După ce Prim-Ministrul Kaja Kallas a decis să preia o funcție de răspundere în structurile europene, Estonia și-a schimbat guvernul. Noul portofoliu de Ministru al Infrastructurii i-a fost acordat în mod surprinzător unui politician rusofon, Vladimir Svet.
„Visând în bulgară” este o expoziție deschisă în Sofia de fotografa Mihaela Aroyo, rezultatul cercetărilor pe care aceasta le-a făcut de-a lungul timpului asupra comunității bulgarilor basarabeni din Moldova și Ucraina.
Luptătorii Hezbollah sunt un adversar periculos chiar și pentru una dintre cele mai bine dotate și antrenate armate din lume, Armata de Apărare a Israelului.
În urma deciziei SUA de a revizui relațiile bilaterale cu Georgia, UE a anunțat suspendarea procesului de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană. Partidul miliardarului Bidzina Ivanișvili nu va mai putea miza pe succesul integrării europene la viitoarele alegeri parlamentare.
Decuplarea de la sistemul electro-energetic rusesc reprezintă un avantaj geostrategic, dar câteva state membre UE încă mai depind de gazele rusești.
Orice problemă care poate stârni emoții puternice și poate dezbina oamenii este exploatată din plin de Moscova. Canalele de comunicare pro-ruse au pătruns în mod semnificativ internetul și rețelele sociale din Polonia și din țările din Europa de Est.
La aproape doi ani de când a anunțat că anexează patru regiuni ale Ucrainei, Rusia încă încearcă să ocupe integral teritoriile respective. Forțele ruse presează în special în regiunea Donețk.
Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.
Rusia 1 amenintă capitalele europene cu rachete, boții Kremlinului se bucură de blocarea YouTubului iar deținuții politici minori împlinesc vârsta de 18 ani în pușcărie.
Odată cu invadarea la scară largă a Ucrainei, relațiile Letoniei cu China s-au restrâns și mai mult și este puțin probabil ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat.
Până acum, sancțiunile occidentale au avut un impact redus asupra economiei Belarusului, dar au crescut dependența de Rusia, provocând noi rupturi în societate.
Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.
Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.
Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.
Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.
Din SUA până în China și Rusia, din India până în Orientul Mijlociu, liderii politici sunt trecuți de 70 de ani. Mai au ei atuul experienței sau, incapabili să se adapteze, au devenit surse de probleme?
Soția lui Zelenski și-a luat mașină un Bugatti de 4,5 milioane de euro, minte presa pro-Kremlin, care vine și cu povești despre lovituri de stat în Ucraina și capturarea Moldovei de către România.
Războiul dus de Rusia în Ucraina continuă să alimenteze îngrijorările privind agresivitatea Moscovei, așa că oficialitățile letone au publicat un manual prin care îi învață pe civili ce să facă dacă izbucnește războiul sau, cu alte cuvinte, cum să se pregătească pentru sosirea „momentului zero”.
Pe fundalul unei crize în relațiile Georgiei cu Occidentul, Tbilisi își consolidează relațiile cu China, țara care în prezent construiește un port strategic de mare adâncime la Marea Neagră.
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, urmează să preia de la Josep Borrell conducerea diplomației europene, iar unii se așteaptă ca politica UE față de Rusia să devină mai dură.
Europa rămâne vulnerabilă din punct de vedere energetic, dar face eforturi pentru a elimina dependența de Rusia. România, incapabilă să profite de avantajele sale.
Pentru o bună parte din presa mainstream din România, dar și pentru diverși politicieni de la putere și din opoziție, dosarul Roșia Montană a fost un test al responsabilității în comunicarea publică. Un test pe care l-au picat, potrivit unei analize ActiveWatch.
În perioada când Lege și Justiție (PiS) s-a aflat la putere, autoritățile au direcționat bani publici către partid, Biserică și diferite grupuri de extremă dreaptă. Printre beneficiarii acestor alocări bugetare se numără mai multe entități vădit pro-ruse.
Republica Moldova e o periferie controlată de Occident și România, potrivit presei pro-Kremlin. Tot acolo, dezinformări și propagandă despre meciul de fotbal România Ucraina.
Sub președinția Rusiei, BRICS se pregătește pentru cel mai mare summit din istoria sa. Organizația care se dorește o alternativă la ordinea economică occidentale nu prea are însă șanse de a o detrona prea curând.
Deși majoritatea georgienilor sprijină integrarea euro-atlantică a țării, partidul de guvernământ Visul Georgian a forțat votarea unei legi de inspirație rusă pentru a reduce la tăcere societatea civilă, criticând din ce în ce mai acerb Occidentul. Partenerii europeni ai Georgiei avertizează că legea va îngreuna parcursul pro-european al țării, în timp ce Statele Unite vorbesc despre revizuirea relațiilor bilaterale și introducerea de sancțiuni individuale împotriva oficialilor georgieni.
Moscova găzduiește opoziția condusă de infractorul Ilan Șor și acuză Chișinăul de nazism, cum a făcut și cu Ucraina. Moldova răspunde prin acorduri de securitate cu Occidentul, care o sprijină politic și cu bani.
Agresivitatea Rusiei forțează statele NATO să-și pună la punct arsenalelele și industria de apărare. România are necesități mari, dar producătorii interni nu oferă tehnică la standardele secolului XXI.
Argumentele istorice și dovezile privind Tezaurul sunt inutile în fața Rusiei, care nu își respectă obligațiile internaționale. România trebuie să abordeze problema Tezaurului prin prisma războiului din Ucraina.
În opt luni de război, Israelul nu și-a atins obiectivele din Gaza, iar presiunile internaționale asupra sa se amplifică. Premierul Netanyahu își riscă viitorul politic și dacă acceptă pacea, și dacă va continua războiul. Pacea ar putea însă elimina riscul izolării Israelului.
Presa pro-Kremlin continuă să promoveze narațiunile propagandistice în care Rusia apare ca victimă, nu ca agresor, iar popoarele ex-sovietice ca moldovenii și rușii sunt persecutate pentru a șterge legăturile istorice.
România ar putea fi o putere energetică în UE. Politizarea, corupția și acțiunile hibride ale Rusiei au vulnerabilizat însă industria energetică românească.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
