Donații
Veridica.md
Deși Georgia speră să devină țară candidată la UE, guvernul său blochează reforma în justiție, cerută atât de Bruxelles cât și de SUA. Una dintre cele 12 recomandări ale Comisiei Europene este o reformă judiciară eficientă. Rapoartele internaționale afirmă în mod regulat că sistemul judiciar din Georgia este un instrument de influență politică și împiedică aspirațiile țării de a adera la UE, sau de a se alătura cu adevărat grupului mai mare de democrații occidentale, euro-atlantice. Unul dintre cele mai recente semnale de alarmă venite din Occident a fost sancționarea de către Departamentul de Stat al SUA a patru judecători georgieni de rang înalt. Opoziția îi numește pe acești judecători creatorii așa-numitului clan judiciar, care acționează în interesul partidului de guvernământ.
„Clanul judiciar” al Georgiei și cei patru judecători sancționați de SUA
La 5 aprilie, Departamentul de Stat al SUA a impus sancțiuni împotriva a patru judecători georgieni și a familiilor acestora. Motivele invocate au fost corupția și abuzul de putere. Este demn de remarcat faptul că aceasta este prima dată când Statele Unite aplică un mecanism de sancțiuni împotriva unor cetățeni georgieni.
Sancțiunile SUA au afectat trei judecători in funcție, numiți pe viață, și un fost judecător. Celor patru – și familiilor lor – li s-a interzis intrarea în Statele Unite, dar până acum nu au fost anunțate înghețarea conturilor sau alte consecințe financiare. Cu toate acestea, Departamentul de Stat a promis că va continua să-i monitorizeze pe cei care „abuzează de putere” în Georgia și să îi sprijine pe judecătorii care „au integritatea și curajul să acționeze imparțial și independent”.
Secretarul de stat al SUA Anthony Blinken a declarat că „acești indivizi au abuzat de pozițiile lor de președinți ai instanțelor și membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, afectând în mod negativ statul de drept şi încrederea publicului în sistemul judiciar din Georgia”.
Reprezentanții sectorului neguvernamental din Georgia îi numesc pe judecătorii sancționați membri ai unui „clan judiciar” influent, strâns asociat cu Visul Georgian și personal cu liderul din umbră al partidului, Bidzina Ivanișvili. Se presupune că acest clan controlează sistemul judiciar și are puterea de a numi, promova și pedepsi judecătorii, spun ONG-urile. Ei au fost, de asemenea, asociați cu regimul fostului președinte Mikheil Saakașvili în timpul mandatului acestuia.
Levan Murusidze este judecător pe viață al Curții de Apel și membru al Consiliului Superior al Magistraturii care decide numirea judecătorilor în sistemul judiciar georgian.
Murusidze este judecător la Curtea Supremă din 2006, când Mikheil Saakașvili era președintele Georgiei, și a fost criticat când, în 2007, a comutat pedeapsa polițiștilor acuzați de asasinarea lui Sandro Girgvliani, un angajat la bancă. Instanța din Georgia a fost chiar criticată la Strasbourg pentru decizia pe care a luat-o.
Cu toate acestea, după schimbarea puterii, Murusidze nu a fost îndepărtat din sistem, ci, dimpotrivă, a fost promovat. În 2016, Ivanișvili s-a întâlnit personal cu el și a făcut lobby pentru avansarea în carieră a lui Murusidze, numindu-l „victimă a sistemului”. În 2019, președintele Visului Georgian, Irakli Kobakhidze, a vorbit și el în favoarea judecătorilor discreditați: „Oamenii care au făcut fapte rele în masă sub guvernul anterior fac acum fapte bune”.
În plus, jurnaliştii de investigaţie georgieni au aflat că Murusidze are proprietăţi nedeclarate înregistrate pe numele partenerei sale de viață. Comentând sancțiunile, el a spus: „Nu este nimic dacă nu ne lasă acum să intrăm în SUA sau în UE. Nici bunicul meu nu a fost acolo și a reușit să trăiască normal.”
Sancțiunile l-au inclus și pe Mikheil Chinchaladze, președintele Curții de Apel din Tbilisi și, se presupune, șeful așa-numitului „clan judiciar” din Georgia. În 2005 a primit Ordinul de Onoare de la președintele Mikheil Saakașvili. Prin urmare, numirea lui Chinchaladze la Curtea Supremă a Georgiei în 2018 a fost controversată chiar și pentru o parte din partidul Visul Georgian.
Un alt judecător sancționat, Irakli Shengelia, adjunctul lui Chinchaladze și cel mai apropiat colaborator al acestuia, are legături strânse cu partidul Visul Georgian. Comentând sancțiunile, el a spus că nu are ce face în Statele Unite, acolo unde „capacitatea de a schimba sexul unui copil de șase ani” este considerată principala realizare democratică.
Valerian Tsertsvadze, ultimul dintre cei patru, este un fost judecător care a părăsit sistemul în urmă cu șase ani, după ce a fost acuzat că și-a favorizat compania într-un proces. Fiica lui este cetățean american, deoarece s-a născut acolo în 2013.
Atât Saakașvili, cât și oponenții săi din Visul Georgian au promis o justiție independentă, dar nimeni nu s-a ținut de cuvânt
După ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2004, Mikheil Saakașvili a promis independența justiției. El a luat o serie de măsuri drastice, inclusiv demiterea în masă a judecătorilor și înlocuirea acestora cu noi cadre. Acest lucru a funcționat în sensul în care a redus corupția la nivelurile inferioare, dar instanțele erau încă influenţate politic.
De asemenea, sistemul judiciar sub Saakașvili a fost caracterizat de o puternică părtinire în favoarea acuzării. Cei acuzați de o infracțiune într-un tribunal georgian aveau șanse foarte mici de a fi achitați. De exemplu, în 2010, Tribunalul Tbilisi a audiat 7.296 de dosare penale și doar în 21 de dosare (0,04 la sută) inculpații au fost achitați.
Mulți au sperat că situația se va schimba în 2012, când a venit la putere partidul Visul Georgian, deoarece una dintre principalele promisiuni de campanie ale lui Bidzina Ivanișvili a fost o justiție independentă și corectă.
Cu toate acestea, 11 ani mai târziu, observatorii notează că Visul Georgian nu numai că nu a scăpat de judecătorii care au urmat instrucțiunile politice ale guvernului anterior ci, dimpotrivă, i-a promovat pe acei judecători în sistemul judiciar și i-a folosit ulterior pentru propriile interese.
Transparency International-Georgia a remarcat în raportul său din 2020 că autoritățile nu au reușit să demonstreze „voința politică pentru o reformă completă și profundă a sistemului judiciar”. Din 2016, Visul Georgian a implementat două valuri de reformă judiciară, dar abordarea guvernului a fost în mare parte fragmentată și inconsecventă. În unele cazuri, reforma a servit doar la întărirea intereselor unui grup restrâns.
Experții notează că sistemul de justiție este principalul element de sprijin pentru puterea Visului Georgian, al cărui rating se află la cel mai scăzut nivel din istorie. Un sondaj de opinie recent, realizat Institutul Republican Internațional, a arătat că partidul de guvernământ se bucură în prezent de sprijinul a doar 19 la sută din populație. Același sondaj a arătat că 46 la sută dintre respondenți au evalua în mod negativ activitatea sistemului georgian de justiție.
Experții sunt de părere că, pentru a rămâne la putere în ciuda scăderii în sondaje, pentru Visul Georgian este important să îşi menţină controlul asupra sistemului judiciar.
Visul Georgian i-a apărat pe judecătorii vizați de sancțiuni și a respins de trei ori o inițiativă prezentată de opoziție după anunțarea sancțiunilor de a crea o comisie parlamentară care să investigheze corupția din justiție.
La 6 aprilie, ministrul de externe georgian Ilya Darchiașvili i-a scris o scrisoare secretarului de stat american Anthony Blinken, menționând că decizia Departamentului de Stat de a-i sancționa pe cei patru judecători este de neînțeles și inacceptabilă. El a cerut SUA să furnizeze dovezi sau să își reconsidere decizia.
„În caz contrar, Georgia și poporul georgian vor percepe acest lucru ca pe o presiune asupra unei justiții independente a unui stat suveran și o interferență gravă în activitățile sale, care va deteriora relațiile de prietenie de lungă durată dintre Georgia și Statele Unite”, se spune în scrisoare.
Ministrul a insistat că, de la venirea la putere în 2012, guvernul Visului Georgian nu a făcut decât să îmbunătățească situația din justiție, care a fost „moștenirea grea” a guvernului Saakașvili.
Ca răspuns, șeful serviciului de presă al Departamentului de Stat al SUA, Vedanta Patela, a spus că Washingtonul nu se îndoiește de acuratețea informațiilor pe baza cărora au fost impuse sancțiunile. Ambasadorul SUA la Tbilisi Kelly Degnan a adăugat că o mare parte din aceste informații provin din „surse deschise”. Ca răspuns, liderul partidului de guvernământ, Irakli Kobakhidze, în maniera sa obișnuită, a acuzat Occidentul că încearcă să se amestece într-un sistem de justiție independent.
„Nu putem permite o revenire la situația din sistemul judiciar care exista înainte de 2012, când erau probleme sistemice în justiție, când justiția era folosită pentru represiune, nu putem permite acest lucru. Dacă vor să sancționeze pe cineva, ar trebui să înceapă cu Saakașvili, a cărui eliberare o cer, și cu [ex-ministrul Justiției Zurab] Adeișvili, care se plimbă prin Europa. Începeți cu acești oameni și apoi vorbiți cu noi.”
Prim-ministrul georgian Irakli Garibașvili a spus că este solidar cu judecătorii și sistemul judiciar afectați de sancțiuni: „În calitate de șef al guvernului și reprezentant al partidului de guvernământ, susțin pe deplin toți judecătorii”.
Premierul a avut o ședință cu ușile închise la Curtea Supremă cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în urma căreia le-a promis „protecție”. Garibașvili a anunțat că judecătorii, inclusiv cei împotriva cărora au fost aplicate sancțiuni, sunt de fapt „înalt calificați, profesioniști și servesc independenţa şi consolidarea țării”. Premierul a promis că va „face tot posibilul pentru a proteja instanța de orice interferență”, inclusiv „din exterior”.
Garibașvili a mai subliniat că, potrivit indicelui echității sociale, Georgia se poziționează în fața a 11 state membre ale UE și 13 state membre NATO, inclusiv în evaluările percepției asupra corupției, iar încrederea în justiție este la un nivel istoric de 55%, semnificativ mai mare decât a fost în timpul mandatului lui Saakașvili – „atunci era aproape la zero”. Cu toate acestea, conform aceluiași indice, performanța Georgiei a scăzut constant din 2015. Conform indicelui justiției sau statului de drept, Georgia ocupă locul 49 din 140 de țări. În același timp, Georgia se află pe primul loc între 14 țări din Europa de Est și Asia Centrală. Este urmată de Kosovo și Macedonia de Nord. Georgia, desigur, este înaintea celor trei țări cu cele mai mici scoruri din regiune - Rusia, Kârgâzstan și Turcia.
„Clanul judiciar” poate deraia Georgia de pe calea spre Vest dorită de majoritatea cetățenilor săi
În ultimii ani, sistemul de justiție din Georgia a fost criticat în mod repetat de organizațiile internaționale. În ultimii trei ani, Departamentul de Stat nu numai că a criticat justiţia georgiană în fiecare raport, dar a folosit și termenul de „clan”. Prima mențiune despre clanul judiciar a apărut în 2018. În Raportul Departamentului de Stat din 2020 privind starea drepturilor omului în Georgia, problemele din instanțe au fost menționate de nouă ori.
Observaţia cu privire la „justiția politizată” se regăseşte și în așa-numitul „Acord Charles Michel”, semnat între autorități și opoziție în aprilie 2021. Din cauza retragerii partidului de guvernământ din acord la sfârșitul lunii iulie 2021 și a încălcării condițiilor prevăzute, Tbilisi a pierdut apoi asistența macrofinanciară a UE în valoare de 75 de milioane de euro. Și într-un raport publicat de Departamentul de Stat al SUA despre starea drepturilor omului în Georgia în 2022, se vorbea, printre altele, despre prezența deținuților politici în țară. Ca exemplu a fost citat cazul Nika Gvaramia, directorul companiei de televiziune de opoziție Mtavari Arkhi. În plus, documentul a menționat tortură, tratamente inumane, crude și degradante împotriva fostului președinte Mikheil Saakașvili.
Documentul precizează că „Coaliția pentru justiție independentă” consideră că planul de acțiune elaborat de parlament și modificările aduse legii nu rezolvă principalele probleme, precum influența neoficială a clanului asupra sistemului de justiție. Raportul mai precizează că în perioada de raportare 2022, mai mulți foști judecători au confirmat public că au fost presați de alți judecători în cazuri specifice.
Avertismentele venite din Occident au continuat după ce Departamentul de Stat a impus sancțiuni împotriva judecătorilor georgieni la începutul lunii aprilie. Fostul secretar de stat adjunct, David Kramer, a numit sancțiunile un mesaj clar pentru cei implicați în activități antidemocratice și corupte. Fostul ambasador în Georgia, William Courtney, nu a exclus posibilitatea unor noi măsuri punitive, în cazul continuării activităților de corupție. Iar Luke Coffey, expert la Fundația Heritage, a numit decizia Departamentului de Stat un apel către Tbilisi de a se „trezi”.
Experții notează că așa-numitul clan judiciar urmărește interesele unui grup politic, care sunt contrare intereselor statului. Aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei sunt confirmate de toate cele mai recente sondaje de opinie și sunt înscrise în constituție, dar acțiunile justiției sunt contrare acestor aspirații.
---copie-image.webp)
