Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
Președintele zech Milos Zeman ține un discurs la Castelul Praga din Praga, Republica Cehă, 28 octombrie 2022.
©EPA-EFE/MARTIN DIVISEK  |   Președintele zech Milos Zeman ține un discurs la Castelul Praga din Praga, Republica Cehă, 28 octombrie 2022.

Cehia își caută un președinte în locul pro-rusului Miloš Zeman

De aproape zece ani, Castelul din Praga, sediul președinției cehe, a fost unul dintre cele mai pro-ruse și pro-chineze locuri din Uniunea Europeană. Înainte de 24 februarie, președintele Miloš Zeman apăra și promova în mod sistematic Rusia și interesele ei, chiar și în detrimentul propriei țări. De exemplu, președintele nu a dezmințit informația că neurotoxina Noviciok ar fi fost produsă în Cehia, dar a ales să dezmintă varianta organelor de poliție în ancheta care a vizat atacul de la depozitul de armament din Vrbětice.

Mandatul lui Miloš Zeman expiră pe 8 martie. Este încă devreme să speculăm cine îi va succede, însă ce putem spune cu siguranță este că reputația și politicile președinției se vor schimba fundamental după alegeri.

Șansele ca un candidat pro-rus să fie ales președinte sunt din nou extrem de mici. Desigur, există politicieni importanți care aspiră la fotoliul prezidențial (comunistul Josef Skála sau europarlamentarul Hynek Blaško) și care fie susțin în mod deschis Rusia, fie afișează simpatii vizavi de aceasta. Totuși, este puțin probabil ca aceștia să se înscrie în cursa electorală, cu o singură excepție. Le va fi foarte greu să strângă numărul necesar de semnături (50.000) și să obțină susținere în Parlament (20 de deputați sau 10 senatori).

Excepție face Jaroslav Bašta, un fost disident, ajuns ulterior ministru, apoi ambasador în Rusia și Ucraina, în prezent parlamentar, care va candida din partea partidului populist pro-rus SPD. Bašta se bucură de susținerea a 20 de parlamentari în Camera Deputaților. Nu susține în mod public Rusia, deși exprimă de multe ori puncte de vedere care în ultimă instanță favorizează Rusia. De exemplu, în martie, Jaroslav Bašta a îndemnat autoritățile să nu trimită arme în Ucraina și a solicitat „ambelor părți” să înceteze ostilitățile. Mai mult de atât, SPD s-a poziționat de mai multe ori de partea Moscovei de-a lungul timpului. De exemplu,  președintele partidului, Tomio Okamura, se laudă acum cum gruparea sa dă jos steagurile ucrainene arborate deasupra primăriilor.

Deocamdată, sondajele indică un sprijin redus pentru Bašta (un sondaj publicat pe 18 octombrie de agenția Ipsos îl cotează cu o bază electorală de 0,7% și un potențial de creștere până la 3,4%), care nu îi dau vreo șansă să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Principalii candidați sunt pro-europeni convinși

Principalul favorit la câștigarea alegerilor prezidențiale este Petr Pavel, general de armată și fost președinte al unei comisii militare NATO. Convingerile lui sunt clar pro-occidentale. Pavel susține, de asemenea, livrarea de arme către Ucraina. „Ucraina este un stat suveran cu un guvern ales pe cale democratică. Sistarea livrărilor de armamanet ar însemna ca armata ucraineană să înregistreze pierderi mai mari, iar Ucraina în cele din urmă ar înceta să existe ca stat independent. Cu siguranță nu acesta este interesul nostru, reprezintă un posibil risc pentru noi. De aceea, trebuie să ajutăm Ucraina să-și apere independența”, a avertizat Pavel pe pagina lui de Internet.

Marele avantaj al lui Petr Pavel este că, deși este un pro-occidental înfocat, poate atrage de partea lui votanți ai diferitelor partide politice. Pavel încearcă să își sporească și mai mult susținerea, adoptând poziții moderate și bazându-și campania electorală pe reputația de militar de carieră. În general, este cunoscut drept „Generalul Pavel”, iar sloganul lui este „Să restabilim ordinea și pacea (liniștea) în Cehia”. În plus, campania electorală are loc în timp de război, ceea ce îi convine de minune pe Pavel, care se bazează pe o vastă experiență militară.

Cea mai mare problemă întâmpinată de Pavel în campanie până acum este trecutul lui. Este fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia prerevoluționară, pe vremea când se pregătea să devină ofițer în cadrul serviciului de informații al armatei. Dar ceea ce unora dintre votanți li s-ar părea o problemă i-ar putea atrage pe alții care poate, la rândul lor, au trebuit să facă compromisuri în timpul regimului comunist. Cel mai recent sondaj îl cotează pe Pavel cu aproape 28% din voturi în prima rundă.

Următorul candidat pro-occidental este Danuše Nerudová, economistă și fost rector al Universității Mendel din Brno. „Rusia lui Putin, care la ora actuală ucide oameni nevinovați în Ucraina și duce un război barbar împotriva unui stat liber și suveran, reprezintă cel mai mare risc de securitate la adresa Cehiei. Vorbim despre o țară care, de altfel, a inclus recent Cehia pe lista celor mai mari dușmani și a comis acte de terorism pe teritoriul nostru, la Vrbětice, unde au murit cetățeni cehi. Sprijin cu tărie Ucraina. Ucrainenii luptă și pentru libertatea și securitatea noastră”, a scris Nerudová pe site-ul ei referitor la războiul din Ucraina.

Nerudová rămâne unul din candidații mai puțini cunoscuți publicului (68% din persoanele cu drept de vot știu cine este), însă susținerea ei crește, iar în sondajele recente se situează pe locul doi sau trei în spatele lui Petr Pavel, cu până la 17% din opțiunile electoratului. Nerudová este cea mai tânără dintre toți candidații cu șanse reale de a câștiga alegerile (are 43 de ani) și este singura femeie înscrisă până acum. Deseori este comparată cu președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová.

Senatorul Pavel Fischer, care a mai candidat la alegerile prezidențiale în 2018, ieșind pe locul trei, este și el un pro-occidental înfocat. După scrutinul din 2018 a fost ales în Senat, unde este președintele comisiei de afaceri externe și securitate. În această calitate, Fischer s-a poziționat împotriva regimurilor totalitare, în special Rusia și China. În această vară, a efectuat o vizită oficială în Ucraina. Fischer este considerat un politician conservator. Recent, declarațiile lui vizavi de căsătoriile între persoane de același sex au stârnit o serie de controverse: „Dacă tot acceptăm căsătoriile între persoane de același sex, atunci vom întări temerile că ne vom vedea copiii vânduți și traficați”, a spus el într-un interviu pentru Deník N. Aproximativ 7,5% din cehi ar vota pentru Fischer.

De asemenea, Marek Hilšer a candidat la ultimul scrutin prezidențial, fiind ales în camera superioară a Parlamentului. Și el este un politician pro-occidental care sprijină Ucraina. Înainte să intre în politică, a participat la mai multe evenimente în calitate de activist. În 2014, și-a dat jos tricoul în timpul unei conferințe de presă pentru a protesta împotriva lipsei de măsuri ferme împotriva Rusiei. În prezent, Hilšer este susținut de aproximativ 7% din electorat.

Surpriza lui Babiš

Această trecere în revistă nu spune însă nimic despre care va fi de fapt rezultatul alegerilor. În primul rând, alegerile vor avea loc abia peste patru luni, timp în care multe se pot schimba. În al doilea rând, adevăratul câștigător se va decide abia în turul doi, acolo unde chiar și un candidat care a obținut un rezultat mai slab în primul tur poate ieși câștigător. Mai presus de toate, încă un cunoaștem un aspect esențial: dacă fostul premier și actualul lider al partidului de opoziție ANO, Andrej Babiš, se va înscrie în cursa electorală. Candidatura lui ar putea influența decisiv rezultatul alegerilor, deoarece Babiš încă se mai bucură de sprijinul unei baze importante de alegători, cota sa fiind de 30% în prima rundă, ceea ce l-ar pune pe picior de egalitate cu Petr Pavel. Dacă Babiš nu își anunță candidatura, partidul lui probabil va desemna un alt candidat, cu șanse însă semnificativ mai mici. Fostul prim ministru va face probabil un anunț de ultim moment pe 31 octombrie vizavi de candidatura sa. Cu toate acestea, doi factori importanți îi sunt nefavorabili. În primul rând, Babiš este în prezent judecat într-un dosar de fraudă cu subvenții europene. Procesul va continua pe durata campaniei, iar sentința se poate da chiar înainte de primul tur al alegerilor. În al doilea rând, Babiš are mulți susținători, dar și adversari, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea în care câștigă primul tur, Babiš tot poate pierde în turul doi în fața oricărui contracandidat.

Babiš și „rezervele” sale vehiculate de presă, Karel Havlíček și Alena Schillerová, nu au o viziune politică clară iar politicile lor sunt populiste. La înființare, ANO a fost un partid de dreapta, apoi s-a axat pe electoratul de stânga, iar înainte de alegerile de anul trecut partidul a adoptat o retorică anti-migraționistă. Babiš, și el fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia, are la rândul lui o poziție ambiguă vizavi de războiul din Ucraina. De la începutul invaziei, Babiš a condamnat agresiunea rusă, dar la scurt timp a început să critice politicile guvernului vizavi de refugiații ucraineni și, mai presus de toate, livrările de armament menite să sprijine eforturile de apărare ale Ucrainei. Același lucru se poate spune despre orientarea pro-occidentală a Cehiei – Babiš nu a pus niciodată la îndoială această linie de politică externă, însă a lansat totodată atacuri repetate la adresa UE. Principalul său partener la nivel european este premierul maghiar Viktor Orbán. Schillerová și Havlíček îi sunt sută la sută loiali, iar specialiștii se așteaptă ca, în eventualitatea (puțin probabilă) în care sunt aleși, politicile lor să continue să reflecte interesele lui Babiš.

Cehia pare pregătită pentru o schimbare la nivel înalt

Se poate spune cu certitudine că în Cehia urmează o schimbare. Putem presupune că noul președinte se va implica mai mult în chestiuni de politică internă (acolo unde Zeman a fost practic absent în ultimii ani), și că va avea din nou ocazia să devină un actor important pe scena internațională (Zeman are foarte puține întrevederi cu lideri occidentali, iar încercările sale de a dezvolta relațiile cu Rusia și China au eșuat lamentabil).

Totodată, următorul președinte al Cehiei va avea șansa să recâștige încrederea societății. Probabil că noul președinte va avea o orientare pro-occidentală. Și putem afirma cu certitudine că orice candidat cu șanse reale de a fi ales va avea mai puțină deschidere față de Rusia și China decât președintele Zeman.

Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Alegeri în Bulgaria: reinventarea lui Borisov, un Parlament cu mai multe partide pro-ruse și același impas politic

Alegeri în Bulgaria: reinventarea lui Borisov, un Parlament cu mai multe partide pro-ruse și același impas politic

La alegerile legislative de duminică, partidul lui Boiko Borisov, GERB, a ieșit pe primul loc, însă se confruntă cu vechea dilemă din Bulgaria – să se orienteze către Vest sau către Est? Borisov s-a reinventat, adoptând un ton mult mai critic față de Rusia, dar vechile acuzații de corupție îl împiedică să-și găsească parteneri de guvernare. Și partidele pro-ruse și-au sporit influența, deși nu au nicio șansă să formeze o majoritate parlamentară.

De la Z la Sfânta Javelina: simboluri ale celor două tabere în războiul din Ucraina

De la Z la Sfânta Javelina: simboluri ale celor două tabere în războiul din Ucraina

Litera Z, scrisă cu vopsea pe tancurile rusești, o pictură murală cu „Sfânta Javelina” pe un bloc din Kiev, „babușka Z” ieșind în întâmpinarea armatei ruse sau insulta „Idi nahui!” adresată forțelor de invazie – sunt câteva dintre simbolurile asociate războiului din Ucraina. Moscova folosește simbolurile pentru a-și justifica invazia și a-i convinge pe bărbații ruși să se înroleze; Ucraina, ca să ridice moralul și hotărârea de a rezista, dar și pentru a consolida identitatea națională a populației.

Moscova trage Bulgaria înapoi, în timp ce țara se pregătește pentru alegeri anticipate

Moscova trage Bulgaria înapoi, în timp ce țara se pregătește pentru alegeri anticipate

După ce coaliția premierului demis Kiril Petkov a fost de neclintit din poziția sa pro-Vest și pro-europeană, actualul guvern interimar, selectat de președintele Radev și condus de primul ministru Guleb Donev, face mișcări haotice, riscând să provoace și mai multă instabilitate.

Michael Švec

31 Oct 2022

Actualizat la: 31 Oct 2022 17:46:08
Michael Švec

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
La un an de la declanșarea războiului, Bulgaria încă nu are o strategie clară de integrare a refugiaților ucraineni
La un an de la declanșarea războiului, Bulgaria încă nu are o strategie clară de integrare a refugiaților ucraineni

La aproape un an de la debutul invaziei rusești în Ucraina, autoritățile bulgare nu s-au decis cum să îi integreze în societate pe refugiații ucraineni. Activiștii continuă să depună eforturi să îi ajute, dar cei mai mulți ucraineni merg mai departe, spre alte țări europene.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
06 Feb 2023
Cum a pierdut Viktor Orban pariul pe Vladimir Putin și iliberalism: în loc de prosperitate, ungurii s-au ales cu o criză economică
Cum a pierdut Viktor Orban pariul pe Vladimir Putin și iliberalism: în loc de prosperitate, ungurii s-au ales cu o criză economică

Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
03 Feb 2023
Petr Pavel, generalul care vrea să redefinească președinția Cehiei după era pro-rusului Miloš Zeman
Petr Pavel, generalul care vrea să redefinească președinția Cehiei după era pro-rusului Miloš Zeman

Președinția cehă pare să se îndrepte către o schimbare drastică, când generalul în rezervă Petr Pavel va prelua ștafeta de la Miloš Zeman. Spre deosebire de predecesorul lui, un politician pro-rus și pro-chinez care nu a ezitat să testeze limitele Constituției și atribuțiile guvernelor din Cehia, Pavel este un pro-occidental convins, care promite că va coopera cu actualul cabinet, tot de orientare pro-occidentală. Președintele-ales și-a exprimat și sprijinul față de Ucraina și a provocat deja o dispută (minoră) cu China.

Michael Švec
Michael Švec
02 Feb 2023
De la Z la Sfânta Javelina: simboluri ale celor două tabere în războiul din Ucraina
De la Z la Sfânta Javelina: simboluri ale celor două tabere în războiul din Ucraina

Litera Z, scrisă cu vopsea pe tancurile rusești, o pictură murală cu „Sfânta Javelina” pe un bloc din Kiev, „babușka Z” ieșind în întâmpinarea armatei ruse sau insulta „Idi nahui!” adresată forțelor de invazie – sunt câteva dintre simbolurile asociate războiului din Ucraina. Moscova folosește simbolurile pentru a-și justifica invazia și a-i convinge pe bărbații ruși să se înroleze; Ucraina, ca să ridice moralul și hotărârea de a rezista, dar și pentru a consolida identitatea națională a populației.

Marin Gherman
Marin Gherman
01 Feb 2023