Donații
Veridica.md
“Deoligarhizarea” se numără printre cele 12 condiții pe care Georgia trebuie să le îndeplinească pentru a obține statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. La mijlocul lunii iunie, Comisia de la Veneția a publicat avizul final în privința proiectului de lege privind deoligarhizarea. Comisia îndeamnă autoritățile georgiene să respingă legea în forma ei actuală. În ciuda avizului negativ, Parlamentul Georgiei, dominat de partidul Visul Georgian, a votat pentru proiectul de lege privind deoligarhizarea în a doua lectură (este nevoie de trei lecturi pentru a adopta o lege). Parlamentarii georgieni sunt dispuși să retragă inițiativa legislativă doar dacă deoligarhizarea va fi eliminată din cele 12 recomandări formulate de Comisia Europeană, de a căror implementare depinde acordarea statutului de țară candidată. Opoziția susține că acțiunile Visului Georgian reprezintă o nouă încercare din partea partidului aflat la putere de a sabota obținerea acestui statut de către Georgia.
Georgia trebuie să-și pună oligarhii la respect dacă dorește să devină țară candidată la aderarea la UE
În iunie 2022, când Georgiei i-a fost respinsă solicitarea de a deveni țară candidată UE, Comisia Europeană a cerut “deoligarhizarea” țării, anume eliminarea influenței excesive a oligarhilor asupra vieții economice, politice și sociale din Georgia, de care se folosesc pentru satisfacerea intereselor proprii.
Analizele Comisiei Europene nu specifică cine ar putea fi acești oligarhi, deși mulți europarlamentari au amintit numele miliardarului Bidzina Ivanișvili, fondatorul Visului Georgian, care și-a câștigat averea în Rusia în perioada zbuciumată a anilor 90 înainte să intre în politică în urmă cu mai bine de zece ani. Deși Ivanișvili își anunțase retragerea din viața politică în ianuarie 2021, politicianul georgian rămâne conducătorul din umbră al țării, un lucru bine știut la Bruxelles, acolo unde Parlamentul European și-a exprimat anul trecut îngrijorarea vizavi de rolul nociv jucat de „oligarhul Bidzina Ivanișvili în viața politică și economică a Georgiei”.
În toamna lui 2022, Parlamentul georgian a lansat dezbaterile pe tema „deoligarhizării” țării, cu scopul de a trece de la simpla „orientare europeană” a țării la obținerea statutului de țară candidată la aderare. În octombrie, deputații Visului Georgian au transmis o inițiativă Parlamentului, susținând că aceasta se bazează pe legile anti-oligarhi adoptate anterior de Ucraina.
Proiectul de lege definea oligarhul drept „o persoană cu o trecere semnificativă în economia și politica din Georgia”. În traducere, pentru a fi catalogat oligarh de către Parlament, o persoană trebuia să îndeplinească cel puțin trei din următoarele condiții:
- Să fie implicat în viața politică;
- Să dispună de o influență considerabilă în presă;
- Să fie beneficiarul unei corporații cu o poziție dominantă pe piața locală;
- Să dispună de active personale și comerciale de un milion de ori mai mari decât ceea ce se consideră a fi un salariu decent în Georgia.
Opoziția a susținut că legea nu corespunde circumstanțelor locale și nu îl afectează pe Bidzina Ivanișvili, unicul oligarh al țării. Criticii mai susțin și că proiectul de lege oferă executivului instrumentele necesare pentru înlăturarea opozanților politici. Liderii Visului Georgian însă au apărat forma actuală a legii, citând oficiali europeani care au sprijinit o lege similară din Ucraina.
O lege criticată de Comisia de la Veneția
După adoptarea proiectului de lege în a doua lectură în luna noiembrie a anului trecut, autoritățile de la Tbilisi au convenit să solicite avizul Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul legislativ. Pe 16 martie, Comisia a anunțat că a făcut o serie de recomandări privind anumite amendamente care trebuie aduse textului legii care, spun membrii Comisiei, oferă guvernului prea multă libertate de acțiune, ceea ce ridică riscul unor interpretări arbitrare ale drepturilor omului și al încălcării acestora. Ulterior, proiectul de act normativ a fost din nou modificat si transmis Comisiei de la Veneția în luna aprilie.
La mijlocul lui iunie, Comisia a publicat avizul final în care solicită autorităților georgiene să nu adopte legea privind „deoligarhizarea”, nici măcar în varianta modificată. În aviz se menționează că proiectul de lege reflectă o abordare „individuală”, nu una „sistemică”. Varianta propusă de autoritățile georgiene este un răspuns „nedemocratic și ineficient” la fenomentul oligarhizării.
Comisia de la Veneția mai scrie și că amendamentele aduse legii nu sunt de natură să corecteze neconcordanțele cu standardele europene în chestiuni legate de drepturile omului, principii democratice și statul de drept.
Printre altele, reprezentanții Comisiei de la Veneția recomandă Georgiei să dezvolte și să implementeze un sistem concurențial eficient, să-și intensifice eforturile de combatere a corupției la nivel înalt, să asigure transparența achizițiilor publice și să consolideze pluralismul presei și transparența proprietarilor instituțiilor mass-media.
În ciuda faptului că adoptarea legii privind deoligarhizarea este una din principalele condiții puse de UE pentru ca Georgia să obțină statutul de candidat, adoptarea legii prin nerespectarea recomandărilor Comisie de la Veneția contravine spiritului european.
Comisia Europeană a oferit din nou clarificări, susținând că deoligarhizarea Georgiei trebuie realizată prin eliminarea influenței excesive a oligarhilor în sferele economice, politice și sociale ale țării. Cu toate acestea, executivul european subliniază faptul că toți pașii trebuie făcuți în condițiile stabilite de recomandările Comisiei de la Veneția.
Visul Georgian sfidează Comisia de la Veneția
În repetate rânduri, Visul Georgian a dezmințit informația conform căreia fondatorul partidului, Bidzina Ivanișvili, încă mai joacă un rol în viața politică a Georgiei. Potrivit Premierului Irakli Garibașvili, Ivanișvili este un filatrop, iar dorința de a influența procesul decizional vine din partea „milionarilor care îngroașă rândurile opoziției”.
„Nici măcar nu cunoașteți definiția ‘oligarhului’…” a declarat Primul Ministru adresându-se opoziției. „Este de mirare cum pentru voi oligarhul este o persoană care nu deține nici măcar un lari în Georgia. O persoană care a acumulat proprietăți în alte țări prin muncă, talent, care și-a investit timpul în țara lui, inclusiv când voi erați la guvernare. Reforma poliției, reforma armatei, salariile lor, salariile funcționarilor publici – toate acestea sunt legate de numele acestei persoane”, a adăugat Garibașvili.
Mai mult decât atât, Garibașvili a enumerat și milionarii care, susține el, încearcă să acapareze puterea în Georgia cu ajutorul opoziției, folosindu-se de resursele lor financiare nelimitate. Lista îi include și pe fostul președinte Mihail Saakașvili, fostul Ministru al Apărării, David Kezerașvili, care deține mai multe instituții de presă din Georgia, precum și pe fostul președinte al consiliului de administrație al băncii TBS, Mamuka Khazaradze, fondatorul partidului de opoziție Lelo.
În ciuda concluziilor nefavorabile publicate de Comisia de la Veneția pe 12 iunie, a doua zi Parlamentul georgian a adoptat proiectul de lege privind „deoligarhizarea” în a doua lectură. 81 de deputați au votat pentru și 2 împotriva inițiativei legislative.
Potrivit președintelui Visului Georgian, Irakli Kobakhidze, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană se contrazic în declarații. În plus, Kobakhidze este de părere că adoptarea legii nu a fost inițiativa partidului de la guvernare.
„Cât despre conținutul legii, nu noi am venit cu ideea adoptării legii. Așa cum știți, recomandarea a venit din partea Comisiei Europene. Este unul din cele 12 puncte de pe lista de recomandări. Comisia de la Veniția spune ceva, Comisia Europeană altceva. Dacă se va ajunge la un consens între Comisia Europeană și Comisia de la Veneția, în cazul acesta nu vom mai folosi această lege, iar legea adoptată va fi revocată în februarie”, a adăugat Kobakhidze.
Reprezentanții guvernului au lansat un ultimatum: fie Comisia Europeană elimină prevederea privind „deoligarhizarea” din lista de 12 recomandări, fie autoritățile georgiene vor promulga legea, în ciuda criticilor Comisiei de la Veneția.
Liderul grupului parlamentar al partidului de guvernare, Mamuka Mdinaradze, spune că autoritățile se așteaptă ca problema deoligarhizării să fie complet eliminată de pe agenda Comisiei Europene până la finalul anului. În caz contrar, legea va intra în vigoare în forma adoptată în a doua lectură, susține politicianul georgian.
Deputatul Visului Georgian Mihail Sarjveladze susține la rândul lui că, înainte să obțină statutul de țară candidată la aderarea la UE, și Ucraina a adoptat o lege asemănătoare. Varianta propusă de Georgia este aproape identică, spune Sarjveladze.
„Nu există motiv să crezi că oligarhia din Georgia este complet diferită de oligarhia din Ucraina”, a declarat Sarjveladze.
Oligarhul puterii și oligarhii opoziției
Opoziția din Georgia acuză autoritățile că se opun recomandărilor UE, ceea ce ar putea împiedica Georgia să obțină statutul de țară candidată UE. Reprezentanții opoziției afirmă că este a doua oară când Comisia de la Veneția avertizează conducerea Visului Georgian că amendamentele propuse de partid nu se ridică la standardele Comisiei.
Opoziția mai susține și că recomandarea Comisiei Europene privind deoligarhizarea scenei politice din Tbilisi îl vizează exclusiv pe Bidzina Ivanișvili, iar adoptarea legii în versiunea actuală nu va face decât să întărească poziția fostului premier și să pună sub semnul întrebării aderarea Georgiei la Uniunea Europeană. Partidele de opoziție susțin că avizul organului consultativ al Consiliului Europei confirmă încă o dată că puterea în Georgia este controlată fără mandat oficial de oligarhul Bidzina Ivanișvili.
În același timp, opoziția se teme că adoptarea legii în forma ei actuală poate afecta și oamenii de afaceri care finanțează partidele de opoziție și presa. Mai întâi de toate, opoziția se referă la fondatorul partidului Lelo din opoziție, bancherul Mamuka Khazaradze, și la fostul Ministru al Apărării, David Kezerașvili, care s-a stabilit la Londra (în Georgia a fost condamnat in absentia la cinci ani de închisoare pentru delapidare și deturnare de fonduri publice).
Din opoziție, deputatul Roman Gotsiridze nu vede rostul adoptării unei astfel de legi în Georgia, de vreme ce „nu se poate deoligarhiza o țară condusă de un oligarh”.
Reprezentanta Mișcării Naționale Unite din opoziție, Anna Tsitlidze, crede la rândul ei că în opinia Comisiei de la Veneția, „deoligarhizarea” înseamnă „debidnizarea” puterii în Georgia.
Potrivit liderului partidului de opoziție Strategy Agmașenebeli, Giorgi Vașadze, autoritățile au primit o „ultimă șansă” de a pune capăt tentativelor de sabotare a parcursului european al Georgiei și de a implementa cele 12 recomandări ale UE pentru a se alătura familiei europene. „Mingea este acum la ei, și au tot terenul la dispoziție”, a declarat Vașadze.
Cu toate acestea,din cauză că Bruxellesul nu a nominalizat pe nimeni, va fi dificil să fie adoptată o lege împotriva lui Ivanișvili, susține expertul în relații internaționale Tornike Șarașenidze.
„Nu există nicio dovadă clară privind implicarea lui în politica din Georgia”, este de părere Șarașenidze.
Poate învăța Georgia ceva din experiența Ucrainei în privința deoligarhizării?
Ucraina și Moldova, celelalte țări din „Trio-ul Asocierii” care, împreună cu Georgia, și-au depus candidaturile de aderare la UE, au primit la rândul lor recomandări de îmbunătățire a politicilor privind „deoligarhizarea”. Până în prezent, dintre cele trei Ucraina a realizat cele mai mari progrese în această privință, fiind singura țară unde a fost adoptat un cadru legal pentru combaterea acestui fenomen. În noiembrie 2021, pentru a limita influența excesivă a oligarhiei în viața economică, politică și socială din Ucraina, a fost adoptată așa-zisa lege anti-oligarhi. Totuși, procesul a fost suspendat după invadarea la scară largă a Ucrainei.
Deși varianta georgiană a legii anti-oligarhi este aproape identică cu cea ucraineană, directorul Institutului Politic Georgian, Kornely Kakachia, susține că climatul politic din Georgia este unul diferit, iar adoptarea oricărei legi trebuie să țină cont de acest lucru. Dezbaterea interpretării noțiunii de „oligarh” este complicată de faptul că oficialii europeni nu au furnizat propria lor definiție.
„În Ucraina sunt câteva zeci de oligarhi, pe când în Georgia este unul singur – Bidzina Ivanișvili. Și nimeni nu îl poate înfrunta. În plus, spre deosebire de Georgia, în Ucraina nu există o persoană bogată care conduce țara din culise și care numește premierii și miniștrii fără participarea parlamentului”.
Legea Deoligarhizării va intra în vigoare pe 1 martie 2024, a anunțat într-o conferință de presă Mamuka Mdinaradze, secretarul general al Visului Georgian. Potrivit acestuia, legea adoptată poate fi revocată doar dacă „însăși Comisia Europeană elimină acest punct de pe agenda sa până la finalul anului”. În același timp, avizul negativ al Comisiei de la Veneția oferă partidului de la putere un nou impuls pentru a-și înăspri și mai mult retorica anti-europeană și de a lua decizii care contravin recomandărilor emise de instituțiile europene. Iar acest lucru, spun experții, poate fi un obstacol major în calea obținerii statutului de țară candidată la aderarea la UE.
---copie-image.webp)
