Donații
Veridica.md
Nord-estul Estoniei este de obicei asociat cu o serie întreagă de probleme. Este o regiune industrială care se învecinează cu Rusia și este populată predominant de ruși; este zona unde se încheie afacerile, limba estonă este foarte rar vorbită, iar rata șomajului este ridicată, și de unde tinerii vor să plece cât mai curând posibil, fie în capitală, fie în străinătate.
Cândva, Ida-Virumaa a fost unul dintre marile centre industriale sovietice; de aici nu doar s-a extras șist, ci și, de exemplu, s-a îmbogățit uraniul (uzina secretă № 7, închisă în 1990, acum uzina metalurgică NPM Silmet) care urma să fie folosit la crearea primei bombe atomice sovietice. După prăbușirea URSS, multe întreprinderi au încetat să mai existe, dar regiunea a rămas centrul industriei chimice și energetice estoniene. Acum, Ida-Virumaa, cu o populație de 131.800 de locuitori, dintre care 81,5% non-estoni, este regiunea cu cea mai mare rată a șomajului înregistrată, 12,1%.
De aceea, revoluția verde și apariția unei noi industrii, maxim neutre din punct de vedere ecologic, sunt deosebit de importante pentru nord-estul Estoniei. Pe de o parte, încălzirea climei necesită o reducere a industriei poluante de șisturi bituminoase; pe de altă parte, nu este atât de ușor să faci acest lucru într-o regiune nu foarte prosperă din punct de vedere social, a cărei populație vorbitoare de rusă nu este deloc entuziasmată de acțiunile guvernului central.
Pentru a atenua procesul de eliminare a industriei poluante și a diversifica economia regională, a fost creat un așa-numit Fond de tranziție justă, pentru a ajuta întreprinderile să devină neutre din punct de vedere climatic. Fondul este finanțat de UE și se ridică la un total de 340 de milioane de euro, plus așa-numita „asistență tehnică”, care include costurile de administrare. Fondul este valabil până la sfârșitul anului 2029, dar 72% din toate beneficiile trebuie plătite până în 2026.
Banii europeni vin la pachet cu birocrația
Problema este însă că, în ciuda interesului puternic al întreprinderilor, până acum doar două proiecte au primit sprijin din partea fondului. Întreprinderile și autoritățile locale înseși se plâng de birocrația europeană, din cauza căreia nu toate companiile reușesc să obțină finanțare. În acest sens, acestea au trimis o scrisoare prim-ministrului, în care se subliniază faptul că mai mult de o treime din fondurile alocate ar putea să nu fie utilizate deloc și în care solicită accelerarea procesului.
Potrivit lui Ivan Sergeev, coordonatorul Tranziției juste pentru Ida-Virumaa din cadrul Ministerului de Finanțe, doar câteva proiecte au primit sprijin, din mai multe motive. În primul rând, nu sunt încă disponibile toate măsurile de sprijin de stat, dar pe măsură ce acestea devin disponibile, tot mai multe proiecte vor fi analizate. „Întreprinderile au oportunități și planuri diferite: cineva va construi fabrici, cineva vrea doar să-și optimizeze procesele, iar alții intenționează să se mute în zone complet noi și să înceapă să dezvolte noi tehnologii. Toate acestea sunt activități destul de specifice și pentru toate aceste scopuri avem măsurile de sprijin necesare”, a explicat Ivan Sergeev pentru Veridica.
Anul trecut a fost lansată o măsură de sprijinire a investițiilor mari. La începutul lunii iulie a început runda de aplicare a măsurii destinate întreprinderilor mici, iar la jumătatea lunii iulie a fost lansată măsura de sprijinire a proiectelor bazate pe cunoaștere specifică.
„Deci procesul este în derulare; doar că nu totul este imediat vizibil cu ochiul liber. Pe de altă parte, putem vorbi public doar despre acele proiecte care au trecut toate etapele de evaluare; unele proiecte sunt în dezvoltare activă”, spune Sergheev. Potrivit acestuia, este important și că vorbim despre un fond european unde nivelul de sprijin se măsoară în milioane, deci se face o selecție foarte atentă a proiectelor.
Cea mai mare fabrică de magneți și depozit de metale rare, la granița cu Rusia
Unul dintre cei care au reușit să obțină finanțare guvernamentală este fabrica de magneți permanenți a companiei canadiane Neo Performance Materials, a cărei construcție a fost lansată oficial la Narva la sfârșitul lunii iunie.
Uzina de magneți a primit circa 19 milioane de euro din Fondul pentru tranziție justă. Investiția totală s-a ridicat la aproximativ 100 de milioane. Începutul construcției sale a avut loc într-o atmosferă destul de pretențioasă: începutul simbolic al tranziției a fost salutat printr-un videoclip nu doar de președintele Estoniei Alar Karis, ci și de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Nu e de mirare, deoarece lansarea centralei este importantă din punct de vedere strategic nu numai pentru regiunea Estoniei, ci și pentru Europa în ansamblu. Produsele sale sunt, de asemenea, planificate să fie exportate în America de Nord.
Uzina Narva deținută de NPM va prelucra metale rare extrase din Sillamäe vecină (NPM Silmet este cel mai mare producător de metale rare și metale din pământuri rare din Europa, care aparține grupului Neo Performace Materials, cu sediul în Canada), de care este nevoie, de pildă, pentru producția de vehicule electrice, turbine eoliene, telefoane mobile și computere. În timp ce până acum materiile prime extrase din Estonia erau exportate în China, unde erau folosite pentru a produce magneți, care apoi erau revânduți înapoi în Europa, acum lanțul de aprovizionare va deveni mult mai simplu și mai sigur din punct de vedere strategic.
Conform planurilor, prima componentă a fabricii, care va fi gata până la sfârșitul anului 2024, va acoperi 14% din cererea de magneți permanenți în toată Europa. A doua fază ar putea crește această pondere la 30%, deși optimiști precum primarul din Narva, Katri Raik, sugerează că în viitor fabrica ar putea acoperi chiar jumătate din întreaga cerere europeană. Pentru nord-estul Estoniei, acest lucru va însemna sute de noi locuri de muncă, ca să nu mai vorbim de rolul pe care fabrica îl va juca în tranziția ecologică și producția de energie curată.
Într-o situație în care, în general, investitorii nu sunt foarte dispuși să-și investească banii în proiecte situate în apropierea graniței cu Rusia, importanța acestui proiect nu poate fi supraestimată. Nu numai că demonstrează că Ida-Virumaa nu mai este o regiune defavorizată din punct de vedere economic și social, dar transmite și un semnal că a face afaceri la granița de est a Estoniei este încă promițătoare și sigură.
Revoluție eoliană, solară și verde în nord
Al doilea solicitant de succes pentru un grant de 2,6 milioane EUR din Fondul pentru tranziție justă a fost Freen, cea mai mare fabrică de turbine eoliene și panouri solare din Estonia, situată în orașul Kohtla-Järve, din nord-est. Ar trebui să atingă capacitatea maximă anul viitor, ceea ce va crea câteva sute de locuri de muncă.
„Această finanțare ne va permite să ne extindem fabrica existentă, să creștem capacitatea de producție și să continuăm fabricarea modelelor noastre de turbine eoliene proprii. În plus, ne propunem să oferim facilitățile noastre de producție ca resursă de externalizare pentru alți producători de turbine eoliene din Estonia. Această investiție va facilita crearea mai multor locuri de muncă de mare valoare în regiunea Ida-Viru, un pas semnificativ către angajamentul nostru pentru o creștere economică durabilă”, a declarat compania.
Și acestea sunt doar câteva dintre marile întreprinderi industriale care sunt planificate să fie deschise în regiune în următorii ani. În 2025, s-a planificat, în special, deschiderea fabricii Aquaphor pentru producerea de filtre și sisteme de purificare a apei. Investiția în acest proiect este estimată la 250 de milioane de euro; în viitor, ar trebui să creeze aproximativ 700 de locuri de muncă, deși se știe deja că implementarea sa este întârziată. În 2024 este planificată și deschiderea celei de-a doua fabrici de producție petroliere Enefit 280, pentru care investițiile totale ar trebui să se ridice la circa 300 de milioane de euro și care promite încă câteva sute de posturi noi în Ida-Virumaa.
De la economia sovietică planificată la parcul industrial european
Majoritatea proiectelor industriale mari care sunt planificate a fi lansate în următorii ani, într-un fel sau altul, servesc obiectivelor de mediu pe care Estonia și le-a stabilit. Unele dintre ele sunt legate de eliminarea deșeurilor deja existente din industria șisturilor bituminoase.
De exemplu, compania de gestionare și reciclare a deșeurilor Ragn-Sells urmează să prelucreze cenușa de șist bituminos generată de centralele Narva, transformând-o în materii prime mai ecologice pentru industria chimică. Lansarea proiectului este programată pentru 2028 dacă sunt garantate investiții de amploare; iniţial s-a spus că era nevoie de atragerea a 250 de milioane de euro. Potrivit lui Alar Saluste, manager de proiect al companiei, uzina va începe să rezolve crizele de materii prime și de mediu, care devin din ce în ce mai acute.
„Facem eforturi ca parcurile noastre industriale să se dezvolte mai rapid, astfel încât să apară tot mai multe noi întreprinderi de producție în Ida-Virumaa. Din păcate, nu totul depinde doar de nivelul de competență al echipei noastre, de munca noastră asiduă și de implicarea noastră”, spune Vadim Orlov, șeful Parcului Industrial Narva (IVIA).
El amintește că în cei 13 ani de dezvoltare a parcului industrial, au existat cel puțin patru crize grave. În 2014, a avut loc o criză legată de anexarea Crimeei; în 2018, a existat o criză bancară, când băncile au închis conturile nerezidenților și firmelor deținute de nerezidenți; în 2020, a fost criza generată de coronavirus; iar în 2022 a început războiul din Ucraina. „Pentru ca dezvoltarea parcurilor industriale să nu se oprească, de fiecare dată ne revizuim complet strategia de atragere de noi companii de producție în Ida-Virumaa. După fiecare criză, am reușit să găsim un punct de vânzare unic și să rămânem atractivi pentru unitățile de producție internaționale și locale”, spune Orlov.
El admite că a convinge investitorii să finanțeze în nord-estul Estoniei, având în vedere că au posibilitatea de a alege orice alt loc din lume în acest scop, este o sarcină foarte dificilă. „În momente diferite, au existat diferite motive care au împiedicat fluxul de investiții în regiunea noastră. Odată, motivul a fost o presupusă rată crescută a criminalității în Ida-Virumaa. Înainte de începerea războiului din Ucraina, amplasarea noastră la graniță reprezenta un avantaj competitiv pentru noi, dar acum este privită ca un pericol de anumiți investitori”, subliniază Orlov.
Totodată, din punctul său de vedere, regiunea și parcurile industriale locale au și alte avantaje, care în cele din urmă joacă un rol decisiv în deciderea locației viitoarelor companii de producție. Fondurile din Fondul pentru tranziție justă joacă un rol în acest sens; unul dintre factorii atractivi este capacitatea de a compensa până la 45% din investiția totală cu un grant.
Dar principalul avantaj este viteza cu care investitorii își pot construi noua fabrică pe teritoriul parcurilor industriale IVIA. „Ultimul exemplu cu uzina de magneți NEO Performance Materials a arătat încă o dată că viteza de luare a deciziilor și nivelul de pregătire a infrastructurii tehnice din locul unde se va construi noua întreprindere au fost importante pentru investitor”, precizează șeful parcului industrial. „Toată infrastructura tehnică a fabricii de magneți de pe teritoriul parcului nostru industrial a fost gata, iar autorizația de construire a fost eliberată într-o lună”.
În ceea ce privește proiectele noi, se discută deja a doua etapă de dezvoltare a Neo Performance Materials și posibilitatea de a atrage partenerii și furnizorii săi în Narva pentru a crea un cluster. „Vrem ca fabrica de magneți care se dezvoltă rapid din Narva să devină un magnet pentru fabrici. Acest exemplu ne va ajuta să atragem noi investitori dintre cei care sunt încrezători că Estonia, ca membru NATO, este protejată în mod sigur”, și-a exprimat speranța Vadim Orlov.
---copie-image.webp)
