Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
Graffiti Lev VS. Euro
©Svetoslav Todorov  |   Graffiti Lev VS. Euro

Euro, pe punctul de a deveni următoarea țintă a dezinformării în Bulgaria

În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.

Parlamentul bulgar, divizat între susținătorii euro și partidele filoruse, susținătoare ale „indentității bulgare”

Bulgaria se află în continuare într-un blocaj politic, fără să existe soluții clare de depășire a acestui impas. Între timp, partidele continuă în mod ciudat să facă campanie electorală. În acest context, o nouă retorică îndoilenică își face loc în parlament și în presă: va adopta Bulgaria moneda unică europeană, și dacă da, va reprezenta un succes pentru economie sau o cale fără întoarcere care va adânci și mai mult problemele actuale?

Răspunsul pare să difere în funcție de cine îți răspunde și de orientarea (geo)politică a persoanei respective – pro-Bruxelles sau pro-Moscova.

Potrivit celor care susțin adoptarea monedei unice, tranziția ar trebui să aibă loc fără probleme, deoarece leva, moneda Bulgariei încă din 1881, nu a înregistrat fluctuații raportat la euro din 1997 încoace și face parte din mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) începând cu iulie 2020. Asta a permis levei să fie inclusă în mecanism fără a produce dezechilibre majore precum deprecierea cursului de schimb pentru cel puțin doi ani înainte ca Bulgaria să poată întruni criteriile de aderare. Cu toate acestea, în acești doi ani s-au înregistrat foarte puține progrese. Cu puțin timp înainte ca guvernul Petkov să fie înlăturat de la putere în luna iunie, pe 27 mai, coaliția de guvernare alcătuită din Continuăm schimbarea, Bulgaria democrată și Partidul Socialist Bulgar a adoptat un plan de măsuri pentru aderarea la zona euro începând cu 1 ianuarie 2024.

Cu toate acestea, Partidul Socialist Bulgar, urmașul direct al fostului Partid Comunist represiv și un susținător tradițional al politicilor conservatoare și pro-Kremlin, și-a exprimat îngrijorarea vizavi de faptul că „în niciun caz moneda unică europeană nu va ajuta țările dezvoltate și subdezvoltate în aceeași măsură”.

Tot la finalul lunii mai, partidul de extremă dreaptă Renașterea, care și-a consolidat poziția în spațiul politic în 2021 prin retorica anti-vaccinistă, iar în 2022 a fost asociat cu mai multe declarații pro-Moscova, a declarat că trecerea la euro „va distruge economia Bulgariei”.

Trecerea la euro este criticată și de Ascensiunea bulgară, un partid naționalist înființat de premierul interimar din 2021 și fostul ministru al apărării, Stefan Yanev, care la începutul anului a fost demis după ce a spus că războiul din Ucraina este o „operațiune militară specială”. Ascensiunea bulgară a declarat într-un comunicat că adoptarea acestui plan reprezintă „o zi tristă pentru democrația Bulgariei”. Comunicatul a fost însoțit și de o fotografie cu o bătrână care își numără monedele – iar după o verificare realizată de Factcheck.bg, se pare că aceasta provine din surse din Rusia.

Atât Renașterea cât și Ascensiunea bulgară consideră adoptarea monedei unice drept un act de suprimare a identității naționale – renunțarea la leva este promovată drept un act de trădare, o cedare a valorilor tradiționale și a independenței.

Atitudinea față de zona euro se aseamănă altor subiecte care scindează parlamentul Bulgariei, precum livrarea de armament greu pentru Ucraina – după luni întregi de dezbateri, pe 3 noiembrie Parlamentul a votat să acorde asistență armatei ucrainene, iar Socialiștii și Renașterea au votat împotrivă. Anul trecut, partidele de stânga și cele de extremă dreaptă au ajuns la un compromis vizavi de campania de vaccinare și folosirea dozelor anti-Covid agreate de UE.

Va adera Bulgaria la zona euro în 2024?

Răspunsul scurt este nu. După atâtea luni de instabilitate, 2024 pare un obiectiv puțin probabil.

Potrivit ultimului raport de evaluare al agenției americane de rating Fitch, publicat pe 19 noiembrie, în ciuda perspectivelor favorabile cu privire la Bulgaria în perioada următoare, adoptarea monedei unice europene ar putea fi amânată pentru 2025 sau mai târziu din cauza inflației, a creșterii datoriilor, a unei posibile crize energetice și a instabilității politice prelungite determinate de demiterea Cabinetului Petkov.

Totodată, pentru a trece la euro, Bulgaria trebuie să îndeplinească așa-zisele criterii de convergență Maastricht până la jumătatea lui 2023: stabilitatea prețurilor, stabilitate politicilor financiare, stabilitatea cursului de schimb și a dobânzilor pe termen lung. În prezent, țara nu întrunește decât primul criteriu, confruntându-se cu o rată a inflației care a atins 11,7%.

Această dilemă politică a divizat experții financiari. „Dacă ne referim la cine susține și cine se opune aderării la zona euro, în ultimii ani economiștii bulgari s-au comportat mai degrabă ca niște microbiști înflăcărați care se ceartă imediat după un derby. Fiecare își susține propria echipă și nu există argument care să îi convingă să schimbe taberele. Astfel, orice analiză pe acest subiect, chiar și cea mai bine inteționată, care cântărește cu atenție avantajele și dezavantajele, este sortită eșecului”, scrie jurnalistul Nicolai Stoianov în Capital Weekly pe 11 noiembrie, ziua în care Renașterea a provocat un nou moment tensionat în parlament – partidul a publicat un raport preliminar al Băncii Centrale bulgare, prezentându-l în mod eronat ca fiind extrem de critic la adresa trecerii la euro.

Dezinformările cu privire la adoptarea monedei unice confirmă că încrederea în UE a ajuns la un minim istoric

În timp ce negocierile privind formarea unei noi coaliții de guvernare nu par să înainteze, organizarea unui nou scrutin electoral ar putea avea loc la începutul lui 2023, posibil în luna martie. Asta înseamnă că adoptarea monedei unice va diviza și mai mult peisajul politic: ar putea reprezenta o sursă de disensiune între partidele pro-occidentale și cele pro-ruse, la fel ca alte declarații polarizante vizavi de pandemie sau război.

La urma urmei, la ora actuală Bulgaria este un teren fertil pentru acest gen de retorică: începând cu 2018, mai multe teorii ale conspirației au fost răspândite la nivel național. Exemple includ interpretarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor drept o campanie de promovare a grupurilor LGBT+, sau teoriile agresive anti-vacciniste. Toate însă sunt legate de un scepticism din ce în ce mai pronunțat vizavi de Occident ca indicator politic și cultural, vizavi de forța unificatoare a Uniunii Europene și de rolul protector al NATO.

Începând cu 2022, multe din aceste teorii și-au atins scopul. Discuțiile privind aderarea la zona euro survin pe fondul unei scăderi istorice a încrederii societății bulgare în UE. Potrivit unui sondaj publicat de Alpha Research pe 28 noiembrie, doar 49% din cetățeni ar vota ca Bulgaria să rămână în UE dacă ar fi organizat un referendum pe această temă, și doar 39%, cu 4% mai puțini față de anul trecut, sunt de părere că Bulgaria ar trebui să rămână aliniată politicilor UE și NATO. Potrivit aceluiași sondaj, majoritatea acestor respondenți au votat pentru partidul lui Kiril Petkov, Continuăm schimbarea, pentru Bulgaria democrată și, într-o mai mică măsură, pentru partidul lui Boiko Borissov, GERB. Asta înseamnă că principalele trei partide pro-europene se bucură de susținerea majorității electoratului pro-european din această țară. Totodată, mai înseamnă și că electoratul pro-european rămâne unul fragmentat, de vreme ce principalele trei partide pro-occidentale din Bulgaria se situează pe poziții antagonice – de la ultimul scrutin de alegeri generale din 2 octombrie, cele două partide reformiste, Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată au respins în repetate rânduri posibilitatea unei coaliții cu GERB, un partid a cărui reputație este mânjită de acuzații de corupție și proasta gestionare a fondurilor europene.

Nici GERB, nici Continuăm schimbarea nu beneficiază de suficientă susținere pentru a-și asigura o majoritate parlamentară. Ca urmare, Bulgaria se află din nou într-un impas. În timp ce societatea e însetată de schimbare, există puțină dorință politică pentru a lua o decizie în acest sens. Această apatie este mai mult decât binevenită în rândul celor care și-ar dori ca țara să facă (cel puțin) câțiva pași înapoi.

Tags: Rusia , dezinformare , UE
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”

Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”

Protestele antiguvernamentale organizate zilnic, începând cu 18 septembrie, de Partidul Șor la Chișinău, au dat tot mai multe semne de oboseală pe parcursul lunii octombrie, fiind sistate cu puțin timp în urmă. Acum, Moscova încearcă să-și extindă „cooperarea” și cu alte forțe poltice proruse decât acest partid pe care pare să fi pariat la început de toamnă.

Expansionismul Rusiei, avanposturile lui Putin în Europa și precedentul Kosovo

Expansionismul Rusiei, avanposturile lui Putin în Europa și precedentul Kosovo

Rusia nu recunoaște Kosovo ca stat, dar îl folosește pentru a sprijini „independența” teritoriilor separatiste/ocupate din Georgia și Ucraina: Abhazia, Osetiei de Sud, Crimeea și Donbas. În plus, enclava sârbă din Kosovo, Mitrovița, poate fi folosită de Moscova ca un adevărat avanpost la granița unui teritoriu protejat de NATO. La fel ca și alte „avanposturi” pe care Putin mizează în Europa, și Mitrovița se e utilă atunci când Moscova vrea să obțină ceva sau pur și simplu să distragă atenția – chiar și de la un război ca acela din Ucraina.

Moscova trage Bulgaria înapoi, în timp ce țara se pregătește pentru alegeri anticipate

Moscova trage Bulgaria înapoi, în timp ce țara se pregătește pentru alegeri anticipate

După ce coaliția premierului demis Kiril Petkov a fost de neclintit din poziția sa pro-Vest și pro-europeană, actualul guvern interimar, selectat de președintele Radev și condus de primul ministru Guleb Donev, face mișcări haotice, riscând să provoace și mai multă instabilitate.

Svetoslav Todorov

30 Nov 2022

Actualizat la: 16 Dec 2022 12:27:47
Svetoslav Todorov

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
La un an de la declanșarea războiului, Bulgaria încă nu are o strategie clară de integrare a refugiaților ucraineni
La un an de la declanșarea războiului, Bulgaria încă nu are o strategie clară de integrare a refugiaților ucraineni

La aproape un an de la debutul invaziei rusești în Ucraina, autoritățile bulgare nu s-au decis cum să îi integreze în societate pe refugiații ucraineni. Activiștii continuă să depună eforturi să îi ajute, dar cei mai mulți ucraineni merg mai departe, spre alte țări europene.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
06 Feb 2023
Cum a pierdut Viktor Orban pariul pe Vladimir Putin și iliberalism: în loc de prosperitate, ungurii s-au ales cu o criză economică
Cum a pierdut Viktor Orban pariul pe Vladimir Putin și iliberalism: în loc de prosperitate, ungurii s-au ales cu o criză economică

Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
03 Feb 2023
Petr Pavel, generalul care vrea să redefinească președinția Cehiei după era pro-rusului Miloš Zeman
Petr Pavel, generalul care vrea să redefinească președinția Cehiei după era pro-rusului Miloš Zeman

Președinția cehă pare să se îndrepte către o schimbare drastică, când generalul în rezervă Petr Pavel va prelua ștafeta de la Miloš Zeman. Spre deosebire de predecesorul lui, un politician pro-rus și pro-chinez care nu a ezitat să testeze limitele Constituției și atribuțiile guvernelor din Cehia, Pavel este un pro-occidental convins, care promite că va coopera cu actualul cabinet, tot de orientare pro-occidentală. Președintele-ales și-a exprimat și sprijinul față de Ucraina și a provocat deja o dispută (minoră) cu China.

Michael Švec
Michael Švec
02 Feb 2023
De la Z la Sfânta Javelina: simboluri ale celor două tabere în războiul din Ucraina
De la Z la Sfânta Javelina: simboluri ale celor două tabere în războiul din Ucraina

Litera Z, scrisă cu vopsea pe tancurile rusești, o pictură murală cu „Sfânta Javelina” pe un bloc din Kiev, „babușka Z” ieșind în întâmpinarea armatei ruse sau insulta „Idi nahui!” adresată forțelor de invazie – sunt câteva dintre simbolurile asociate războiului din Ucraina. Moscova folosește simbolurile pentru a-și justifica invazia și a-i convinge pe bărbații ruși să se înroleze; Ucraina, ca să ridice moralul și hotărârea de a rezista, dar și pentru a consolida identitatea națională a populației.

Marin Gherman
Marin Gherman
01 Feb 2023