Donează
La aproape un an de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, cei care scapă de ororile războiului și ajung în Bulgaria continuă să se bazeze mai mult pe entuziasmul activiștilor decât pe o strategie clară a statului cu privire la modul în care pot fi integrați în societate. Tulburările politice din Bulgaria – din pricina cărora de doi ani țara se află în impas, blocată într-un ciclu electoral fără sfârșit, sporind puterea președintelui pro-Kremlin Rumen Radev, care a numit mai multe cabinete interimare – au împiedicat, de asemenea, orice progres sau adoptarea unor măsuri sociale solide.
La 1 februarie, Consiliul Ministerial al Bulgariei a prelungit cu un an statutul de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni, după ce guvernul interimar al lui Radev a fost acuzat că nu face suficient pentru garantarea drepturilor refugiaților. Anterior, în octombrie, Bulgaria primise aproape 100 milioane de euro prin inițiativa CARE a Comisiei Europene, dar au existat foarte puține, spre deloc, informații cu privire la modul în care a fost folosit fondul respectiv. Nici acum nu există strategii clare privind modul în care ucrainenii ar putea fi mai ușor integrați.
„Poate o persoană să primească cetățenia bulgară după ce a primit statutul de protecție internațională?”. „Protecția umanitară și protecția internațională sunt lucruri diferite?”. „Pot să lucrez și să studiez în timp ce mă aflu sub protecție?”. Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care ucrainenii care au fugit din calea războiului le-au pus în timpul unei sesiuni online de întrebări și răspunsuri organizate de ONG Mission Wings Foundation, cu sediul în Stara Zagora, Bulgaria.
„Ucrainenii se interesează despre drepturile pe care le au în ceea ce privește libertatea de mișcare și dacă își pierd vreun drept internațional dacă se întorc. Sunt oameni care s-au stabilit în Bulgaria și nu privesc înapoi, dar unii plănuiesc să revină în patria lor. Există un al treilea grup care caută modalități de a se muta în altă parte în Europa”, a declarat pentru Veridica Diana Ivanova de la Mission Wings Foundation.
De ce pleacă ucrainenii din Bulgaria
Până pe 3 ianuarie, aproape 150 000 de refugiați ucraineni intraseră în Bulgaria, dar doar aproximativ o treime dintre ei au rămas în țară.
În ciuda cifrelor în scădere, presiunea asupra activiștilor din prima linie rămâne permanentă.
„Ajutăm aproximativ 200 de persoane pe lună și ne concentrăm pe asigurarea ajutorului umanitar pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani și mamele cu copii sub 5 ani”, spun organizatorii din spatele „Căminului Ucrainean” (Український Дім) , un mic centru comunitar care funcționează din 2017 în Varna, un oraș de la malul mării, al treilea ca mărime din țară și unul dintre primele care au primit grupuri de refugiați după începutul invaziei. Dintr-un loc cunoscut doar de diaspora ucraineană din localitate, după 24 februarie 2022 a devenit unul dintre cele mai importante centre de informare administrativă, de asistență medicală, care asigură distribuirea de haine și alimente prin adăposturi, cursuri de limbă engleză și bulgară. Echipa „Căminului ucrainean”, care este formată din voluntari ucraineni și bulgari, și-a reluat recent și evenimentele culturale.
În primele săptămâni de război, cei mai mulți dintre cei care băteau la ușile Căminului ucrainean erau din Odesa, urmați de refugiați din teritoriile ocupate. În ultima vreme au venit grupuri din Dnipro. „Persoanele care au mijloace financiare au reușit să găsească cazare și să își facă un rost. Pe de altă parte, însă, mulți, în special cei veniți din zonele ocupate, au resurse financiare limitate. Unii sunt încă plasați în hoteluri, alții au decis să se întoarcă. În ciuda tuturor necazurilor cu electricitatea și încălzirea în timpul iernii, unii au preferat să se întoarcă acasă.”
Munca voluntarilor a fost esențială atunci când răspunsul statului a lipsit. Inițial, acei refugiați care nu și-au găsit un loc de cazare au fost adăpostiți în hoteluri de pe litoralul bulgăresc, cele mai multe dintre ele fiind goale înainte de începerea sezonului estival, statul acoperind 15 leva (7,6 euro) cheltuieli de persoană.
La începutul lunii iunie, pe măsură ce sezonul turistic se apropia, refugiații au început să fie evacuați, iar unora li s-a oferit să rămână temporar în așa-numitul „centru tampon” pentru refugiați din Elhovo și în bazele militare – o mișcare urmată de numeroase plângeri ale refugiaților privind condițiile proaste de trai de acolo. Decizia a fost criticată și de ONG-uri și activiști, deoarece este o altă formă de strămutare, care îi afectează în mod negativ pe cei cu copii deja înscriși în școlile locale. Hotelurile au devenit din nou adăposturi pentru ucrainenii sosiți la sfârșitul toamnei și iarna, activiștii asigurând în continuare distribuirea de alimente, haine și medicamente fără nicio promisiune de ajutor din partea statului.
Spre jumătatea lunii noiembrie, când aproximativ 11.000 de refugiați ucraineni erau cazați în hoteluri, guvernul interimar a vrut să anuleze ajutorul financiar acordat hotelurilor pentru găzduirea refugiaților. În urma protestelor, programul a fost prelungit până la 24 februarie (în mod ironic, data coincide cu aniversarea primului an de război). Rămâne de văzut dacă programul va continua și după această dată. Persoanele care și-au găsit singure cazare nu sunt eligibile pentru ajutor financiar de la stat (spre deosebire de România, de exemplu).
„Ajutorul financiar pentru proprietarii hotelurilor va continua probabil, deși, după ceea ce am văzut până acum, deciziile sunt luate de guvern în ultimul moment posibil”, spune Krassimir Kanev, președintele Comitetului Helsinki bulgar, care critică răspunsul lent al autorităților cu privire la nevoile celor care fug din calea războiului. „Ceea ce este mai important este că situația actuală creează un mediu de incertitudine constantă atât în rândul refugiaților, cât și al proprietarilor de hoteluri. Acesta este motivul pentru care atât de mulți au decis să părăsească Bulgaria”, a spus Kanev pentru Veridica.
Războiul din Ucraina a amplificat criza politică din Bulgaria, o țară în care pro-rușii încă au un cuvânt greu de spus
Nimeni nu pare să fie preocupat de ce ar putea face statul pentru a îmbunătăți integrarea cetățenilor ucraineni în Bulgaria; tema este umbrită de frământările continue ale politicii locale și subiectul este ignorat pe scena politică.
Ca și România, Bulgaria nu a fost acceptată în zona Schengen de liberă circulație și acum lucrează la adoptarea monedei unice europene în 2024 – care face obiectul unor discuții intense între partide și reprezintă un factor de alimentare a sentimentelor anti-UE în rândul alegătorilor naționaliști.
Țara se îndreaptă către noi alegeri anticipate, care urmează să aibă loc la 2 aprilie. Este pentru a cincea oară în doar doi ani când se organizează alegeri generale în Bulgaria, iar acestea vor fi urmate de alegeri locale în a doua parte a anului 2023. Iar situația politică actuală a fost influențată de războiul din Ucraina.
Pentru o clipă, părea că Bulgaria începea să iasă din blocajul din 2020-2021, când la cârmă se afla coaliția reformistă a lui Kiril Petkov. Coaliția a fost condusă de partidul lui Petkov, „Noi continuăm schimbarea”, dar a inclus și Partidul Socialist Bulgar, pro-Kremlin. Opiniile divergente față de război – sprijinirea Ucrainei sau încercarea de a se ține departe pentru a păstra relația cu Rusia – au divizat nu doar în societatea și Parlamentul, ci și coaliția de guvernare, care a fost înlăturată în iunie 2022. Partidul GERB, al fostului premier Boyko Borissov, a ieșit pe primul loc la alegerile anticipate din octombrie, dar acest lucru a dus doar la un alt ciclu de discuții fără rezultat în coaliție.
Cu Rumen Radev formându-și propria versiune de republică prezidențială, subminând un parlament deja fragmentat, care nu poate conveni asupra unei coaliții, și instituții din ce în ce mai disfuncționale, Bulgaria se îndreaptă către un blocaj serios. Și asta afectează atât calitatea vieții oamenilor care trăiesc în țară, cât și perspectivele celor care sosesc din afara ei.
