
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Refugiații nu sunt o miză în campania electorală, dar numărul cehilor nemulțumiți de ei e în creștere
Cehia este una din țările europene cu grad ridicat de primire a refugiaților ucraineni. Potrivit ultimelor cifre oficiale, Cehia, o țară cu o populație de peste zece milioane de locuitori, a oferit forme de protecție temporară pentru mai mult de 465,000 de refugiați din Ucraina de la începutul agresiunii ruse.
Primirea refugiaților nu este încă extrem de politizată, chiar și în contextul alegerilor prezidențiale, primul tur fiind programat să se desfășoare la jumătatea lunii ianuarie a anului viitor. Cu puține excepții, niciun partid politic nu s-a opus primirii persoanelor care fug din calea războiului. Acest lucru se datorează poate și faptului că numărul refugiaților nu mai este la fel de ridicat ca la începutul războiului, iar unii dintre aceștia s-au întors între timp în Ucraina, astfel încât guvernul nu mai este obligat să gestioneze o situație critică, precum cea din primăvară.
În același timp, o parte din ce în ce mai mare a societății refuză să accepte refugiații. În timp în primăvară 13 la sută din cehi se declarau împotriva primirii refugiaților ucraineni, în toamnă numărul lor a crescut la 27 la sută.
Există anumite forțe politice care încearcă să se adreseze acestei categorii de alegători. Vorbim în general de grupări extremiste și populiste. După ce Camera Deputaților a votat pe 13 decembrie în favoarea prelungirii protecției temporare pentru refugiații ucraineni, două partide de opoziție, ANO și SPD, nu au susținut această inițiativă.
Populiștii filoruși: „cetățenii cehi sunt pe primul loc”
SPD (Libertate și Democrație Directă), este un partid cu luări de poziție filoruse care și-a format electoratul printr-o retorică anti-migraționistă extrem de agresivă, împotrivindu-se în special primirii de migranți din țările musulmane. În ceea ce privește poporul ucrainean, SPD a adoptat un ton mai precaut și nu s-a împotrivit primirii de refugiați din această țară în sine, încercând mai degrabă să stârnească invidia societății.
„Sprijinul substanțial acordat ucrainenilor de guvernul actual este disproporționat în comparație cu ajutorul acordat cetățenilor vulnerabili din societatea noastră, care este insuficient”, a declarat președintele SPD, Tomio Okamura.
„Nu suntem împotriva acordării de asistență pentru refugiații de război, însă această asistență ar trebui să fie adecvată și limitată în timp... Pentru partidul SPD, cetățenii cehi sunt pe primul loc”, a mai declarat liderul SPD.
SPD și-a anunțat deja propriul candidat la prezidențiale: parlamentarul, fostul disident și ulterior ambasador în Rusia și Ucraina, Jaroslav Bašta. Afirmațiile acestuia despre primirea de refugiați par să fie destul de prietenoase. „Este decizia corectă. Este datoria noastră umanitară, de care ne-am achitat”, a declarat în septembrie Bašta, ale cărui șanse de a fi ales președinte sunt aproape nule conform sondajelor.
Cu toate acestea, în anumite momente Bašta a avut și multe poziționări pro-ruse: pilonul central al campaniei sale electorale este obținerea păcii în Ucraina, chiar și în schimbul unor concesii făcute Rusiei. „Întotdeauna am spus că chiar și o pace nefavorabilă este de preferat războiului, mai ales atunci când un conflict regional amenință să escaladeze într-un război european sau mondial”, a argumentat Bašta .
„Poporul nostru” și „ei”, refugiații
Mișcarea populistă ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), are viziuni foarte flexibile. Partidul a fost înființat de președintele său, omul de afaceri și fost premier al Cehiei, Andrej Babiš, care acum candidează și la prezidențiale.
Babiš, unul dintre cei trei trei candidați cu șanse mari de a câștiga alegerile, folosește un discurs asemănător SPD vizavi de refugiații din Ucraina. Este și normal: Babiš caută să atragă alegători ai SPD de partea ANO.
„Guvernul vorbește mai puțin despre ajutarea acestor oameni, și mai mult despre Ucraina”, a declarat liderul ANO în cadrul unei întâlniri cu cetățenii. „Evident, cei bogați nu ar trebui să primească asistență. Oamenii văd acest lucru și sunt furioși”, a adăugat Babiš.
În general, Andrej Babiš și ANO folosesc des termenul „poporul nostru” în contrast cu „ei”, refugiații ucraineni.
Ceilalți doi favoriți din cursa electorală, Petr Pavel și Danuše Nerudová, au făcut în primul rând apel la solidaritate cu refugiații. Potrivit lui Pavel, asistența „trebuie să fie de așa natură încât să ajute refugiații să contribuie în mod activ la dezvoltarea societății, nu să o exploateze”. La rândul ei, Nerudová a declarat că Cehia are de câștigat de pe urma integrării acestor refugiați.
Majoritatea cehilor ignoră mesajele anti-refugiați
Atât Babiš, cât și SPD s-au adresat în ultima vreme aceleiași categorii de votanți. Acest segment al electoratului este asociat cu viziuni pro-ruse și este alcătuit în special din alegători în vârstă cu studii minime. Așa cum s-a mai spus, peste un sfert din populația Cehiei se opune primirii de refugiați din Ucraina. Acești oameni sunt gata să iasă în stradă. Zeci de mii de oameni au luat parte la mai multe proteste organizate în Praga de activistul filorus Ladislav Vrabel. Unul din obiectivele primului protest organizat în septembrie în centrul orașului, la care au luat parte până la 70.000 de oameni, potrivit estimărilor poliției, a fost să „pună capăt diluării planificate a națiunii” prin primirea de refugiați ucraineni, văzuți drept o amenințare pentru conviețuirea pașnică în Cehia.
Este imposibil de apreciat câți din cei care au luat parte la protest se opun de fapt deciziei autorităților de a primi refugiați ucraineni. Protestul a fost însă organizat într-un moment când societatea era profund tulburată de creșterile de preț din sectorul energetic, deși la demonstrație au venit în număr mare susținători ai partidelor extremiste (fie că vorbim de comuniști sau de dreapta radicală, toți având însă simpatii pro-ruse).
Cu toate acestea, acest segment al sectorului politic nu ar trebui să distorsioneze viziunea de ansamblu a peisajului politic din Cehia. Prezența a sute de mii de refugiați din Ucraina nu reprezintă o sursă de probleme majore sau tensiuni. Ministerul Muncii și Societății arată că din ce în ce mai mulți refugiați reușesc să-și găsească locuri de muncă, aproape 100.000 de ucraineni fiind deja înregistrați pe piața muncii la finalul lunii noiembrie, iar numărul lor continuă să crească. În același timp, persoanele care primesc ajutoare umanitare sunt din ce în ce mai puține.
Totodată, societatea a dat dovadă de multă solidaritate și a acordat asistență refugiaților după izbucnirea războiului, lucru care se poate vedea atât în contribuțiile record sub formă de sprijin umanitar, cât și în implicarea efectivă a cetățenilor, care de multe ori s-au oferit să-și pună propriile locuințe la dispoziția refugiaților.