Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
Protestatari țin coli de hârtie albe în timpul unui protest la Beijing, China, 27 noiembrie 2022
©EPA-EFE/MARK R. CRISTINO  |   Protestatari țin coli de hârtie albe în timpul unui protest la Beijing, China, 27 noiembrie 2022

Protestele din China, politica zero Covid și consolidarea regimului Xi

Festivalul de conferințe

Autoritățile chineze au relaxat măsurile anti-pandemie după un val de proteste față de politica zero Covid. Este o cedare rară din partea unui regim care, în ultimii ani, și-a consolidat controlul asupra societății și nu a ezitat să folosească aparatul represiv pe care îl are la dispoziție împotriva mișcării pro-democrație din Hong Kong sau a uigurilor din Xinjiang. Pasul înapoi pare a fi însă unul tactic și nu există semne că ar putea fi urmat și de o relaxare politică.

Restricțiile anti-pandemie îi fac pe chinezi să ceară libertăți politice

Politica zero Covid a Chinei i-a adus pe chinezi în pragul disperării. O altă specie de disperare față de cea de acum 33 de ani, care i-a scos pe oameni în piața Tiananmen. Închiși în case sub pretextul prevenirii răspândirii virusului, acum, chinezii au spus: AJUNGE!

Proaspăt reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping mai punctează o premieră. „Jos comunismul!” și „Xi, demisia!” s-a auzit la demonstrațiile spontane declanșate de un incendiu într-un bloc de locuințe , sigilat de autorități, conform măsurilor cuprinse în politica zero Covid. Ca focul în pădurea uscată s-au răspândit și protestele la care au participat în special tinerii. „Jos comunismul!”, „Xi, demisia!” și „Libertate!” au strigat ei. În piața Tiananmen, în 1989, nu s-a auzit așa ceva. Treziți din coșmarul numit Covid, să fi realizat, cumva, chinezii că politica zero Covid nu e altceva decât un experiment prin care o națiune atât de mare să fie ținută sub control? În fața demonstrațiilor fără precedent în China comunistă, guvernul de la Beijing a făcut un sfert de pas în spate cu scopul clar de a mai elibera din tensiunea acumulată în cei trei ani de restricții. De exemplu, la Beijing, oamenii au voie acum să meargă în locuri aglomerate fără dovada unui test Covid. E oare de ajuns? sau e doar o altă strategie în căutarea unui nou aparat de pază și control al populației?

Politica zero Covid a fost prezentată ca un pachet de măsuri restrictive cu scopul de a preveni răspândirea bolii. Și pentru asta era nevoie de un aparat de pază și securitate extins. Acesta este primul obiectiv ascuns al întregii strategii, îndeplinit. Ca să domnească pe viață, Xi Jinping are nevoie de „liniște și armonie” un deziderat greu de îndeplinit într-o Chină în care oamenii au prins cât de cât gustul unei libertăți, fie ea și limitată.

Xi, cel mai puternic și ambițios lider chinez de după Mao

La fel ca predecesorii săi, Xi Jinping aspiră să reocupe funcția de conducere în toate cele trei componente ale statului comunist: partid, armată, stat. Cu alte cuvinte, să aibă puterea absolută.  Prima și a doua au fost bifate. În martie, la cel de al 14-lea Congres Național al Poporului, Xi se așteaptă să fie reales președinte al Republicii Populare Chineze.

În discursuri și documente pregătite pentru congresul partidului, Xi și colegii săi și-au revendicat meritul pentru o serie de succese politice din ultimii 10 ani și au conturat un set de obiective ambițioase pentru următorii cinci ani. Inițiativele lansate în ultimul deceniu, împreună cu retorica lansată la congres, subliniază faptul că prioritatea primordială a lui Xi a fost și continuă să fie consolidarea și centralizarea controlului partidului asupra guvernului, armatei, economiei și societății. În timp ce lumea tinde să perceapă China sub Xi ca fiind încrezătoare, puternică și înclinată spre extinderea puterii Chinei și a influenței Partidului comunist dincolo de granițele Republicii populare, pe tot globul dacă s-ar putea, liderii de partid se văd vulnerabili și expuși.

Deși Xi este cel mai puternic și ambițios lider al Chinei de la Mao Zedong cu un profil regional și global, el rămâne totuși nesigur și concentrat asupra interiorului Chinei. În raportul de lucru al celui de-al 20-lea Congres al Partidului, Xi i-a avertizat pe cei peste 2.000 de delegați: „Trebuie să fim mai atenți la potențialele pericole și să fim pregătiți să facem față celor mai defavorabile scenarii...”. Când Xi și colegii săi din Biroul Politic spun că sunt îngrijorați de amenințările externe, ei spun de fapt că sunt îngrijorați de amenințările interne - provocări care provin din problemele societății, dizidența politică și tulburările în rândul populației vaste a Chinei de peste un miliard de cetățeni.

Liderii comuniști chinezi se tem cel mai tare de propriul popor. În piața Tiananmen nu s-a scrigat „Jos comunismul!”, iar manifestanții nu au strigat „Zemin, demisia”, desigur, numele președintelui de atunci care a și ordonat, fără să clipească, armatei să intervină brutal pentru a pune capăt demonstrațiilor pro-democrație. Cum a reușit această „performanță” Xi Jinping? Să nu uităm că cele două mandate ale sale au fost marcate de epurări ale aparatului de stat, de înlocuiri pe bandă rulantă ale celor care nu se dovedeau loiali sau suficient de loiali noului lider de la Beijing. Mai mult, Xi a efectuat cea mai cuprinzătoare și amănunțită reorganizare a instituției de apărare a Chinei din ultimele 3 decenii. Rezultatul a fost o forță armată și mai centralizată, cu funcții de control și comandă reunite în Armata centrală, cum a fost redenumită Armata populară de eliberare, adică în mâna președintelui său - Xi.

Politica zero Covid a consolidat centralizarea puterii în China

Încă de la sfârșitul lui 2012, când a preluat puterea, Xi Jinping a reorganizat inclusiv Partidul Comunist reimplicându-l în controlul asupra societății până în cel mai uitat cătun.

În al doilea mandat al lui Xi, el a vizat restructurarea economiei prin reafirmarea controlului central asupra majorității sectoarelor și a subliniat din nou importanța întreprinderilor de stat. Acest lucru este programat să continue.

Măsurile represive împotriva societății civile sunt constante în acest mandat. El este cel care a obligat toate organizațiile neguvernamentale să se înregistreze la autorități, să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor și a insistat ca ONG-urile să stabilească un fel de relație de dependență cu partidul. Prin represiunile violente din regiunea Xinjiang, unde musulmanii uiguri sunt văzuți ca o populație neloială, sau prin torpilarea democrației din Hong Kong, Xi Jinping si Partidul-stat-armată au arătat chinezilor și lumii de ce este capabilă puterea de la Beijing. Suprimarea cu brutalitate a dizidenței din Hong Kong nu poate fi uitată prea ușor și prea curând, nici trimiterea în lagăre a dizidenților uiguri. Deși fostei colonii britanice ar fi trebuit să îi permită, confrom acordurilor și tratatelor privind retrocedarea, ar fi trebuit, deci, să îi permită un grad ridicat de autonomie față de Beijing, Hong Kong a ajuns să fie tratată ca o altă jurisdicție continentală. Și acest fapt este menționat de Xi Jinping la al 20-lea Congres al partidului ca o victorie prin care „separatiștii etnici, extremiștii religioși și teroriștii violenți au fost reținuți ”.

Controlul practicat de regimul Xi Jinping a devenit însă evident odată cu izbucnirea pandemiei. Faptul că la începutul anului Partidul stat armată a reușit să închidă Shanghai-ul, metropolă cu peste 20 de milioane de locuitori, a demonstrat că Beijingul este capabil să-și impună voința asupra societății cum nimeni nu o face, desigur, cu excepția Coreei de Nord.

Cetăţenii Chinei se pot aştepta la continuarea politicilor actuale şi la o mai mare centralizare a puterii pentru că, în fond, la un moment dat, politica zero Covid va trebui să se termine. Și ce va fi după?

Ajută Veridica.ro

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Narațiunile despre Transnistria distrag atenția de la planul rus de destabilizare a Moldovei, dar și de la eșecurile din Ucraina

Narațiunile despre Transnistria distrag atenția de la planul rus de destabilizare a Moldovei, dar și de la eșecurile din Ucraina

De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.

Bulgarii ies în stradă pentru Ucraina, dar societatea rămâne profund divizată

Bulgarii ies în stradă pentru Ucraina, dar societatea rămâne profund divizată

Prima aniversare a invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost marcată de manifestații pro-ucrainene în Bulgaria, o țară în mod tradițional orientată din punct de vedere politic către Rusia. Pro-rușii au stat departe de ochii lumii cu această ocazie, dar asta nu înseamnă că nu există: Moscova are susținătorii ei în Bulgaria, atât în clasa politică cât și la nivelul societății.

Un an de război. De ce, pentru moment, nu se poate pune problema păcii

Un an de război. De ce, pentru moment, nu se poate pune problema păcii

Putin se aștepta ca Ucraina să cedeze rapid, iar Occidentul, speriat de perspectiva unei crize a gazelor, divizat și incapabil să ia decizii ferme, o să reacționeze mai mult retoric, cum s-a întâmplat în cazul războiului din Georgia, în 2008, sau al atacului inițial asupra Ucrainei, în 2014. Ucraina a rezistat, spulberând, totodată, mitul puterii armatei rusești, iar acum nu concepe decât victoria. Ambele tabere par decise să lupte până când își vor atinge obiectivele. Războiul continuă.

Ioana Dumitrescu

12 Dec 2022

Actualizat la: 16 Dec 2022 11:49:11
Ioana Dumitrescu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
Ungaria vrea să „vândă” accesul Finlandei și Suediei în NATO în schimbul deblocării fondurilor europene.
Ungaria vrea să „vândă” accesul Finlandei și Suediei în NATO în schimbul deblocării fondurilor europene.

Premierul Viktor Orban este într-o situație complicată. Politic, e tot mai izolat de partenerii occidentali. Economia Ungariei e în criză, iar fondurile europene care ar putea să o relanseze au fost blocate din cauza derapajelor anti-democratice. Cu toată prietenia pe care Budapesta a arătat-o Rusiei, aceasta nu prea are cum să îi vină în ajutor, fiind ea însăși tot mai afectată de sancțiunile occidentale. Soluția găsită de Orban pare să fie blocarea accesului Finlandei și Suediei în NATO până când UE deblochează fondurile pentru Ungaria. Se poate însă ca această politică a șantajului să își fi atins limitele.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
13 Mar 2023
Narațiunile despre Transnistria distrag atenția de la planul rus de destabilizare a Moldovei, dar și de la eșecurile din Ucraina
Narațiunile despre Transnistria distrag atenția de la planul rus de destabilizare a Moldovei, dar și de la eșecurile din Ucraina

De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
01 Mar 2023
Bulgarii ies în stradă pentru Ucraina, dar societatea rămâne profund divizată
Bulgarii ies în stradă pentru Ucraina, dar societatea rămâne profund divizată

Prima aniversare a invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost marcată de manifestații pro-ucrainene în Bulgaria, o țară în mod tradițional orientată din punct de vedere politic către Rusia. Pro-rușii au stat departe de ochii lumii cu această ocazie, dar asta nu înseamnă că nu există: Moscova are susținătorii ei în Bulgaria, atât în clasa politică cât și la nivelul societății.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
27 Feb 2023
Un an de război. De ce, pentru moment, nu se poate pune problema păcii
Un an de război. De ce, pentru moment, nu se poate pune problema păcii

Putin se aștepta ca Ucraina să cedeze rapid, iar Occidentul, speriat de perspectiva unei crize a gazelor, divizat și incapabil să ia decizii ferme, o să reacționeze mai mult retoric, cum s-a întâmplat în cazul războiului din Georgia, în 2008, sau al atacului inițial asupra Ucrainei, în 2014. Ucraina a rezistat, spulberând, totodată, mitul puterii armatei rusești, iar acum nu concepe decât victoria. Ambele tabere par decise să lupte până când își vor atinge obiectivele. Războiul continuă.

Marin Gherman
Marin Gherman
24 Feb 2023