Prima aniversare a invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia a fost marcată de manifestații pro-ucrainene în Bulgaria, o țară în mod tradițional orientată din punct de vedere politic către Rusia. Pro-rușii au stat departe de ochii lumii cu această ocazie, dar asta nu înseamnă că nu există: Moscova are susținătorii ei în Bulgaria, atât în clasa politică cât și la nivelul societății.
„Aici nu-i Moscova!”
Bulgarii au marcat rezistența Ucrainei prin demonstrații masive în majoritatea orașelor mari: Sofia, Plovdiv, Varna, Veliko Tărnovo, Ruse, Burgas și Stara Zagora. La Sofia, mitingul a scos în stradă mii de oameni. Marșul a pornit din zona palatului prezidențial și a guvernului, un loc obișnuit pentru protestele încărcate de simbolism împotriva orientării pro-Kremlin a președintelui Rumen Radev, care a devenit și mai pronunțată în ultimul an. Slogane precum „Aici nu-i Moscova!” s-au putut auzi de la primele ore ale mitingului.
„Nu terorii rusești!". Miting pro-Ucraina, 24 februarie, Sofia. @Svetoslav Todorov
„Cei ostracizați de-a lungul timpului par să se fi situat mereu de partea dreaptă a istoriei”, spune Ivo Indjev, autor al mai multor volume despre amestecul Rusiei în Bulgaria. Indjev a avut și câteva cuvinte mai grele la adresa președintelui Radev: „Promovarea neutralității este similară cu transformarea într-un stat satelit al Uniunii Sovietice”.
Editorul Manol Peikov, care a strâns fonduri pentru Ucraina și ulterior pentru Turcia și Siria, spune că „nu suntem o națiune provincială, la coada Europei. Lucrurile se pot schimba în bine cu viteza luminii”. Piekov descrie ultimul an drept „un război între civilizație și autocrație”.
În ciuda discursurilor și a mulțimii prezente, se putea simți un sentiment de oboseală: conversațiile dintre oameni de multe ori vizau protestele anterioare și faptul că, în repetate rânduri după 1989, societatea a trebuit să iasă în stradă. Ucrainenii au avut o prezență vizibilă în cadrul protestului, deși s-au putut observa și steagurile „păcii” alb-albastre ale rușilor.
Marșurile comemorative se înscriu într-o serie de proteste anti-război organizate în Bulgaria după atacul la scară largă asupra Ucrainei. Imediat după declanșarea războiului, oamenii au ieșit în stradă să-și exprime sprijinul față de Ucraina, apoi din nou pentru a susține guvernul pro-european și pro-ucrainean al lui Kiril Petkov, atunci când acesta a fost demis în iunie anul trecut, și din nou în august, de data aceasta după ce guvernul interimar numit de Rumen Radev a trâmbițat revenirea Gazprom în calitate de furnizor principal de gaze naturale pentru Bulgaria, după ce Bulgaria rupsese legăturile cu gigantul rus sub guvernarea partidului Continuăm schimbarea condus de Petkov.
„Teroriști ruși, afară din Ucraina!” Miting pro-Ucraina, 24 februarie, Sofia. @Svetoslav Todorov
Retorica pro-rusă ia amploare în Bulgaria
În ajunul zilei de 24 februarie, Monumentul Armatei Sovietice din Sofia, un loc preferat pentru proteste în ultimii ani, a fost vandalizat. Un bărbat de 61 de ani care a lovit monumentul cu un ciocan a fost pus sub acuzare, iar actele de vandalism au fost condamnate de ambasadorul Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Incidentul a readus în discuție întrebarea dacă monumentul, care în ultimele decenii a devenit o locație preferată pentru skateri, ar trebui păstrat, modificat sau distrus complet. În timpul primelor zile de război în 2022, același monument a fost împroșcat cu vopsea roșie de autori necunoscuți.
Monumentul armatei sovietice, vandalizat. @ Ivan Shishiev / "Etudes of Sofia"
Acesta nu a fost singurul act de vandalism premergător seriei de proteste. La Varna, centrul comunitar local „Casa ucraineană” a fost în mod anonim decorat cu steagul Rusiei, o acțiune văzută drept o provocare înaintea marșurilor de solidaritate; a fost, totodată, un semn că pro-rușii încă există, în ciuda faptului că nu au fost foarte vizibili cu ocazia aniversării primului an de la război.
Sondajele arată că societatea rămâne profund divizată iar acest lucru s-a putut observa și în răspunsul greoi și uneori inadecvat al guvernului față de invazia Rusiei.
Pe 24 februarie, Alpha Research a publicat rezultatele unui sondaj de opinie conform căruia 48% din bulgari cred că UE ar trebui să dezvolte o strategie clară care să prevină escaladarea conflictelor militare, însă doar 30,6% sunt de părere că Europa ar trebui să-și continue sprijinul pentru Ucraina în acest război, iar 33,8% cred că Ucraina ar trebui să primească mai multă asistență umanitară.
Partidul Socialist Bulgar (BSP), succesorul fostului Partid Comunist, și liderii partidului de extremă dreaptă Renașterea și-au exprimat și mai explicit pozițiile izolaționiste: la începutul campaniei electorale, BSP a denunțat „ideologia de gen” a Occidentului care corupe copiii bulgari și „valorile tradiționale” (o cunoscută narațiune falsă promovată de Kremlin), în timp ce Renașterea și-a axat criticile împotriva adoptării monedei unice europene, văzută ca o decizie cu potențial distructiv pentru Bulgaria.
Există și un număr din ce în ce mai mare de formațiuni politice nou înființate care au susținut că Occidentul ar trebui să limiteze sprijinul acordat forțelor ucrainene și care sunt dornice să intre și ele în ciclul fără de sfârșit al alegerilor din Bulgaria. Ultimele partide care s-au alăturat acestui curent de opinie sunt partidul „Împreună”, fondat de doi membri de bază ai partidului Există un astfel de popor (înființat de animatorul și prezentatorul de emisiuni TV Slavi Trifonov, partid care a câștigat alegerile în iulie 2021, pentru ca apoi să scadă în sondaje în urma unor decizii stranii, printre care și ieșirea din coaliția de guvernare a fostului premier Kiril Petkov) și „Stânga”, o alianță condusă de fostul Avocat al Poporului și președinte al Adunării Naționale a Bulgariei, Maia Manolova, fostă membră BSP. Stânga este alcătuită din foști membri ai partidelor de stânga, majoritatea înființate de foști membri BSP.
În ciuda presiunii comunității internaționale, nu se întrevede nicio ieșire din impasul politic
În tot acest timp, crește presiunea comunității internaționale la adrsa Bulgariei, o țară care nu reușește să combată cu eficiență corupția la nivel înalt sau să reformeze sistemul justiției. Pe 10 februarie, politicieni bulgari afiliați GERB, BSP și Mișcării pentru Drepturi și Libertăți au fost incluși pe o listă de politicieni corupți publicată de Departamentul de Trezorerie al SUA și Guvernul Britanic. Departamentul de Trezorerie SUA mai sancționase politicienii bulgari și în 2021. În 2021 și 2023, aceste acțiuni nu au fost urmate de acțiuni clare ale procurorilor. De asemenea s-a speculat și vizavi de decuplarea Bulgariei de România în candidatura celor două state de aderare la spațiul Schengen, deoarece Bulgaria ar înregistra întârzieri în combaterea corupției.
Cu toate acestea, evenimentele recente nu vor avea un impact puternic asupra intențiilor de vot la următoarele alegeri generale, programate să aibă loc pe 2 aprilie. Fostul premier Boiko Borisov este scontat cu prima șansă în viitorul scrutin. Totuși, șansele ca Borisov să formeze o coaliție de guvernare rămân modeste.
Potrivit unui sondaj realizat de Gallup International și publicat pe 17 februarie, alianța GERB / Forțele Democrate Unite s-ar situa pe primul loc cu 27,1% din intențiile de vot, fiind urmată de principalii adversari Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată (foști parteneri în guvernarea Petkov din 2021-2022), partide înscrise cu o candidatură comună la viitoarea rundă de alegeri.
Posibilii aliați ai lui Borisov, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, se bazează în principal pe voturile minorității turce și se clasează pe locul trei în sondaj cu 13,4%. În Parlamentul cu 240 de locuri al se așteaptă să intre și Renașterea (12,3%), Partidul Socialist Bulgar (8,6%) și Ascensiunea bulgară, o altă formațiune pro-rusă care candidează împreună cu partidul de extremă dreaptă IMRO (4,2%).
Șansele ca actualul blocaj politic să fie depășit rămân mici.
