ucrainei.
Dezinformările clasice și materialele de tip fake news au fost înlocuite tot mai frecvent de propagandă de război, ca vehicul pentru narațiunile false ale Moscovei. Scopul narațiunilor, indiferent de forma în care au fost prezentate, a fost să manipuleze opinia publică, să justifice acțiunile Rusiei, să ascundă crimele de război și atrocitățile din localitățile ucrainene, să distrugă moralul și spiritul de luptă al ucrainenilor, dar și să semene un haos controlat în proximitatea fostului spațiu sovietic.
De la început războiului din Ucraina, peste 5 milioane de ucraineni au trecut granița României refugiindu-se din calea războiului. Cei mai mulți au ales să meargă mai departe, spre Occident, dar unii au preferat să rămână aici. Oficial sunt 90 348, dar numărul real ar putea fi mult mai mare. Înainte de a ajunge în România, mulți știau doar ceea ce le spusese propaganda sovietică și rusă, așa că au fost uimiți de ce au găsit și de felul în care au fost primiți. Cu tot ajutorul primit, există însă și probleme – refugiaților le este greu să se integreze din cauza barierelor lingvistice și mulți încă resimt impactul psihologic al dramei prin care au trecut.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest al doilea episod, pe cei care au menținut Republica Moldova în siajul Moscovei pentru o bună parte din ultimele două decenii.
Autoritățile chineze au relaxat măsurile anti-pandemie după un val de proteste față de politica zero Covid. Este o cedare rară din partea unui regim care, în ultimii ani, și-a consolidat controlul asupra societății și nu a ezitat să folosească aparatul represiv pe care îl are la dispoziție împotriva mișcării pro-democrație din Hong Kong sau a uigurilor din Xinjiang. Pasul înapoi pare a fi însă unul tactic și nu există semne că ar putea fi urmat și de o relaxare politică.
Guvernul Republicii Moldova a fost acuzat că a cedat, din nou, șantajului Rusiei și al Transnistriei atunci când a acceptat ca, în schimbul curentului electric, să îi livreze Tiraspolului tot gazul primit de la ruși. Realitatea este însă că, momentan, Chișinăul nu are prea multe opțiuni pentru aprovizionarea cu electricitate și gaze naturale, iar proiectele de diversificare a surselor pe care le-a lansat au nevoie de timp pentru a fi realizate.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest prim episod, pe cei care au marcat anii '90.
În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.
Războiul declanșat de Rusia a dus la un val uriaș de refugiați ucraineni. Milioane de oameni au fugit din Ucraina, spre alte țări europene, însă mulți au ales să rămână în regiunile mai sigure ale țării. Rusia a încercat să întoarcă în folosul său această criză pe care a generat-o. Pentru țările UE, a promovat narațiuni false prin care să genereze ostilitate față de refugiați. Pentru persoanele strămutate intern, propaganda a căutat să pună accentul pe disensiunile și clivajele interne.
Ultima rundă a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina în cadrul războiului lansat de Moscova a avut loc în martie, fără să ducă la vreun rezultat. De mai bine de opt luni, procesul de negocieri este blocat, niciuna dintre părți neacceptând, de fapt, o pace cu orice preț: ambele vor victoria.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
Guvernarea conservatoare a Poloniei se arată tot mai critică față de Germania, în virtutea unui conflict „istoric” care, în cea mai mare măsură, este imaginar. Sentimentele anti-germane se confundă, uneori, cu cele anti-UE, și chiar și Rusia, inamicul tradițional al Poloniei, e privită cu mai multă îngăduință. Să fie acesta un prim semn că se pregătește un Polexit?
Cel de-al XX-lea congres al Partidului Comunist Chinez a consfințit controlul lui Xi Jinping asupra Chinei. Înaintea sa, doar fondatorul Republicii Populare, Mao Zedung, a mai deținut așa un control asupra țării. Era Xi are toate premisele să rămână în istorie drept una mai represivă în interior și mai agresivă în exterior decât cele trei decenii de relativă liberalizare care au precedat-o.
De aproape zece ani, Castelul din Praga, sediul președinției cehe, a fost unul dintre cele mai pro-ruse și pro-chineze locuri din Uniunea Europeană. Mandatul lui Miloš Zeman expiră pe 8 martie. Este încă devreme să speculăm cine îi va succede, însă ce putem spune cu siguranță este că reputația și politicile președinției se vor schimba fundamental după alegeri.
Protestele antiguvernamentale organizate zilnic, începând cu 18 septembrie, de Partidul Șor la Chișinău, au dat tot mai multe semne de oboseală pe parcursul lunii octombrie, fiind sistate cu puțin timp în urmă. Acum, Moscova încearcă să-și extindă „cooperarea” și cu alte forțe poltice proruse decât acest partid pe care pare să fi pariat la început de toamnă.
Începând cu 24 februarie, Rusia recurge din ce în ce mai des la șantajul nuclear, fie prin presa propagandă, fie prin diferite oficialități, de la Putin la liderul cecen Ramzan Kadirov. Inițial rușii au amenințat Occidentul, însă în ultima perioadă se vorbește de folosirea armelor nucleare în Ucraina. Ar putea Ucraina, oare, să reziste unui eventual atac nuclear și să continue lupta? Sunt pregătite autoritățile, armata și societatea pentru un asemenea scenariu?
La alegerile legislative de duminică, partidul lui Boiko Borisov, GERB, a ieșit pe primul loc, însă se confruntă cu vechea dilemă din Bulgaria – să se orienteze către Vest sau către Est? Borisov s-a reinventat, adoptând un ton mult mai critic față de Rusia, dar vechile acuzații de corupție îl împiedică să-și găsească parteneri de guvernare. Și partidele pro-ruse și-au sporit influența, deși nu au nicio șansă să formeze o majoritate parlamentară.
Extrema dreapta din mai multe țări europene a avut un an remarcabil, obținând rezultate bune – sau chiar victoria – în alegerile care au avut loc în țări ca Italia, Suedia, Franța și Portugalia. Creșterea extremei drepte a fost facilitată de o mulțime de factori, între care schimbările demografice, evenimente și crize majore, manipulările Rusiei. Ne îndreptăm, oare, spre o Europă dominată de extrema dreaptă, sau această creștere are limitele sale?
Conservatorii polonezi sunt, de ani de zile, printre cei mai virulenți critici ai Rusiei din Europa. Dincolo de retorică însă, politicile – și ideologia lor – sunt atât de asemănătoare cu ceea ce promovează Rusia în state membre UE, încât par a fi scrise la Moscova.
Bulgaria pare o țară pe care nu dorește nimeni să o guverneze, o țară care se îndreaptă către al patrulea scrutin electoral din ultimele optsprezece luni, iar șansele de conturare a unei noi coaliții sunt din ce în ce mai mici. În timp ce partidele principale se luptă să câștige votul electoratului, partidele mai mici speră să profite de pe urma contextului actual. Sondajele indică faptăul că viitorul parlament ar putea fi alcătuit din până la șapte formațiuni politice.
Cehia e una dintre țările care au susținut cel mai puternic Ucraina după ce aceasta a fost invadată la scară largă de către Rusia, pe 24 februarie. Cu toate acestea, grupările pro-ruse sunt din ce în ce mai active în Cehia, încercând să profite de pe urma problemelor financiare și economice ale populației.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Liz Truss preia conducerea Marii Britanii într-un moment marcat de crize multiple: în energie și în sistemul medical, cea legată de statutul Irlandei de Nord post-Brexit, războiul din Ucraina. De-a lungul carierei sale politice, Liz Truss s-a remarcat prin disponibilitatea de a-și schimba radical opțiunile; pentru a supraviețui ca premier, s-ar putea ca soluția să fie să învețe consecvența.
Contraofensiva de succes a Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Harkov nu a fost doar un rezultat al bunei planificări a unei operațiuni militare, ci și o consecință a atitudinilor pro-ucrainene a populației, determinate de trecutul istoric, patrimoniul cultural important și experiențele pozitive ale primelor două etape de luptă împotriva agresiunii ruse.
Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.
Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.
Detalii despre proiect aici:
ALTERNATIVE SOCIALE
Donează
