În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.
{audio_player}
Parlamentul bulgar, divizat între susținătorii euro și partidele filoruse, susținătoare ale „indentității bulgare”
Bulgaria se află în continuare într-un blocaj politic, fără să existe soluții clare de depășire a acestui impas. Între timp, partidele continuă în mod ciudat să facă campanie electorală. În acest context, o nouă retorică îndoilenică își face loc în parlament și în presă: va adopta Bulgaria moneda unică europeană, și dacă da, va reprezenta un succes pentru economie sau o cale fără întoarcere care va adânci și mai mult problemele actuale?
Răspunsul pare să difere în funcție de cine îți răspunde și de orientarea (geo)politică a persoanei respective – pro-Bruxelles sau pro-Moscova.
Potrivit celor care susțin adoptarea monedei unice, tranziția ar trebui să aibă loc fără probleme, deoarece leva, moneda Bulgariei încă din 1881, nu a înregistrat fluctuații raportat la euro din 1997 încoace și face parte din mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) începând cu iulie 2020. Asta a permis levei să fie inclusă în mecanism fără a produce dezechilibre majore precum deprecierea cursului de schimb pentru cel puțin doi ani înainte ca Bulgaria să poată întruni criteriile de aderare. Cu toate acestea, în acești doi ani s-au înregistrat foarte puține progrese. Cu puțin timp înainte ca guvernul Petkov să fie înlăturat de la putere în luna iunie, pe 27 mai, coaliția de guvernare alcătuită din Continuăm schimbarea, Bulgaria democrată și Partidul Socialist Bulgar a adoptat un plan de măsuri pentru aderarea la zona euro începând cu 1 ianuarie 2024.
Cu toate acestea, Partidul Socialist Bulgar, urmașul direct al fostului Partid Comunist represiv și un susținător tradițional al politicilor conservatoare și pro-Kremlin, și-a exprimat îngrijorarea vizavi de faptul că „în niciun caz moneda unică europeană nu va ajuta țările dezvoltate și subdezvoltate în aceeași măsură”.
Tot la finalul lunii mai, partidul de extremă dreaptă Renașterea, care și-a consolidat poziția în spațiul politic în 2021 prin retorica anti-vaccinistă, iar în 2022 a fost asociat cu mai multe declarații pro-Moscova, a declarat că trecerea la euro „va distruge economia Bulgariei”.
Trecerea la euro este criticată și de Ascensiunea bulgară, un partid naționalist înființat de premierul interimar din 2021 și fostul ministru al apărării, Stefan Yanev, care la începutul anului a fost demis după ce a spus că războiul din Ucraina este o „operațiune militară specială”. Ascensiunea bulgară a declarat într-un comunicat că adoptarea acestui plan reprezintă „o zi tristă pentru democrația Bulgariei”. Comunicatul a fost însoțit și de o fotografie cu o bătrână care își numără monedele – iar după o verificare realizată de Factcheck.bg, se pare că aceasta provine din surse din Rusia.
Atât Renașterea cât și Ascensiunea bulgară consideră adoptarea monedei unice drept un act de suprimare a identității naționale – renunțarea la leva este promovată drept un act de trădare, o cedare a valorilor tradiționale și a independenței.
Atitudinea față de zona euro se aseamănă altor subiecte care scindează parlamentul Bulgariei, precum livrarea de armament greu pentru Ucraina – după luni întregi de dezbateri, pe 3 noiembrie Parlamentul a votat să acorde asistență armatei ucrainene, iar Socialiștii și Renașterea au votat împotrivă. Anul trecut, partidele de stânga și cele de extremă dreaptă au ajuns la un compromis vizavi de campania de vaccinare și folosirea dozelor anti-Covid agreate de UE.
Va adera Bulgaria la zona euro în 2024?
Răspunsul scurt este nu. După atâtea luni de instabilitate, 2024 pare un obiectiv puțin probabil.
Potrivit ultimului raport de evaluare al agenției americane de rating Fitch, publicat pe 19 noiembrie, în ciuda perspectivelor favorabile cu privire la Bulgaria în perioada următoare, adoptarea monedei unice europene ar putea fi amânată pentru 2025 sau mai târziu din cauza inflației, a creșterii datoriilor, a unei posibile crize energetice și a instabilității politice prelungite determinate de demiterea Cabinetului Petkov.
Totodată, pentru a trece la euro, Bulgaria trebuie să îndeplinească așa-zisele criterii de convergență Maastricht până la jumătatea lui 2023: stabilitatea prețurilor, stabilitate politicilor financiare, stabilitatea cursului de schimb și a dobânzilor pe termen lung. În prezent, țara nu întrunește decât primul criteriu, confruntându-se cu o rată a inflației care a atins 11,7%.
Această dilemă politică a divizat experții financiari. „Dacă ne referim la cine susține și cine se opune aderării la zona euro, în ultimii ani economiștii bulgari s-au comportat mai degrabă ca niște microbiști înflăcărați care se ceartă imediat după un derby. Fiecare își susține propria echipă și nu există argument care să îi convingă să schimbe taberele. Astfel, orice analiză pe acest subiect, chiar și cea mai bine inteționată, care cântărește cu atenție avantajele și dezavantajele, este sortită eșecului”, scrie jurnalistul Nicolai Stoianov în Capital Weekly pe 11 noiembrie, ziua în care Renașterea a provocat un nou moment tensionat în parlament – partidul a publicat un raport preliminar al Băncii Centrale bulgare, prezentându-l în mod eronat ca fiind extrem de critic la adresa trecerii la euro.
Dezinformările cu privire la adoptarea monedei unice confirmă că încrederea în UE a ajuns la un minim istoric
În timp ce negocierile privind formarea unei noi coaliții de guvernare nu par să înainteze, organizarea unui nou scrutin electoral ar putea avea loc la începutul lui 2023, posibil în luna martie. Asta înseamnă că adoptarea monedei unice va diviza și mai mult peisajul politic: ar putea reprezenta o sursă de disensiune între partidele pro-occidentale și cele pro-ruse, la fel ca alte declarații polarizante vizavi de pandemie sau război.
La urma urmei, la ora actuală Bulgaria este un teren fertil pentru acest gen de retorică: începând cu 2018, mai multe teorii ale conspirației au fost răspândite la nivel național. Exemple includ interpretarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor drept o campanie de promovare a grupurilor LGBT+, sau teoriile agresive anti-vacciniste. Toate însă sunt legate de un scepticism din ce în ce mai pronunțat vizavi de Occident ca indicator politic și cultural, vizavi de forța unificatoare a Uniunii Europene și de rolul protector al NATO.
Începând cu 2022, multe din aceste teorii și-au atins scopul. Discuțiile privind aderarea la zona euro survin pe fondul unei scăderi istorice a încrederii societății bulgare în UE. Potrivit unui sondaj publicat de Alpha Research pe 28 noiembrie, doar 49% din cetățeni ar vota ca Bulgaria să rămână în UE dacă ar fi organizat un referendum pe această temă, și doar 39%, cu 4% mai puțini față de anul trecut, sunt de părere că Bulgaria ar trebui să rămână aliniată politicilor UE și NATO. Potrivit aceluiași sondaj, majoritatea acestor respondenți au votat pentru partidul lui Kiril Petkov, Continuăm schimbarea, pentru Bulgaria democrată și, într-o mai mică măsură, pentru partidul lui Boiko Borissov, GERB. Asta înseamnă că principalele trei partide pro-europene se bucură de susținerea majorității electoratului pro-european din această țară. Totodată, mai înseamnă și că electoratul pro-european rămâne unul fragmentat, de vreme ce principalele trei partide pro-occidentale din Bulgaria se situează pe poziții antagonice – de la ultimul scrutin de alegeri generale din 2 octombrie, cele două partide reformiste, Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată au respins în repetate rânduri posibilitatea unei coaliții cu GERB, un partid a cărui reputație este mânjită de acuzații de corupție și proasta gestionare a fondurilor europene.
Nici GERB, nici Continuăm schimbarea nu beneficiază de suficientă susținere pentru a-și asigura o majoritate parlamentară. Ca urmare, Bulgaria se află din nou într-un impas. În timp ce societatea e însetată de schimbare, există puțină dorință politică pentru a lua o decizie în acest sens. Această apatie este mai mult decât binevenită în rândul celor care și-ar dori ca țara să facă (cel puțin) câțiva pași înapoi.
