Donează
Președinția cehă pare să se îndrepte către o schimbare drastică, când generalul în rezervă Petr Pavel va prelua ștafeta de la Miloš Zeman. Spre deosebire de predecesorul lui, un politician pro-rus și pro-chinez care nu a ezitat să testeze limitele Constituției și atribuțiile guvernelor din Cehia, Pavel este un pro-occidental convins, care promite că va coopera cu actualul cabinet, tot de orientare pro-occidentală. Președintele-ales și-a exprimat și sprijinul față de Ucraina și a provocat deja o dispută (minoră) cu China.
Petr Pavel a câștigat alegerile deși a fost catalogat drept militarist de adversarul său, oligarhul Andrej Babiš
Campania care a precedat al doilea tur al algerilor prezidențiale a fost extrem de aprigă și polarizantă. Babiš a profitat de faptul că o mare parte a societății se teme de război și a valorificat foarte agresiv această tematică. Fostul premier ceh a declarat că „își dorește pace”, în timp ce panourile electorale plătite de el afișau mesajul „generalul nu crede în pace”.
Totuși, sloganul lui Babiš care a stârnit cea mai multă rumoare a fost „Nu voi târî Cehia în război. Sunt diplomat, nu soldat”.
Eforturile sale constante de a-și descrise adversarul drept un politician care, dacă va fi ales, va atrage Cehia în război, cu siguranță că i-au pus pe mulți pe gânduri, iar tonul campaniei lui Babiš împreună cu aparițiile sale în dezbateri televizate au fost extrem de confrontaționale. Babiš a dovedit în nenumărate rânduri că este dispus să facă afirmații false: s-a referit în permanență la Pavel drept „candidatul guvernului”, deși Petr Pavel s-a înscris în cursă în calitate de candidat independent, susținut de peste 80.000 de cetățeni (în timp ce Babiš a fost nominalizat în baza semnăturilor parlamentarilor din cadrul propriului partid, ANO).
Privind în retrospectivă, este clar că Babiš nu a fost inspirat când și-a ales mesajul central al campaniei electorale. Deși, ca om de afaceri, fost premier și fost ministru de finanțe avea avantajul experienței economice, Babiš nu s-a putut măsura cu fostul președinte al Comitetului Militar al NATO. A făcut și greșeli importante, cea mai mare poate atunci când a declarat că, în eventualitatea în care va fi ales șef de stat, nu va trimite trupe pentru a apăra Polonia sau Statele Baltice în cazul unei invazii, ceea ce este absurd, de vreme ce Republica Cehă este obligată să facă acest lucru în baza acordurilor cu Aliații.
Deși Babiš și-a cerut ulterior scuze pentru această poziționare și a încercat să dea vina pe prezentatorul televiziunii cehe care chipurile punea întrebări „ipotetice”, oficialii cehi s-au declarat îngrijorați de afirmațiile lui Babiš. Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavský (Partidul Piraților), a spus că Babiš a prejudiciat imaginea Cehiei la nivel internațional, și chiar și președintele în exercițiu, Miloš Zeman, și-a exprimat dezaprobarea față de declarație în cadrul unei întrevederi cu omologul său polonez, Andrzej Duda.
Fostul premier al Cehiei nu a reușit astfel să fie convingător pe palierul politică externă și de securitate. Deși a susținut că dorește pacea, propunerile sale vizavi de obținerea ei au fost ridicole. Planul lui Babiš ar fi presupus să-l sune pe Macron, Macron să-l sune pe Biden, iar Biden pe Putin. Chiar și dacă acest scenariu ar avea succes, nu este clar care ar mai fi contribuția președintelui Cehiei.
Un fost membru al Partidului Comunist care a devenit un pro-occidental convins
Un moment interesant al campaniei electorale a vizat trecutul comunist al ambilor candidați. Atât Babiš cât și Pavel s-au înscris în Partidul Comunist al Cehoslovaciei în anii ’80 și ambii au avut cariere de succes – Babiš în comerțul extern, Pavel în armată. Ambii au avut legături cu serviciile secrete ale regimului totalitarist. Babiš figurează ca agent al poliției secret StB (deși nu a recunoscut niciodată acest lucru). Pavel a terminat și un curs de spionaj militar după Revoluția de Catifea.
Și la acest capitol Babiš a încercat să-și atace adversarul. „Putin a fost trimis la Berlin ca agent KGB în anii ’80. Pentru asta a fost instruit și dl. Pavel, să se infiltreze dincolo de liniile inamicului pentru a convinge oamenii să coopereze”, a declarat Babiš.
Per ansamblu, Babiš a făcut o serie de greșeli în campanie care se pare că l-au costat destule voturi. La final, a pierdut alegerile cu o marjă mai mare decât se preconiza: Pavel a obținut 58,32% din voturi, Babiš 41,67%.
Despre Babiš nu se poate spune că este pro-rus. Mai degrabă, ca urmare a politicilor sale populiste, este dispus să susțină orice în public, așa cum a demonstrat și în campania electorală. Atunci, Babiš a încercat să atragă alegători din tabăra comuniștilor sau ai SPD (Libertate și Democrație Directă), principalele partide pro-ruse de pe scena politică din Cehia.
Din acest motiv, victoria lui Petr Pavel a fost trâmbițată ca o garanție a ancorării Cehiei în NATO și Uniunea Europeană.
Petr Pavel a intrat în cursa electorală cu un program pro-occidental evident. S-a înconjurat cu oameni cu aceeași orientare pro-occidentală, iar poziția lui este cel mai limpede demonstrată de primele măsuri luate după câștigarea alegerilor.
De la provocarea Chinei la schimbarea la față a președinției cehe
Unul din primele apeluri telefonice efectuate de Pavel după ce a fost ales a fost către președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Pavel și-a experimat sprijinul și a spus că vrea să viziteze Kievul înainte de a fi investit. Președintele-ales insistă ca Praga să continue să acorde asistență Ucrainei, inclusiv prin livrări de armament.
În plus, într-o decizie surprinzătoare, Pavel a vorbit cu președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen. „Am asigurat-o pe doamna președinte că Taiwanul și Cehia împărtășesc aceleași valori ale libertății, democrației și drepturile omului. Am hotărât de comun acord să consolidăm parteneriatul nostru”, a declarat Pavel.
China și-a exprimat imediat dezacordul față de convorbirea telefonică în cadrul ambasadei Cehiei de la Beijing. „Înțeleg că China are rezerve vizavi de dialogul meu cu Taiwanul. Noi suntem însă o țară suverană și facem ce noi credem că este corect”, a răspuns președintele ales criticilor.
Administrația prezidențială a Cehiei se confruntă acum cu o transformare fundamentală, din multe puncte de vedere. În primul rând, politica externă: fostul președinte, Miloš Zeman, era un susținător public al Chinei. Astfel, Zeman a promovat și interesele oamenilor de afaceri din anturajul său. Până la izbucnirea războiului din Ucraina, Zeman era și un susținător vădit al Rusiei. Un bun exemplu este ancheta realizată în cazul otrăvirii lui Skripal cu noviciok – președintele a cerut serviciilor secrete să cerceteze dacă otrava a fost produsă în Republica Cehă, o decizie care se alinia narativului Rusiei. Totodată, Zeman a contestat rezultatul anchetei în cazul exploziilor de la depozitul de muniții de la Vrbětice, care cel mai probabil au fost provocate de agenți GRU.
În același timp, Zeman a fost practic inactiv la nivel diplomatic, mai ales în ultimii ani. Rareori a avut întrevederi cu oficiali occidentali. Începutul de mandat al lui Pavel în fotoliul prezidențial ne arată că acest lucru este foarte posibil să se schimbe.
Și stilul de guvernare al președintelui Cehiei are toate șansele să se schimbe. În timpul administrației Zeman, Castelul Praga (sediul președinției cehe) a fost un spațiu închis, atât fizic cât și informațional. Purtătorul de cuvânt al lui Miloš Zeman nu răspundea întrebărilor primite de la agenții de presă, iar apropiații președintelui erau mai degrabă preocupați de propriile afaceri (la al căror succes a contribuit și faptul că lucrau în acea instituție) decât de exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Pavel ar putea fi și un președinte mai puțin conflictual în relația cu guvernul. În ceea ce privește actualul cabinet condus de Petr Fiala, Pavel are un dialog mai bun cu acesta decât predecesorul său. Dar chiar și la modul general, Pavel a spus foarte clar că nu are de gând să forțeze limitele Constituției, așa cum a făcut-o Zeman când a refuzat să numească anumiți miniștri sau profesori, de exemplu.
Nu în ultimul rând, se așteaptă o curățenie generală la Castelul Praga. Noul președinte consideră că echipa fostului președinte a încălcat legea în mandatul acestuia.
„Este clar că administrația prezidențială nu își mai îndeplinește de mult misiunea cu care a fost încredințată, nu mai vedem deloc un proces de autoreflecție în privința transparenței în exercitarea funcțiilor înalte în stat. Și-au văzut exclusiv de propria activitate, de multe ori într-o zonă gri, dacă nu chiar în afara legii”, a declarat Pavel într-un interviu pentru Prostor X.
„Situația actuală, încă neconturată pe deplin, este mult mai gravă decât mi-am imaginat”, a adăugat președintele ales.
