Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
Transportoare „Piranha-3 H” sunt expuse în cadrul ceremoniei oficiale de primire a acestor vehicule militare în Chișinău, Moldova, 12 ianuarie 2023.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Transportoare „Piranha-3 H” sunt expuse în cadrul ceremoniei oficiale de primire a acestor vehicule militare în Chișinău, Moldova, 12 ianuarie 2023.

Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali

Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.

Amenințările militare ale Rusiei la adresa Republicii Moldova, de la rachete la o posibilă invazie

Atacul masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei la 14 ianuarie 2023 a afectat și Republica Moldova. Fragmente ale unei rachete au fost descoperite de polițiștii de frontieră lângă localitatea Larga din nordul țării, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina.

De această data, fragmentele conțineau și focosul rachetei , care a fost distrus ulterior de militari prin explozie controlată.

Autoritățile de la Chișinău nu au precizat despre ce fel de rachetă este vorba și de cine a fost lansată – de Rusia sau de antiaeriana ucraineană.

A fost al treilea incident de acest gen pe teritoriul Republicii Moldova. Primul s-a înregistrat la 31 octombrie anul trecut lângă localitatea Naslavcea, la fel din nordul Republicii Moldova, când fragmente aparent ale unei rachete Kalibr distruse de antiaeriana ucraineană, au căzut lângă satul respectiv. Suflul exploziei a distrus geamurile mai multor case.

Cel de al doilea incident s-a produs, la 5 decembrie, lângă orașul Briceni, situat și el în extremitatea nordică a Republicii Moldova. De această dată, fragmente de rachetă au fost descoperite într-o livadă de lângă oraș, la fel în urma unui atac cu rachete asupra Ucrainei.

Este de presupus că aceste incidente s-au produs din cauza unor rachete rusești care vizau nodul electroenergetic de la Novodnestrovsk, situat pe Nistru, la doar câțiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova.   

Aici ar mai trebui spus că, pe 10 octombrie, trei rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, lucru pe care Rusia a refuzat să-l recunoască.

Pe fundalul ultimului incident din această serie, cel din 14 ianuarie, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „războiul brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, subliniind că acesta afectează direct Republica Moldova.

Și premierul Natalia Gavrilița a condamnat în aceeași termeni atacul cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei:

„Nu există justificare politică, istorică și cu atât mai mult morală pentru uciderea civililor și atacarea infrastructurii care asigură supraviețuirea populației. Îmi exprim indignarea profundă în legătură cu noul atac masiv asupra Ucrainei. Îmi exprim indignarea pentru lipsa de respect a suveranității Republicii Moldova, spațiul său aerian fiind astăzi din nou survolat și rămășițele unei rachete căzând în vecinătatea localității Larga din raionul Briceni. Exprim susținerea mea pentru poporul eroic ucrainean și sprijinul nostru pentru victimele atacurilor barbare ale Rusiei”, a scris Gavrilița, pe pagina sa de Facebook.

Rusia nu a comentat incidentul cu rachetă de lângă Larga.

E de remarcat însă modul în care presa de la Moscova, în particular Radio Sputnik, a relatat despre declarația Nataliei Gavrilița în legătură cu acest incident: a notat că Gavrilița s-a arătat indignată de lipsa de respect față de suveranitatea Republicii Moldova, precizând că declarația a fost făcută în contextul în care, în apropierea frontierei cu Ucraina, au fost descoperite fragmentele unei rachete neidentificate.

Niciun cuvânt despre Rusia. În general, când citești știrea îți lasă impresia că autoritățile de la Chișinău ar fi indignate de acțiunile Kievului și nu de cele ale Moscovei, cum reiese clar din declarațiile oficialitățile moldovene.

Unii experți, cum ar fi ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuță, consideră că incidentul din 14 ianuarie ar trebui să reprezinte un nou semnal de alarmă pentru autoritățile de la Chișinău.

Potrivit lui Marinuță, Republica Moldova se află pe hărțile de război ale Federației Ruse, iar riscurile sunt ridicate atât timp cât luptele continuă în Ucraina.

În opinia fostului ministru al Apărării, căderea fragmentelor de rachetă pe teritoriul Republicii Moldova nu mai reprezintă un incident singular, ci un pericol constant. Autoritățile de la Chișinău ar trebui să demareze acțiuni atât pentru pregătirea economiei, a militarilor și rezervei militare, cât și a civililor, pentru cazul în care are loc o escaladare a situației, este de părere Vitalie Marinuță. El crede că, pe fundalul intensificării atacurilor rusești asupra localităților ucrainene, Republica Moldova riscă să fie victima unor incidente cu consecințe și mai grave.

De aceeași părere este și expertul pe probleme de securitate Ion Leahu, care a atras atenția că Rusia încă are o capacitate mare de război:

”Rusia, având o economie imensă, până nu demult având venituri colosale din vânzarea țițeiului și a gazelor, își va putea permite mult timp de acum înainte o economie de război, o economie care să producă rachete, proiectile și tancuri. În această situație, dacă Ucrainei îi reușește să reziste, atunci rezistăm și noi. Dar dacă Rusia va învinge Ucraina, perspectivele noastre sunt sumbre”, a subliniat Ion Leahu.

Mărirea bugetului de apărare nu rezolvă problemele de securitate ale Republicii Moldova. La Chișinău se discută și despre o posibilă integrare în NATO

Chișinăul rămâne vulnerabil, în continuare, în ceea ce privește rachete rusești care să survoleze sau să cadă pe teritoriul său, deoarece Republica Moldova nu are apărare antiaeriană. La recentul Forum Economic de la Davos, Maia Sandu le-a cerut aliaților occidentali sisteme de apărare antiaeriană. „Înțelegem că Ucraina este o prioritate și ar trebui să primească aceste sisteme, dar sperăm să primim și noi câteva”, a spus ea.

Apărarea antiaeriana, deopotrivă cu consolidarea capacităților militare ale Republicii Moldova, rămâne o problemă deschisă, despre care a început să se discute la modul serios abia după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, la 24 febriarie 2022.

Republica Moldova are, în prezent, una din cele mai slabe armate din lume. Potrivit indicelui Global Firepower 2023, ea se plasează pe locul 143 dintr-un total de 145 de țări.

Actuala putere de la Chișinău este, probabil, prima care, de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991, ia în serios reforma Armatei Naționale. Bugetul militar pentru 2023 a fost majorat cu aproape 70% față de 2022, până la 1,7 miliarde de lei moldovenești, adică peste 83,3 milioane de euro, ceea ce reprezintă însă doar 0,55% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, rămâne cel mai mare buget militar pe care l-a avut vreodată armata Republicii Moldova.

În pofida acestei majorări, experții consideră că fondurile respective sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile sistemului național de apărare.  

Consolidarea capacităților militare ale Republicii Moldova pare imposibilă însă fără ajutorul partenerilor externi. Chișinăul înțelege foarte bine acest lucru și încearcă pe toate căile să obțină sprijinul unor țări NATO, deși, potrivit Constituției, Republica Moldova este un stat neutru.

Recent, Armata Națională a primit primele trei blindate Pirahna III dintr-un lot de 19, donate de guvernul Germaniei în baza unui acord din 2021.

Anterior, și Statele Unite au făcut donații de vehicule blindate Humvee și camioane Armatei Naționale, folosite în prezent de militarii din Republicii Moldova la exerciții naționale și internaționale.

Totuși, dat fiind că Ucraina a reușit să oprească armata rusă, ba chiar a împins-o peste Nipru, forțând-o să părăsească Hersonul ocupat la începutul invaziei, Republica Moldova nu pare să fie în pericol iminent de a fi atacată de către trupele Moscovei.

Președintele Maia Sandu afirma, într-o declarație de la sfârșitul lui decembrie anul trecut că „ /.../ pentru moment, este important să spunem că nu există pericole iminente pentru Republica Moldova datorită curajului armatei ucrainene [...] Astăzi putem spune că pericolul este mai departe de noi decât era acum șase luni”.

Noul context a dus însă și la reluarea discuțiilor privind o posibilă integrare a Republicii Moldova în NATO, o Alianță care ar putea să îi asigure cu adevărat securitatea. Un astfel de pas ar fi relativ dificil, pentru că implică eliminarea prevederii despre neutralitate din Constituție, ceea ce ar fi destul de dificil. În plus, nu e suficient ca Republica Moldova să ceară să fie primită în NATO – pe de-o parte cererea trebuie aprobată de toți aliații, iar pe de altă parte Moldova trebuie să îndeplinească un set de criterii pe care Alianța le cere de la membrii săi. Oricum, este semnificativ chiar și faptul că președintele Maia Sandu a admis că se discută la Chișinău dacă Republica Moldova trebuie să facă sau nu parte dintr-o alianța mai mare. Faptul că Maia Sandu a evitat să spună că alianța respectivă e NATO (singura de acest gen relevantă acum în Europa) arată cât de sensibil este subiectul.

Pericolul cel mai mare – spațiul informațional și politicienii sprijiniți de Rusia. Filorușii se poziționează pentru alegerile locale din 2023

Dacă din punct de vedere militar, Republica Moldova pare să se afle într-o relativă siguranță atât timp cât trupele ucrainene reușesc să împiedice armata rusă să înainteze spre Vest, lucrurile nu stau la fel și din  punct de vedere politic sau informațional.

Este de presupus că, în următoarele luni, Rusia va încerca să-și promoveze mai intens interesele sale prin intermediul unor politicieni loiali, mai vechi sau mai noi, care au făcut sau vor face jocul Moscovei, mai ales într-un an electoral cum este 2023. În toamna acestui an în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale care ar trebui privite, cum spun unii experți, ca o repetiție generală a scrutinului parlamentar din 2025.

De altfel, opoziția prorusă – cea declarată ca atare dar și cea care nu se identifică deschis în acest fel – a și început să devină foarte activă în spațiul informațional din Republica Moldova. Partidul Șor (condus de controversatul politician și om de afaceri, Ilan Șor, aflat și pe lista de sancțiuni a SUA, care se declară prorus convins) este tot mai prezent pe rețele sociale. A fost înregistrat și noul partid al primarului de Chișinău, Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională. Ion Ceban, care a plecat din Partidul Socialiștilor, deși evită să sprijine deschis Rusia, pare să fi primit anterior sprijin din partea unor consilieri politici apropiați de guvernul rus, potrivit autorităților americane.

Mai nou, un alt personaj politic controversat – Renato Usatâi – a anunțat că revine în viața publică, după ce în 2021 își anunțase retragerea. Primul lucru pe care l-a făcut la conferința de presă în care își anunțase revenirea au fost criticile dure la adresa președintelui proeuropean Maia Sandu și laudele la adresa lui Ion Ceban.

Republica Moldova rămâne extrem de vulnerabilă și sub aspect informațional. Chiar dacă autoritățile de la Chișinău au suspendat recent licența de emisie a șase posturi TV, apropiate Partidului Socialiștilor și Partidului ȘOR, care retransmiteau programe ale televiziunilor rusești, propaganda Moscovei este încă suficient de puternică în Republica Moldova.

O demonstrează și datele Barometrului Opiniei Publice, sondaj făcut public la începutul lunii decembrie anul trecut. Aproape 22% din respondenții sondajului justificau invazia Rusiei în Ucraina și puțin peste 36% erau de părere că Ucraina are dreptate în acest război. 22% credeau că niciuna din părți nu are dreptate, iar 18% nu au știut să răspundă. Și asta chiar dacă cei care susțin războiul purtat de Rusia au acces și la altfel de informație decât falsurile promovate de Kremlin și pot afla fără restricții informații despre ororile comise de trupele ruse în Ucraina.

Propaganda rusă sau proprusă încearcă să fie tot mai prezentă pe rețelele sociale, adică exact acolo unde autoritățile de la Chișinău nu pot interveni prea mult, mai ales că internetul a devenit în prezent una din principalele surse de informare în Republica Moldova și ajunge din urmă televiziunea.

Prin urmare, este de așteptat ca, odată cu apropierea datei alegerilor, această propagandă să ia turații din ce în ce mai mari și să se centreze nu numai pe războiul purtat de Rusia în Ucraina, ci mai ales pe compromiterea pe toate căile a actualei puteri proeuropene de la Chișinău. Totodată, Moscova va încerca, probabil, să-și promoveze oamenii în fruntea unui număr cât mai mare de primării (bineînțeles nu o va face deschis!), pentru ca la momentul decisiv, adică cel tâziu la parlamentarele din 2025, aceștia să intervină în favoarea forțelor politice proruse sau, în anumite condiții, să încerce să destabilizeze situația din interiorul statului chiar înainte de alegerile generale. Un astfel de precedent a existat în toamna anului trecut, când Partidul Șor, sprijinit de comuniști, și-a propus, profitând de scumpiri și înrăutățirea situației economice, să organizeze proteste de amploare, care însă au eșuat din cauză că nu au avut sprijin popular și nu au putut aduna mai mult de 4 000 – 5 000 de persoane.

Așadar, este de așteptat că în următoarele luni, pe lângă rachetele care o survolează sau cad pe teritoriul său, Republica Moldova va trebui să facă față unor atacuri mult mai subtile, dar și mai periculoase, venite din spațiul informațional și care ar putea compromite perspectiva sa europeană, deopotrivă cu sprijinul occidental, fără care Chișinăul nu ar fi putut face față multiplelor crize pe care le are de înfruntat în prezent.  

Tags: Republica Moldova , Rusia , NATO , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”

Republica Moldova: cum și-au ratat oligarhii și pro-rușii „revoluția”

Protestele antiguvernamentale organizate zilnic, începând cu 18 septembrie, de Partidul Șor la Chișinău, au dat tot mai multe semne de oboseală pe parcursul lunii octombrie, fiind sistate cu puțin timp în urmă. Acum, Moscova încearcă să-și extindă „cooperarea” și cu alte forțe poltice proruse decât acest partid pe care pare să fi pariat la început de toamnă.

Viitoarele alegeri din Bulgaria – mai degrabă o notă de subsol decât un moment de cotitură

Viitoarele alegeri din Bulgaria – mai degrabă o notă de subsol decât un moment de cotitură

Bulgaria pare o țară pe care nu dorește nimeni să o guverneze, o țară care se îndreaptă către al patrulea scrutin electoral din ultimele optsprezece luni, iar șansele de conturare a unei noi coaliții sunt din ce în ce mai mici. În timp ce partidele principale se luptă să câștige votul electoratului, partidele mai mici speră să profite de pe urma contextului actual. Sondajele indică faptăul că viitorul parlament ar putea fi alcătuit din până la șapte formațiuni politice.

Presa din Ucraina pe timp de război: lovită de „dezoligarhizare”, subfinanțată și tot mai controlată de autorități

Presa din Ucraina pe timp de război: lovită de „dezoligarhizare”, subfinanțată și tot mai controlată de autorități

Presa din Ucraina a trecut în ultimele luni printr-o serie de schimbări importante, în condițiile în care a fost nevoită să se adapteze la noile realități dictate de război – reducerea finanțărilor, probleme de personal, implicarea în efortul de mobilizare a populației. Pe de altă parte, peisajul mediatic resimte și impactul legii „dezoligarhizării”, promulgată de președintele Volodimir Zelenski în noiembrie 2021, înainte de declanșarea conflictului.

Corneliu Rusnac

25 Jan 2023

Actualizat la: 25 Jan 2023 21:58:49
Corneliu Rusnac

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 11 min
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată

După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
26 Jan 2023
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului

Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu depinde de partide ultranaționaliste și religioase, care vor deține o putere fără precedent. Netanyahu se vede prins între agenda radicală a acestor partide și nevoia de a consolida cooperarea cu Statele Unite și țările arabe – sensibile, cel puțin declarativ, și la interesele palestinienilor – pentru a submina programul nuclear al Iranului.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Jan 2023
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina

La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.

Marin Gherman
Marin Gherman
16 Jan 2023
Războiul cibernetic global al Rusiei: cum a devenit Polonia una dintre principalele ținte ale atacurilor informatice
Războiul cibernetic global al Rusiei: cum a devenit Polonia una dintre principalele ținte ale atacurilor informatice

Polonia ocupă locul șase în Europa în ceea ce privește amenințările cibernetice. Țintele nu sunt doar firmele private și utilizatorii de internet, ci din ce în ce mai mult spitalele, companiile de transport, băncile și toate sectoarele administrative. Autoritățile avertizează că atacurile se vor intensifica, iar în spatele lor se află Federația Rusă, care vrea să destabilizeze Polonia pentru rolul jucat de această țară în sprijinirea Ucrainei.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
13 Jan 2023