Președintele Poloniei, Andrzej Duda, și viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale, Mariusz Blaszczak, în timpul unei întâlniri cu instructorii care antrenează militarii ucraineni pe tancurile Leopard din Swietoszow, sud-vestul Poloniei, 13 februarie 2023.
© EPA-EFE/Maciej Kulczynski   |   Președintele Poloniei, Andrzej Duda, și viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale, Mariusz Blaszczak, în timpul unei întâlniri cu instructorii care antrenează militarii ucraineni pe tancurile Leopard din Swietoszow, sud-vestul Poloniei, 13 februarie 2023.

Polonia se înarmează și își consolidează poziția în Europa și NATO. Este pregătită „vechea Europă” pentru ce va urma?

Susține jurnalismul independent

Privind prin hublou în timp ce avionul în care mă aflam ateriza pe aeroportul Rzeszów-Jesionka în noiembrie anul trecut, mi-am adus aminte de aterizările pe aeroportul din Bagdad, în 2003. Și atunci ca și acum, peste tot vedeai echipamente militare, sisteme radar autopropulsate, vehicule de luptă ce se zăreau ascunse sub plasele de camuflaj și sisteme balistice americane care protejau spațiul aerian. Chiar și-așa, aeroportul din Bagdad nu era un spațiu sigur. Aeroportul polonez de la granița cu Ucraina (dar și cu Belarus) este descris drept cel mai important și cel mai bine păzit loc din toată Europa – pe aici trec ajutoarele primite de Ucraina din Occident. Teritoriul Poloniei este un obiectiv strategic pentru forțele NATO, care operează aici în contextul conflictului armat ruso-ucrainean, și nu există semne că autoritățile (sau societatea poloneză) și-ar dori ca Varșovia să își suspende participarea la eforturile de sprijinire a Ucrainei.

„Viziunea noastră este clară și consecventă – Ucraina trebuie ajutată, iar noi facem acest lucru. Așa cum am făcut-o și înainte ca Ucraina să fie invadată, și așa cum vom continua s-o facem. Știm cu toții foarte bine că există țări foarte implicate în procesul de sprijin și state care ajută doar simbolic, sau poate chiar unele care se prefac că ajută Ucraina. Scopul nostru este să convingem și să arătăm lumii că doar sprijinul real, efectiv contează. Altfel, ne vom confrunta cu un scenariu sumbru. (...) Obiectivul nostru este să sprijinim Ucraina și să convingem Aliații noștri că acest sprijin este firesc” – a declarat Mariusz Błaszczak, vice-premier și ministru al apărării, pe 19 ianuarie la finalul unei videoconferințe la care au participat miniștrii de externe ai țărilor care sprijină Ucraina.

Polonia nu este doar în prima linie a țărilor care furnizează echipamente Kievului, ci și cere crearea unei coaliții împotriva Rusiei

Ministrul polonez al Apărării probabil că se referea la Germania (o țintă favorită a extremei drepte poloneze care contestă structurile UE) atunci când vorbea despre țările care ajută Kievul doar la nivel „simbolic”. Germania a tergiversat câteva săptămâni luarea unei decizii de a trimite în Ucraina tancuri Leopard 2 sau de a le permite altor țări europene care au astfel de tancuri, inclusiv Polonia, să le re-exporte către Kiev. Guvernul condus de Mateusz Morawiecki se laudă încă de când Rusia a invadat Ucraina la scară largă că Polonia se numără printre țările care au sprijinit cel mai mult armata ucraineană. Potrivit datelor furnizate de serviciul de monitorizare (Ukraine Support Tracker) al Institutului Kiel pentru Economie Globală, între 24 februarie – 20 noiembrie 2022, Polonia într-adevăr s-a situat pe locul patru la capitolul armament donat țării vecine, valoarea totală fiind de 1,82 miliarde de euro. De departe, Statele Unite ale Americii au fost cel mai mare donator de tehnică militară, în valoare de 22 de miliarde de euro, fiind urmate de Marea Britanie cu 4,13 miliarde. Al treilea cel mai mare donator a fost Germania – 2,34 miliarde. În contrast, Uniunea Europeană a furnizat echipamente militare în valoare de 3,1 miliarde de euro.

Declarațiile sunt una, însă sprijinul efectiv este cu totul altceva. Chiar și în această privință, este greu să arăți cu degetul Polonia și s-o acuzi de neajunsuri și tergiversări – țara a livrat toate armele promise și a făcut acest lucru rapid și eficient. Varșovia a sprijinit Kievul prin transporturi de tehnică militară chiar și înainte de începerea războiului. În primul an de la invadarea Ucrainei, Polonia a trimis Ucrainei peste 300 de tancuri sovietice T-72 și tancuri PT-91 modernizate. Era pregătită să trimită și avioanele de vânătoare MiG-29 din dotarea forțelor aeriene poloneze, însă nu a primit acordul în această privință din partea Aliaților. Pe câmpul de luptă din Ucraina sunt deja folosite echipamentele poloneze de ultimă generație: sistemele portabile anti-rachetă Piorun, obuzierele autopropulsate de 155mm Krab, dronele kamikaze Warmate și puștile automate Grot reprezintă doar o parte din acestea.

„Am spus-o astăzi și o voi mai spune și mâine”, a declarat Błaszczak cu o zi înainte de întâlnirea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care a avut loc la Ramstein în luna ianuarie. „Mă refer la propunerea președintelui Andzej Duda cu privire la disponibilitatea Poloniei de a transmite Ucrainei una din unitățile ei de tancuri Leopard 2, însă doar în cadrul unei coaliții extinse de țări. De ce este importantă această coaliție? Pentru că nicio persoană în deplinătatea facultăților mintale nu-și poate închipui că o unitate de tancuri va duce la câștigarea războiului. Ucraina are nevoie de cel puțin o brigadă de tancuri, sau poate chiar mai multe. Astfel, este necesară o coaliție de țări pentru a putea sprijini Ucraina la modul realist”.

Polonia a jucat un rol central în convingerea aliaților occidentali să dea undă verde trimiterii de tancuri în Ucraina

La mai puțin de trei săptămâni după ce Berlinul și-a dat acordul, cedând în urma presiunilor Poloniei și altor țări de a debloca furnizarea de tancuri germane către Ucraina, forțele armate ucrainene participă în prezent la un curs intensiv de pregătire pentru a putea opera tancurile Leopard. Instructajul se realizează la baza militară din Świętoszów (un oraș din vestul Poloniei aflat la granița cu Germania). Echipajele tancurilor sunt formate din membri ai unităților angrenate pe frontul de est. Cursurile intensive se desfășoară timp de 10 ore în fiecare zi, înclusiv în weekend, potrivit armatei poloneze. Având în vedere că se prefigurează deja o operațiune rusă de amploare în estul Ucrainei, instructorii polonezi spun că au comprimat cursul de operare și întreținere a tancurilor (care de obicei durează un an) pentru un interval de câteva luni. Unul din instructorii polonezi, plutonier major Krzysztof Sieradzki, spune că ucrainenii sunt atât de motivați să termine rapid acest curs, încât instructorii „trebuie să îi tempereze și să le transmită informația în doze mici”.

Armata ucraineană și partenerii ei din NATO speră ca tancurile de fabricație germană să reprezinte o componentă capitală a campaniei de alungare a forțelor ruse din orașele unde au avut loc ciocniri în ultimele săptămâni. Tancurile Leopard, care se deplasează la fel de repede înapoi cât și înainte, sunt considerate foarte utile în luptele urbane. „La ora actuală, ducem lipsă de vehicule blindate și sper ca atunci când aceste echipamente vor ajunge pe front să salveze multe vieți în rândul soldaților noștri și să ne aducă cu un pas mai aproape de victorie”, a declarat unul din soldații ucraineni de la baza militară poloneză. Un alt grup de militari ucraineni se antrenează deja pe tancuri Leopard 2 în Germania, iar un al treilea urmează un instructaj în Marea Britanie pe tancuri Challenger 2. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, care pe 13 februarie a efectuat o vizită la Świętoszów (unde sunt cantonate Brigada nr. 10 de cavalerie blindată a Poloniei și Grupul de luptă SUA de cavalerie blindată), și-a exprimat speranța că tancurile vor ajuta forțele ucrainene „să învingă inamicul cu mai multă ușurință”. Președintele polonez a mai spus că soldații ucraineni au venit direct de pe front pentru a participa la acest instructaj. „Poți vedea pe fețele lor că acești oameni au trecut prin experiențe îngrozitoare, dar că sunt determinați să își apere patria”.

Andrzej Duda a mulțumit în mod special Germaniei pentru că a permis ca tancurile Leopard să fie puse la dispoziția Kievului și că a decis să contribuie și ea cu astfel de vehicule.

Polonia face de mult timp presiuni ca aliații ei să dea undă verde trimiterii de tancuri în Ucraina, reușind să învingă în cele din urmă reticența Statelor Unite și Germaniei, ai căror lideri erau îngrijorați de perspectiva unei posibile escaladări a conflictului. Polonia și alte câteva țări au făcut lobby la Berlin pentru ca autoritățile germane să le dea permisiunea să exporte tancuri din stocurile proprii. După ce luna trecută Marea Britanie a devenit prima țară occidentală care și-a dat acordul pentru trimiterea de tancuri în Ucraina, Germania a consimțit și ea. În cele din urmă, Berlinul a promis cel puțin 178 de tancuri Leopard 1 și 14 tancuri Leopard 2. Polonia urmează să livreze 14 tancuri Leopard 2. Alte țări care vor trimite tancuri sunt Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos, în timp ce Marea Britanie va trimite tancuri Challenger iar SUA tancuri Abrams M1 și vehicule de luptă Bradley.

Marea Britanie, Polonia și Germania încearcă acum să livreze tancurile în această primăvară sau la vară, iar instructorii speră să încheie cursurile de formare a trupelor ucrainene până la finalul lunii martie.

Polonezii nu se îndoiesc că țara lor ar trebui să continue să înarmeze soldații ucraineni, dar sunt extrem de expuși propagandei Kremlinului

Un sondaj realizat de IBRIS, în decembrie 2022, pentru cotidianul Rzeczpospolita arată că 77,5% din polonezi sunt de acord cu livrarea de armament soldaților ucraineni, 18,3% sunt împotrivă, în timp ce doar 4,2% nu au nicio opinie în această privință. Susținătorii coaliției de guvernare a partidelor de dreapta (97%), ai opoziției (82%) și electoratul indecis (88%) sprijină în general această inițiativă. Cei care se opun în număr mare trimiterii de arme în Ucraina sunt votanții mișcărilor naționaliste de extremă dreaptă (31%). Într-un sondaj de opinie realizat în luna ianuarie – de data aceasta la comanda portalului de dreapta  wpolityce.pl – transferul de arme și tancuri către Ucraina este sprijinit de 61% din polonezi. 20% se opun asistenței militare, iar 19% nu au nicio opinie.

Este îngrijorător însă că există și alte sondaje, care arată că numărul persoanelor care împărtășesc tezele propagandei ruse crește, potrivit Institutului Warsaw Enterprise. Din ce în ce mai mulți polonezi cred că refugiații ucraineni ar fi de fapt migranți economici și că, din cauza masacrului de la Volânia din al Doilea Război Mondial, comis de ucraineni, Varșovia ar trebui să sprijine Kievul doar dacă acesta îndeplinește anumite condiții. Sondajele realizate în septembrie 2022 și ianuarie 2023 analizează atitudinea polonezilor față de opt teze considerate a fi în concordanță cu mesajele promovate de Kremlin la nivel global. În luna ianuarie, aproximativ 41% din respondenți au fost „total de acord” sau „oarecum de acord” cu cel puțin patru din narațiunile propuse. Este o creștere evidentă în comparație cu sondajul din septembrie 2022, când 34% din polonezi au dat aceleași răspunsuri. Majoritatea participanților la sondaj sunt de acord cu teza conform căreia Polonia nu-și permite să primească refugiați. Opinia este împărtășită de 63% din respondenți, spre deosebire de 60% toamna trecută. Numărul persoanelor care cred că, de fapt, ucrainenii sunt migranți economici, a crescut cu 6 procente, ajungând la 41%.

Procentajul celor care consideră că Polonia nu ar trebui să ajute Ucraina până când aceasta nu își cere scuze pentru masacrul de la Volânia și condamnă regimul Bandera a crescut de la 25% la 30%. De asemenea, a crescut și numărul intervievaților care consideră că Rusia nu ar trebui enervată pentru că deține arme nucleare (de la 35% la 40%), în timp ce 36% din respondenți (reprezentând o creștere de 4%), susțin obținerea păcii prin orice mijloace, chiar și cu prețul unor concesii teritoriale făcute Rusiei.

Mai există și oameni care cred că războiul din Ucraina este o conspirație liberală a elitelor occidentale, aceleași care au cauzat și pandemia de Covid-19 (34% în ianuarie față de 31% în septembrie), sau că dacă NATO nu s-ar fi extins către est, Putin nu ar fi atacat Ucraina (26% în ianuarie față de 24% în septembrie 2022).

În sondajul din acest an, respondenților li s-au mai prezentat două teze suplimentare. 52% din ei sunt complet sau parțial de acord cu narațiunea conform căreia „sprijinul acordat Ucrainei nu se va opri iar Polonia va fi angrenată în conflicte armate mulți ani de-acum înainte”, iar 40% au susținut teza care spune că „ucrainizarea Poloniei este în plină desfășurare, vizând distrugerea culturii și societății poloneze”.

Se poate trage concluzia că propaganda rusă modelează din ce în ce mai mult atitudinile polonezilor, deși starea de spirit a societății este probabil determinată și de alți factori, precum un sentiment din ce în ce mai accentuat de nesiguranță vizavi de viitor sau contextul economic care se deteriorează rapid. Într-un fel sau altul, numărul celor care împărtășesc opiniile promovate de Kremlin sau care se aliniează intereselor Rusiei este în creștere.

Polonia se înarmează și prinde din ce în ce mai mult curaj pe scena internațională, încercând să devină un actor important atât pentru Uniunea Europeană cât și pentru NATO

La începutul lunii februarie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea de lansatoare HIMARS Poloniei (ministrul polonez al Apărării a solicitat permisiunea pentru achiziționarea acestor sisteme în mai 2022). Majoritatea lansatoarelor vor fi instalate pe camioane fabricate în Polonia. „Ne apropiem treptat de consolidarea artileriei poloneze. Guvernul SUA a aprobat vânzarea a peste 500 de lansatoare HIMARS către Polonia. Vom cumpăra și muniție pentru aceste sisteme și vom demara procesul de negociere a prețului”, a scris pe Twitter vice-premierul  Mariusz Błaszczak.

„Armata poloneză este neglijată, dezarmată și restrânsă de ani de zile. Multe unități și centre de pregătire au fost închise. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei independente a dat naștere unor schimbări geopolitice de amploare la nivel regional. Știm că libertatea noastră nu este garantată, iar în fața primejdiei trebuie să fii capabil să te aperi”, a declarat Premierul Mateusz Morawiecki, care a vizitat Divizia 18 Mecanizată din Siedlce (estul Poloniei) cu câteva săptămâni în urmă. „Acestă divizie este un bun exemplu ce demonstrează că reconstruim și modernizăm armata Poloniei, înființând noi unități militare și încurajând înrolarea în armată. Cumpărăm cele mai bune echipamente și organizăm cu regularitate exerciții împreună cu aliații noștri din NATO. Înzestrarea armatei, creșterea contingetelor militare, consolidarea prezenței militare NATO pe teritoriul Republicii Poloneze – toate acestea sunt priorități de mare importanță pentru noi. Fiecare centimetru de teritoriu polonez este și va fi în siguranță”, a spus șeful guvernului, Mateusz Morawiecki.

Bugetul pe 2023, adoptat de Parlament, prevede alocarea a €20 de miliarde pentru sectorul apărării în acest an, ceea ce reprezintă aproape 4% din PIB și o creștere de peste 160% față de cheltuielile cu apărarea în 2015. De atunci, numărul de soldați din Forțele Armate poloneze a crescut de la 95.000 la peste 160.000, printre care și 30.000 de soldați neprofesioniști din cadrul unităților de apărare teritorială. Potrivit guvernului, Polonia dorește să dubleze efectivele armatei până în 2035.

În condițiile în care pe continentul european este în desfășurare un război major, este evident că a crescut importanța elementelor de hard power. Invadarea Ucrainei a confirmat convingerea Poloniei că înzestrarea armatei și cooperarea strânsă cu SUA și NATO reprezintă singura alegere corectă. Volumul achizițiilor de sisteme noi defensive a făcut din Polonia o țară de luat în considerarea în orice discuție despre securitate și pace. În mod paradoxal, războiul din Ucraina a dat Poloniei și șansa de a-și consolida imaginea de aliat de nădejde și postura de lider. Când Polonia și Statele Baltice au insistat, în primele zile de război, că alegerea morală corectă o reprezintă sprijinirea Ucrainei, țările care și-au asumat în mod tradițional leadershipul Europei, Franța și Germania, au părut paralizate. Un an mai târziu, în urma insistențelor Varșoviei a fost urgentat procesul decizional, după luni de dispute și șovăieli, în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina.

„Centrul Europei se deplasează către est”, a declarat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, anul trecut, la Praga. Nu trebuie să fii expert ca să realizezi că o Europă Centrală și de Est care ia în serios securitatea are un impact la nivelul întregului continent. Echilibrul de putere se schimbă în UE, migrând dinspre „vechea Europă”, care prețuia și cultiva relațiile cu Moscova, spre statele membre noi de la est și de la nord, unde ocupația sovietică este încă o rană deschisă în memoria colectivă, și care sunt reticente să cedeze Bruxellesului suveranitatea redobândită. Este greu de închipuit că Europa postbelică în secolul XXI va fi una în care vocile țărilor din Europa Centrală și de Est nu sunt luate în serios în consiliile europene, mai ales în contextul în care Germania și Franța se confruntă cu eșecul politicilor lor tradiționale în relațiile comerciale și diplomatice cu Federația Rusă.

Apare astfel întrebarea legitimă dacă Europa poate și ar trebui să fie condusă de Berlin și  Paris? Nu este deloc surpinzător faptul că Polonia și alte țări din Europa Centrală și de Est vor să profite, uneori agresiv, de pe urma acestei dileme.

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Michal Kukawski

Michal Kukawski




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 13 min
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Nov 2023
Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?
Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
06 Nov 2023
Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei
Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

Marin Gherman
Marin Gherman
04 Nov 2023
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
01 Nov 2023