Donații
Veridica.md
Estonia a reușit să își construiască un sistem de învățământ performant raportat la standardele globale: potrivit ultimului clasament PISA publicat în 2018, Estonia se clasează pe locul trei în lume, după China și Singapore. În același timp, sistemul de învățământ se confruntă acum cu una din cele mai dificile provocări din istorie.
În realitate, în Estonia funcționează în paralel două sisteme: școlile estoniene și așa-zisele școli rusești, unde până acum predarea s-a făcut în general în limba rusă. La nivel de gimnaziu, 40% din materii se predau în rusă. La clasele primare și pregătitoare, la fel ca în cazul grădinițelor, toată materia se predă în rusă, cu excepția orelor de estonă.
Pe de-o parte, acest sistem a permis elevilor rusofoni (vorbitorii de rusă reprezintă aproximativ un sfert din populația Estoniei) să acceseze ore cu predare în limba lor maternă. Pe de altă parte, acest aspect a dus la segregare etnică, cu consecințe ulterioare asupra pieței de muncă, reducând competitivitatea tinerilor rusofoni și creând anumite riscuri politice.
Clasamentele PISA mai indică și faptul că rezultatele obținute de elevii din școlile cu predare în rusă la toate materiile unde au fost testați sunt mai slabe decât cele obținute în școlile cu predare în estonă. În același timp, estonii rusofoni nu vorbesc estona după absolvire, ceea ce le limitează drastic parcursul lor academic ulterior.
Toate aceste elemente, la care se adaugă și războiul declanșat de Rusia în Ucraina, au accelerat reforma educației și tranziția completă către predarea în limba estonă, o chestiune care de zeci de ani stârnește controverse puternice. În forma lui actuală, actul normativ prevede ca tranziția către predarea în limba estonă să înceapă în 2024 în grădinițe și școli primare, urmând ca procesul să fie finalizat la celelalte clase până în 2030.
„Tranziția către sistemul de învățământ în limba estonă este necesară pentru ca toți tinerii să poată avea acces la educație de calitate, indiferent de limba lor maternă. Acest obiectiv ne face să fim optimiști”, a declarat pentru Veridica Ministrul Educației al Estoniei, Kristina Kallas.
Reforma va afecta atât etnicii ruși care studiază în școli cu predare în limba rusă, cât și refugiații ucraineni – mulți vorbesc deja rusa, iar mulți nu sunt interesați să învețe estona întrucât familiile lor nu intenționează să se stabilească în Estonia.
Practic, nu există opoziție politică față de acest demers, deși de foarte mulți ani subiectul a influențat, printre altele, rezultatul alegerilor legislative și locale. În prezent există un consens de conjunctură în Estonia vizavi de reforma educației: tabăra care se opunea predării în estonă a trebuit să se recunoască învinsă. Până și politicienii care apărau școlile ruse își trimit acum copiii la școlile estoniene.
Iar asta în ciuda faptului că încă mai există voci la nivelul ONU care critică reforma educației din această țară. Astfel, la jumătatea lunii august, experții în drepturile omului ai ONU, raportorul special pentru minorități naționale, Fernand de Varennes, raportorul special pentru drepturile culturale, Alexandra Xanthaki și raportorul special pentru educație, Farida Shaheed, „și-au exprimat îngrijorarea profundă vizavi de modul în care noile prevederi ar putea afecta membrii minorității lingvistice ruse, care reprezintă o porțiune semnificativă din populația țării”.
Obstacole în calea reformei: lipsa de profesori vorbitori de estonă pentru elevii ruși și rezistența conservatorilor estonieni la desegregare
Pentru guvernul estonian, reforma reprezintă o prioritate. Există însă două obstacole. În primul rând, guvernul trebuie să găsească finanțare pentru a face această tranziție, având în vedere că bugetul educației prevedea și o creștere a salariilor profesorilor. Pentru anul în curs, statul estonian a alocat 41 de milioane de Euro în acest scop. Cu toate acestea, la începutul lunii iulie, presa din Estonia scria că, din cauza unor calcule greșite, bugetul pentru 2024 are un deficit de 27 de milioane de Euro. Aceste fonduri urmează să fie găsite în urma unor negocieri privind bugetul de stat, preconizate să înceapă în august.
„Coaliția a hotărât să facă tranziția la sistemul de învățământ cu predare în estonă. 41 de milioane de Euro sunt fondurile pe care bugetul de stat le pune la dispoziție în acest an. Pentru 2024 bugetul prevede alte 68 de milioane de Euro, iar creșterea va fi proporțională de la an la an. Coaliția de guvernare știa acest lucru de la bun început. Susțin cu tărie că bugetul de stat trebuie suplimentat cu aceste fonduri pentru ca tranziția către sistemul de predare în estonă să poată avea loc conform planului”, a declarat pentru Veridica Ministrul Educației, Kristina Kallas.
Un alt obstacol aproape insurmontabil este faptul că, în principiu, Estonia duce lipsă de profesori, existând o penurie critică de cadre didactice care pot preda copiilor rusofoni materii în limba estonă. Nu ajută nici amenzile aplicate școlilor care nu au profesori care vorbesc limba oficială. Începând cu 1 august, autoritățile pot da amenzi în valoare maximă de 10,000 de Euro, iar conform ultimelor estimări ale Departamentului Lingvistic, care funcționează pe post de organ de control, aproximativ 2,500 de profesori din Estonia se regăsesc în acestă situație.
Autoritățile acordă atenție sporită și regiunii nord-vestice a țării, unde se vorbește predominant rusa. Din acest motiv, Hannes Mets, directorul Centrului de Formare Profesională Ida-Viru, a fost dat afară după ce nu a reușit să se asigure că profesorii centrului sunt gata să facă tranziția la predarea în estonă. De la finalul lui iulie, în centru lucrau aproximativ 119 cadre didactice, din care doar 73 vorbeau limba oficială la nivelul impus de lege.
„Recunosc că profesorii sunt greu de găsit. Dar tranziția nu se poate face peste noapte, ci doar gradual. Acei profesori care nu vorbesc limba estonă pot preda la clasele mai mari până în anul școlar 2029-2030. Șapte ani este o perioadă lungă de timp. Profesorii au timp să-și îmbunătățească nivelul de limbă, iar statul poate forma între timp o generație nouă de profesori. Desigur, există și cadre didactice care trebuie înlocuite, dar timp este suficient”, a argumentat Ministrul Educației Kristina Kallas.
Potrivit oficialului eston, universitățile vor putea să înscrie cu până la 400 mai mulți studenți la modulele psiho-pedagogice în acest an, iar statul va acorda fiecărui student înscris în acest program o alocație lunară de 400 de Euro. „Este o bursă extrem de generoasă, iar rezultatele de la admitere demonstreză că meseria de profesor este la mare căutare”, a declarat Kallas.
Totuși, mulți profesori ies din sistem fie pentru că au atins vârsta de pensionare, fie pentru că sunt nevoiți să își caute de lucru în altă parte. În multe cazuri, școlile sunt nevoite să își intensifice căutările. „În ziua de azi, asistăm la o penurie acută de profesori, metodologi, logopezi, precum și psihologi și sociologi, care să sprijine nu doar cadrele didactice, ci și elevii. Școlile trebuie de unele singure să înființeze centre de competențe și să instruiască specialiști din rândul propriilor angajați. Multe instituții de învățământ apelează la tineri absolvenți de facultate pe care îi instruiesc ulterior sau la profesori care își schimbă specialitatea, astfel încât elevii lor să poată acoperi întreaga materie prescrisă”, spune Denis Presnețov, membru în consiliul municipal al capitalei din partea Partidului de Centru și directorul școlii gimnaziale Läänemere, una dintre cele mai mari școli cu predare în rusă din Tallinn.
La finalul anului școlar precedent, această școală avea peste zece posturi de profesor neocupate, iar până la sfârșitul verii era nevoie urgentă să fie găsite cadre didactice. Nu s-au ocupat toate posturile vacante, iar candidații care s-au prezentat la concurs de multe ori nu aveau specializare sau pregătire pedagogică.
Presnețov susține că instituțiile de învățământ însele investesc în respecializarea profesorilor. „Acum, școlile și autoritățile locale rezolvă probleme de care statul trebuia să se ocupe. Dar nu există altă cale”, mai adaugă el.
Mulți părinți rusofoni își trimit copiii la școlile estoniene, deși acest lucru nu convine tuturor părinților de copii vorbitori de estonă. Există o convingere răspândită în rândul populației conservatoare că elevii estonieni și ruși ar trebui să urmeze cursuri separate. Directorii de școli cu predare în rusă s-au plâns și că alți colegi din școlile cu predare în estonă nu prea vor să participe la programele de schimb de experiență, care le oferă ocaza elevilor și profesorilor din școlile cu predare în rusă să se familiarizeze cu mediul lingvistic eston.
„E adevărat, am discutat despre înfrățirea școlilor. Vorbim nu doar despre parteneriate, unde se realizează doar proiecte din când în când, ci despre dezvoltarea unei cooperări pe termen lung. Luăm o școală din Narva și o școală din Viljandi și le asociem. De vreme ce o mare parte a unităților de învățământ din sistemul primar sunt administrate de autoritățile locale, ar fi dificil pentru Minister să forțeze această mutare, însă analizăm diverși factori motivaționali”, a promis Ministrul Kristina Kallas.
Problema învățământului nu afectează doar estonienii-ruși, ci și refugiații ucraineni
O altă problemă a sistemului de învățământ din Estonia este legată de refugiații ucraineni. Când își aleg țara de destinație, mulți dintre aceștia se lasă influențați de ideea că rusa este o limbă de largă răspândire în Estonia, fiind totodată limba maternă a multor refugiați. Cu toate acestea, statul estonian nu este deloc interesat de refugiații care întăresc rândurile rusofonilor, în timp ce procesul de integrare a ucrainenilor în societatea estoniană presupune, printre altele, predarea în limba oficială a statului.
Evident, școlile estoniene nu sunt capabile să primească toții copiii ucraineni, astfel încât la Tallinn a fost deschisă Școala Ucraineană pentru Libertate (Ukrainian School of Freedom), adresată acestor refugiați.
„La început, pe vremea când ne organizam, probabil nu aveam așteptări prea mari sau idei despre cum avea să fie primită inițiativa noastră, pentru că nu aveam experiență iar în Estonia nu existau școli pentru refugiați. Nu am avut timp de gândire. Încercam doar să facem o școală unde copiii să se simtă în siguranță, unde să își poată continua studiile, care să-i ajute să se integreze în societatea estoniană și să își păstreze identitatea lingvistică și culturală”, a declarat pentru Veridica directoarea școlii, Olga Selișceva.
Selișceva spune că anul școlar care s-a încheiat a fost unul reușit, însă lipsa profesorilor este o sursă de îngrijorare și pentru Școala pentru Libertate. „Printre dificultățile cu care ne confruntăm se numără în primul rând lipsa cadrelor didactice. La începutul anului școlar realizezi că ai elevi, dar nu și profesori care să poată preda o materie sau alta la standarde înalte. Iar acum mai avem doar două săptămâni la dispoziție și, Doamne ajută, sperăm că vom găsi specialiștii care ne lipsesc”, recunoaște Selișceva. Directoarea Școlii pentru Libertate spune că profesorii de limbă estonă sunt în special greu de găsit.
Uneori ajutorul vine de unde te aștepți mai puțin. Oksana Tandit, de etnie ucraineană și specializată pe filologie rusă, este o cunoscută creatoare de modă care face vestimentație premium pentru vedete și politicieni din Estonia. Începând cu anul trecut, Tandit predă estona la Școala Ucraineană pentru Libertate.
Cel mai dificil a fost să-și motiveze elevii, spune ea. „Când ai de-a face cu persoane care nu au nevoie de această limbă, pe care le întâlnești în fiecare clasă, este uneori greu să găsești abordarea potrivită pentru astfel de elevi”, susține Oksana Tandit. „Se pare că părinții lor sunt hotărâți să se întoarcă în Ucraina. Poate acasă li se spune că estona nu le folosește la nimic. În timpul orelor de estonă îmi mai răspundeau și în engleză”, a adăugat ea.
În același timp, Oksana Tandit spune că majoritatea elevilor își leagă clar planurile de viitor de Estonia. Sunt foarte motivați și au rezultate peste medie la examenele de limbă. Profesoara a reușit această performanță folosind metode neconvenționale, creând un mediu care facilitează comunicarea. Pentru a sărbători finalul de an școlar, Tandit și-a invitat elevii ucraineni la o cafenea, cu o singură condiție: fiecare să își comande singur în estonă.
În majoritatea școlilor, profesorii inovativi sunt greu de găsit. În ce măsură vor putea profesorii entuziaști și părinții să ducă greul implementării reformei educației, elevii vorbitori de rusă și ucraineană să se integreze în societatea estoniană, iar statul să găsească fondurile necesare în acest sens, fără să fie afectată calitatea educației, vom vedea după publicarea celor mai recente clasamente PISA.
---copie-image.webp)
