Donații
Veridica.md
De aproape zece ani, Castelul din Praga, sediul președinției cehe, a fost unul dintre cele mai pro-ruse și pro-chineze locuri din Uniunea Europeană. Înainte de 24 februarie, președintele Miloš Zeman apăra și promova în mod sistematic Rusia și interesele ei, chiar și în detrimentul propriei țări. De exemplu, președintele nu a dezmințit informația că neurotoxina Noviciok ar fi fost produsă în Cehia, dar a ales să dezmintă varianta organelor de poliție în ancheta care a vizat atacul de la depozitul de armament din Vrbětice.
Mandatul lui Miloš Zeman expiră pe 8 martie. Este încă devreme să speculăm cine îi va succede, însă ce putem spune cu siguranță este că reputația și politicile președinției se vor schimba fundamental după alegeri.
Șansele ca un candidat pro-rus să fie ales președinte sunt din nou extrem de mici. Desigur, există politicieni importanți care aspiră la fotoliul prezidențial (comunistul Josef Skála sau europarlamentarul Hynek Blaško) și care fie susțin în mod deschis Rusia, fie afișează simpatii vizavi de aceasta. Totuși, este puțin probabil ca aceștia să se înscrie în cursa electorală, cu o singură excepție. Le va fi foarte greu să strângă numărul necesar de semnături (50.000) și să obțină susținere în Parlament (20 de deputați sau 10 senatori).
Excepție face Jaroslav Bašta, un fost disident, ajuns ulterior ministru, apoi ambasador în Rusia și Ucraina, în prezent parlamentar, care va candida din partea partidului populist pro-rus SPD. Bašta se bucură de susținerea a 20 de parlamentari în Camera Deputaților. Nu susține în mod public Rusia, deși exprimă de multe ori puncte de vedere care în ultimă instanță favorizează Rusia. De exemplu, în martie, Jaroslav Bašta a îndemnat autoritățile să nu trimită arme în Ucraina și a solicitat „ambelor părți” să înceteze ostilitățile. Mai mult de atât, SPD s-a poziționat de mai multe ori de partea Moscovei de-a lungul timpului. De exemplu, președintele partidului, Tomio Okamura, se laudă acum cum gruparea sa dă jos steagurile ucrainene arborate deasupra primăriilor.
Deocamdată, sondajele indică un sprijin redus pentru Bašta (un sondaj publicat pe 18 octombrie de agenția Ipsos îl cotează cu o bază electorală de 0,7% și un potențial de creștere până la 3,4%), care nu îi dau vreo șansă să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Principalii candidați sunt pro-europeni convinși
Principalul favorit la câștigarea alegerilor prezidențiale este Petr Pavel, general de armată și fost președinte al unei comisii militare NATO. Convingerile lui sunt clar pro-occidentale. Pavel susține, de asemenea, livrarea de arme către Ucraina. „Ucraina este un stat suveran cu un guvern ales pe cale democratică. Sistarea livrărilor de armamanet ar însemna ca armata ucraineană să înregistreze pierderi mai mari, iar Ucraina în cele din urmă ar înceta să existe ca stat independent. Cu siguranță nu acesta este interesul nostru, reprezintă un posibil risc pentru noi. De aceea, trebuie să ajutăm Ucraina să-și apere independența”, a avertizat Pavel pe pagina lui de Internet.
Marele avantaj al lui Petr Pavel este că, deși este un pro-occidental înfocat, poate atrage de partea lui votanți ai diferitelor partide politice. Pavel încearcă să își sporească și mai mult susținerea, adoptând poziții moderate și bazându-și campania electorală pe reputația de militar de carieră. În general, este cunoscut drept „Generalul Pavel”, iar sloganul lui este „Să restabilim ordinea și pacea (liniștea) în Cehia”. În plus, campania electorală are loc în timp de război, ceea ce îi convine de minune pe Pavel, care se bazează pe o vastă experiență militară.
Cea mai mare problemă întâmpinată de Pavel în campanie până acum este trecutul lui. Este fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia prerevoluționară, pe vremea când se pregătea să devină ofițer în cadrul serviciului de informații al armatei. Dar ceea ce unora dintre votanți li s-ar părea o problemă i-ar putea atrage pe alții care poate, la rândul lor, au trebuit să facă compromisuri în timpul regimului comunist. Cel mai recent sondaj îl cotează pe Pavel cu aproape 28% din voturi în prima rundă.
Următorul candidat pro-occidental este Danuše Nerudová, economistă și fost rector al Universității Mendel din Brno. „Rusia lui Putin, care la ora actuală ucide oameni nevinovați în Ucraina și duce un război barbar împotriva unui stat liber și suveran, reprezintă cel mai mare risc de securitate la adresa Cehiei. Vorbim despre o țară care, de altfel, a inclus recent Cehia pe lista celor mai mari dușmani și a comis acte de terorism pe teritoriul nostru, la Vrbětice, unde au murit cetățeni cehi. Sprijin cu tărie Ucraina. Ucrainenii luptă și pentru libertatea și securitatea noastră”, a scris Nerudová pe site-ul ei referitor la războiul din Ucraina.
Nerudová rămâne unul din candidații mai puțini cunoscuți publicului (68% din persoanele cu drept de vot știu cine este), însă susținerea ei crește, iar în sondajele recente se situează pe locul doi sau trei în spatele lui Petr Pavel, cu până la 17% din opțiunile electoratului. Nerudová este cea mai tânără dintre toți candidații cu șanse reale de a câștiga alegerile (are 43 de ani) și este singura femeie înscrisă până acum. Deseori este comparată cu președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová.
Senatorul Pavel Fischer, care a mai candidat la alegerile prezidențiale în 2018, ieșind pe locul trei, este și el un pro-occidental înfocat. După scrutinul din 2018 a fost ales în Senat, unde este președintele comisiei de afaceri externe și securitate. În această calitate, Fischer s-a poziționat împotriva regimurilor totalitare, în special Rusia și China. În această vară, a efectuat o vizită oficială în Ucraina. Fischer este considerat un politician conservator. Recent, declarațiile lui vizavi de căsătoriile între persoane de același sex au stârnit o serie de controverse: „Dacă tot acceptăm căsătoriile între persoane de același sex, atunci vom întări temerile că ne vom vedea copiii vânduți și traficați”, a spus el într-un interviu pentru Deník N. Aproximativ 7,5% din cehi ar vota pentru Fischer.
De asemenea, Marek Hilšer a candidat la ultimul scrutin prezidențial, fiind ales în camera superioară a Parlamentului. Și el este un politician pro-occidental care sprijină Ucraina. Înainte să intre în politică, a participat la mai multe evenimente în calitate de activist. În 2014, și-a dat jos tricoul în timpul unei conferințe de presă pentru a protesta împotriva lipsei de măsuri ferme împotriva Rusiei. În prezent, Hilšer este susținut de aproximativ 7% din electorat.
Surpriza lui Babiš
Această trecere în revistă nu spune însă nimic despre care va fi de fapt rezultatul alegerilor. În primul rând, alegerile vor avea loc abia peste patru luni, timp în care multe se pot schimba. În al doilea rând, adevăratul câștigător se va decide abia în turul doi, acolo unde chiar și un candidat care a obținut un rezultat mai slab în primul tur poate ieși câștigător. Mai presus de toate, încă un cunoaștem un aspect esențial: dacă fostul premier și actualul lider al partidului de opoziție ANO, Andrej Babiš, se va înscrie în cursa electorală. Candidatura lui ar putea influența decisiv rezultatul alegerilor, deoarece Babiš încă se mai bucură de sprijinul unei baze importante de alegători, cota sa fiind de 30% în prima rundă, ceea ce l-ar pune pe picior de egalitate cu Petr Pavel. Dacă Babiš nu își anunță candidatura, partidul lui probabil va desemna un alt candidat, cu șanse însă semnificativ mai mici. Fostul prim ministru va face probabil un anunț de ultim moment pe 31 octombrie vizavi de candidatura sa. Cu toate acestea, doi factori importanți îi sunt nefavorabili. În primul rând, Babiš este în prezent judecat într-un dosar de fraudă cu subvenții europene. Procesul va continua pe durata campaniei, iar sentința se poate da chiar înainte de primul tur al alegerilor. În al doilea rând, Babiš are mulți susținători, dar și adversari, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea în care câștigă primul tur, Babiš tot poate pierde în turul doi în fața oricărui contracandidat.
Babiš și „rezervele” sale vehiculate de presă, Karel Havlíček și Alena Schillerová, nu au o viziune politică clară iar politicile lor sunt populiste. La înființare, ANO a fost un partid de dreapta, apoi s-a axat pe electoratul de stânga, iar înainte de alegerile de anul trecut partidul a adoptat o retorică anti-migraționistă. Babiš, și el fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia, are la rândul lui o poziție ambiguă vizavi de războiul din Ucraina. De la începutul invaziei, Babiš a condamnat agresiunea rusă, dar la scurt timp a început să critice politicile guvernului vizavi de refugiații ucraineni și, mai presus de toate, livrările de armament menite să sprijine eforturile de apărare ale Ucrainei. Același lucru se poate spune despre orientarea pro-occidentală a Cehiei – Babiš nu a pus niciodată la îndoială această linie de politică externă, însă a lansat totodată atacuri repetate la adresa UE. Principalul său partener la nivel european este premierul maghiar Viktor Orbán. Schillerová și Havlíček îi sunt sută la sută loiali, iar specialiștii se așteaptă ca, în eventualitatea (puțin probabilă) în care sunt aleși, politicile lor să continue să reflecte interesele lui Babiš.
Cehia pare pregătită pentru o schimbare la nivel înalt
Se poate spune cu certitudine că în Cehia urmează o schimbare. Putem presupune că noul președinte se va implica mai mult în chestiuni de politică internă (acolo unde Zeman a fost practic absent în ultimii ani), și că va avea din nou ocazia să devină un actor important pe scena internațională (Zeman are foarte puține întrevederi cu lideri occidentali, iar încercările sale de a dezvolta relațiile cu Rusia și China au eșuat lamentabil).
Totodată, următorul președinte al Cehiei va avea șansa să recâștige încrederea societății. Probabil că noul președinte va avea o orientare pro-occidentală. Și putem afirma cu certitudine că orice candidat cu șanse reale de a fi ales va avea mai puțină deschidere față de Rusia și China decât președintele Zeman.
