Donații
Veridica.md
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova. Acestor provocări li se adaugă și criza de securitate tot mai accentuată ca urmare a războiului din Ucraina, în special a atacurilor cu rachete și drone din ultimele săptămâni asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Bombardamentul rusești care pare să fi vizat, simultan, Ucraina și Republica Moldova
Fragmente dintr-o rachetă rusească Kalibr au căzut, la 31 octombrie, în apropierea localității Naslavcea din nordul Republicii Moldova, la frontiera cu Ucraina. Racheta, care aparent țintea complexul electro-energetic de la Novodnestrovsk, pe Nistru, fie că a fost doborâtă de antiaeriana ucraineană, fie că s-a prăbușit din cauza unei defecțiuni tehnice, potrivit autorităților de la Chișinău. Suflul exploziei a avariat mai multe case din Naslavcea. La câteva ore după acest incident, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău, invocând Convenţia de la Viena din 1961, a anunțat că unul din diplomații de la Ambasada Rusiei a fost declarat persona non-grata și obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova. MAEIE nu a făcut public numele diplomatului, ci a subliniat doar că atacurile cu rachete asupra Ucrainei „escaladează în continuare riscurile de securitate”, iar cetățenii moldoveni „resimt tot mai mult efectele dezastruoase ale războiului”. Moscova, la rândul ei, a expulzat și ea un diplomat de la Ambasada Republicii Moldova la Moscova.
Incidentul de la Naslavcea nu este primul de acest gen. La 10 octombrie, trei rachete rusești au survolat teritoriul Republicii Moldova, țintind obiective de pe teritoriul Ucrainei. Autoritățile de la Chișinău au cerut explicații Federației Ruse în legătură cu încălcarea spațiului aerian moldovenesc, însă nu le-au primit nici până astăzi.
Pe la nodul electroenergetic de la Novodnestrovsk, care pare să fi fost ținta rachetei distruse lângă Naslavcea, trece singura linie de tensiune înaltă care leagă direct Republica Moldova de Ucraina. Celelalte trec pe teritoriul separatist al Transnistriei. Linia de la Novodnestrovsk poate asigura transportul a până la 70% din necesarul de curent electric al Republicii Moldova. Pe la Novodnestrovsk, Chișinăul poate cumpăra curent inclusiv din UE. Distrugerea acestei linii ar fi făcut Chișinăul dependent aproape în totalitate de administrația secesionistă de la Tiraspol în ceea ce privește asigurarea cu energie electrică.
Una peste alta, la 31 octombrie, adică exact în ziua în care lângă Naslavcea a fost doborâtă racheta rusească, centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de administrația separatistă de la Tiraspol, a anunțat Chișinăul că încetează să mai livreze curent electric pe malul drept al Nistrului. Până la data respectivă, această centrală, controlată de compania rusă RAO EES, asigura cel puțin 70% din consumul de curent din Republica Moldova. Alte 30% erau cumpărate din Ucraina, însă după ce Rusia a început, la sfârșitul lunii septembrie, să bombardeze masiv infrastructura electroenergetică a acestei țări, Kievul a sistat orice export de curent.
În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică în proporție de aproape 90% din România, restul fiind producție proprie.
Necesarul de curent este asigurat prin contractele comerciale încheiate cu două companii din România, prin achiziții pe piața OPCOM, dar și prin contractul de avarie care acoperă, în prezent, un deficit de aproximativ 8%, potrivit autorităților de la Chișinău. În aceste condiții, în care se înregistrează un deficit relativ mic, riscurile unor deconectări masive sunt în scădere, afirmă autoritățile de la Chișinău,
Venirea la putere a unor partide proruse la Chișinău ar putea aprofunda și mai mult criza energetică
Compania rusă Gazprom, care semnase cu Republica Moldova, acum un an, un contract de livrare a gazelor până în 2026, a redus, din 1 octombrie, cu o treime livrările de gaz, invocând faptul că nu poate asigura întregul volum din cauza războiului din Ucraina. Trebuie precizat că din totalul de gaze pe care compania rusă le furniza în Republica Moldova, două treimi erau consumate de către Transnistria, iar o treime de teritoriul controlat de către autoritățile constituționale de la Chișinău. Unul din cei mai mari consumatori de gaze din Transnistria este centrala de la Cuciurgan care, până nu demult, primea gratis din Federația Rusă cantitatea de gaze necesară pentru producția curentului electric pe care îl vindea ulterior Chișinăului. O formă de subvenționare a regimului secesionist de la Tiraspol de către administrația de la Kremlin și un instrument de exercitare a presiunilor asupra autorităților Republicii Moldova, care în 31 de ani de independență nu au reușit să-și diversifice sursele de alimentare cu resurse energetice, rămânând legată de cele livrate din Rusia sau din Transnistria.
Cu doar câteva zile înainte ca Rusia să înceapă bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice din Ucraina, la Chișinău începeau proteste împotriva actualei puteri proeuropene, organizate de Partidul Șor. Formațiunea este condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, dat în căutare internațională de către autoritățile de la Chișinău pentru implicare în furtul a peste un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Ilan Șor, care se află de mai mulți ani în Israel și își conduce partidul de la distanță, a fost recent sancționat de Statele Unite în baza Legii Magnițki, alături de alte persoane și entități din Republica Moldova, inclusiv celălalt mare oligarh fugar, Vladimir Plahotniuc. Partidul Șor deține șase locuri din totalul celor 101 în Parlamentul de la Chișinău.
În septembrie, reprezentanții acestui partid își anunțaseră intenția de organiza proteste non-stop care să ducă la debarcarea actualei puteri, pe care o acuzau de scumpirile în lanț din ultima perioadă, întâi de toate la produsele alimentare, medicamente, utilități și carburanți. O altă acuzație adusă celor de la guvernare, în primul rând președintelui Maia Sandu, era că ar fi deteriorat intenționat relația cu Rusia și, din această cauză, prețul la gaze a explodat. Protestele organizate de Partidul Șor nu au reușit însă să ia turațiile dorite de organizatori și s-au transformat într-un fel de manifestații de duminică după amiază.
Totuși, Partidul Șor, alături de comuniștii care li s-au alăturat, dar și de socialiștii care au protestat separat, au încercat să vehiculeze ideea că, în cazul în care la guvernare ar ajunge partidele proruse, Rusia va accepta să vândă gaz ieftin Republicii Moldova, ceea ce ar pune capăt scumpirilor din ultimul timp.
Afirmația nu este susținută însă și de argumente, potrivit experților. Reprezentanții acestor partide de opoziție, toate trei de factură prorusă, par să nu țină cont de faptul că o eventuală (re)venire a lor la putere nu va rămâne fără reacție la Kiev. Am putea presupune că Ucraina ar bloca conductele prin care ajunge gazul rusesc în Republica Moldova, pentru ca nu cumva Chișinăul să le permită rușilor să deschidă, de pe teritoriul său, un nou front. E de presupus, la fel, că nici România nu s-ar arăta atât de deschisă să furnizeze curent Republicii Moldova, dacă la putere s-ar afla un regim favorabil Rusiei și ostil Uniunii Europene și NATO. Prin urmare, o presupusă accedere la putere a unor partide proruse ar putea însemna pentru Republica Moldova un colaps energetic, deteriorarea relațiilor cu Bruxellesul și Washingtonul, și, în consecință, diminuarea dramatică a exporturilor și aprofundarea crizei economice. Republica Moldova are frontieră doar cu România și Ucraina și orice schimbare a cursului european la Chișinău ar duce inevitabil la blocarea economică și politică a țării.
Federația Rusă se pare însă că exact asta își dorește – să împiedice orice perspectivă europeană a Chișinăului. O demonstrează investigațiile apărute în ultimul timp în presa internațională, dar și în cea de la Chișinău.
Ilan Șor și FSB-ul rusesc, de la furtul miliardului de dolari la protestele din 2022
Ziarul american Washington Post publica, la sfârșit de octombrie, un articol în care afirma că Moscova încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, în timp ce situația sa în Ucraina este tot mai șubredă. Documente secrete citate de publicația americană – furnizate de serviciile secrete ucrainene – arată că Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a trimis pe diverse căi zeci de milioane de dolari pentru a crea în Republica Moldova o rețea de politicieni care să reorienteze această țară spre Moscova.
FSB ar fi delegat o echipă de experți în tehnologii politice care să consilieze Partidul Șor. După ce liderul socialist Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale în 2020, Moscova pare să-i fi căutat un înlocuitor în persoana lui Ilan Șor. Potrivit documentelor citate de Washington Post, experții angajați de Kremlin au ajuns prima dată la Chișinău în martie 2021 pentru a consilia în secret Partidul Șor. Printre măsurile recomandate de către aceștia ar fi fost și faptul ca Partidul Șor să șteargă cât mai mult posibil din „contextul negativ”, o posibilă referință la condamnarea lui Ilan Șor în prima instanță la 7 ani și șase luni de închisoare pentru implicarea în furtul miliardului. O condamnare care, de altfel, nu a fost încă executată.
Pe acest fundal, guvernul de la Chișinău a cerut Curții Constituționale scoaterea în afara legii a Partidului Șor ca formațiune politică ce este finanțată din exterior, contrar legislației naționale, și care periclitează suveranitatea și independența Republicii Moldova.
Rusia pare să aplice și de această data mecanismele pe care le-a folosit în regiune și în 2014, adică agresarea militară a Ucrainei și crearea unor crize care să ducă, în final, la schimbarea puterii și a politicii externe în Republica Moldova. Pentru mai multă claritate trebuie spus că furtul, în 2014, a cel puțin un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a fost, în opinia mai multor experți, o operațiune pusă la cale de către serviciile speciale din Federația Rusă.
Fostul șef adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) din cadrul Centrului Național Anticorupție de la Chișinău, Mihail Gofman, care a fost nevoit să emigreze în SUA, declara în 2016 că „Acum se vede clar că a fost o diversiune împotriva statului, pusă la cale de serviciile altor state, cu folosirea sinergiei persoanelor din autoritățile naționale, prin corupție și șantaj. La acel moment [în 2014] , Republica Moldova se afla într-o situație bună. Erau investiții occidentale, veneau reprezentanți ai cancelariilor europene și toți vorbeau despre o poveste de succes care într-o buna zi a dispărut”.
Iar principalul suspect în dosarul cui privire la furtul miliardului este nimeni altul decât Ilan Șor, pe care Moscova își dorește, se pare, să-l aducă la putere la Chișinău, alături, poate, și de alte forțe proruse. O schimbare de putere pe care să o folosească nu doar împotriva Occidentului, ci, întâi de toate împotriva Ucrainei.
