
După ce respectatul ministru leton de externe Edgars Rinkēvičs, a fost ales președinte, zilele coaliției pro-europene de guvernare ar putea fi numărate.
Un politician pro-occidental convins și un puternic susținător al Ucrainei
În aproape toată cariera lui, Rinkēvičs (49 de ani) a lucrat în sectorul public. A început ca jurnalist la radioul public din Letonia, unde se ocupa de subiecte de politică externă și afaceri internaționale. În perioada următoare a lucrat la Ministerul Apărării, urcând pe scara ierarhică până a ajuns secretar de stat, cea mai înaltă funcție ne-politică din aparatul administrativ din Letonia. În calitate de șef-adjunct al echipei de negociere cu NATO, Rinkēvičs a jucat un rol cheie, contribuind la aderarea Letoniei la Alianța Atlanticului de Nord.
Mai târziu, între 2008 și 2011, Edgars Rinkēvičs a fost numit șeful Cancelariei Prezidențiale, în timpul mandatului lui Valdis Zatlers. La nivel informal, Rinkēvičs era văzut drept unul din oamenii care au influențat decizia lui Zatlers de a ține un referendum (pe care l-a și câștigat) privind dizolvarea Parlamentului, după ce acesta a refuzat să numească un nou procuror general și alți magistrați.
În octombrie 2011, Rinkēvičs a preluat portofoliul Afacerilor Externe. Astfel, el este cel mai experimentat politician din actualul guvern și unul dintre cei mai longevivi miniștri din istoria Letoniei. Și-a început cariera politică ca membru al Partidului reformist al lui Zatlers. După desființarea partidului în 2014, Rinkēvičs s-a înscris în partidul Noua Unitate, care s-a aflat la conducerea mai multor guverne, inclusiv cel actual.
Rinkēvičs este licențiat în istorie și are diplomă de master în științe politice de la Universitatea din Letonia și în relații internaționale de la universități din Olanda și Statele Unite.
În plan personal, Rinkēvičs duce o viață discretă, deși în 2014 a dezvăluit public că este homosexual.
Rinkēvičs este cunoscut pentru pozițiile sale pro-occidentale și pro-Ucraina. Pe când lucra la Ministerul Apărării, dar și ulterior, în calitate de Ministru de Externe, Rinkēvičs a fost puternic asociat cu NATO și UE, afirmând în repetate rânduri că viitorul și dezvoltarea Letoniei sunt strâns legate de societățile occidentale.
Rinkēvičs este și un puternic susținător al Ucrainei în războiul cu Rusia. De exemplu, la summit-ul Miniștrilor de Externe NATO din noiembrie 2022, a declarat că NATO are o datorie morală de a-și spori atât sprijinul militar cât și asistența umanitară oferite Ucrainei. Este totodată și un critic acerb al Rusiei. La summit-ul de la București amintit mai sus, Rinkēvičs afirma că „Rusia încă reprezintă amenințarea cea mai mare și mai clară pentru NATO în viitorul apropiat”. Rinkēvičs le-a cerut statelor membre NATO să își mărească nivelul de pregătire pentru a face față amenințărilor Rusiei și a cerut o creștere a bugetului alocat apărării. Oficialul leton a mai avertizat că „îndrăzneala și comportamentul Chinei creează provocări și riscuri globale și regionale la adresa securității noastre”, adăugând că parteneriatul strategic al Chinei cu Rusia trebuie examinat cu atenție, deoarece poate avea consecințe geopolitce neprevăzute.
Din cauza carierei lui diplomatice, Rinkēvičs nu s-a văzut foarte mult în viața politică din Letonia, dar lucrurile se vor schimba odată cu alegerea lui ca președinte. Șeful statului nu doar reprezintă țara pe plan extern, ci și colaborează cu partidele politice și încearcă să unească societatea letonă prin stabilirea de noi obiective și valori.
Imediat după ce a fost ales, Rinkēvičs a declarat că intenționează să își înceapă mandatul de patru ani prin vizitarea regiunilor țării, o modalitate de a balansa astfel politica internă cu cea externă. Într-un interviu acordat postului de radio public, Rinkēvičs spunea că, măcar la începutul mandatului, dorește mai degrabă să asculte ce spun oamenii. „Aș dori să fac în așa fel încât ușa mea să fie mereu deschisă oamenilor atunci când au o problemă. Asta nu înseamnă cu voi fi mereu de acord cu ei, dar este important ca ei să știe că vocea lor este auzită, și că acolo unde se va ajunge la un consens se vor lua și și măsurile adecvate”, a argumentat Rinkēvičs.
Președintele nou ales, care pe 8 iulie va depune jurământul oficial, a mai declarat că va susține o abordare comună pentru mediul de afaceri și cercetarea științifică, astfel încât cercetătorii să colaboreze cu companiile pentru a realiza proiecte cu valoare adăugată.
Rinkēvičs s-a mai pronunțat și pentru acordarea unei atenții sporite opiniilor diferite vizavi de invadarea Ucrainei de către Rusia. Potrivit acestuia, președintele facilitează dialogul la nivelul societății. Atâta timp cât încă mai există persoane care nu au o părere bine formată vizavi de războiul în desfășurare, atunci scopul statului este să oprească propaganda rusă care îi poate influența și poate dezbina societatea, a declarat Rinkēvičs la scurt timp după anunțul victoriei în alegerile din 31 mai. Acest lucru va fi posibil prin deschiderea unui dialog cu oamenii și întâlniri organizate în școli, regiuni și alte locuri. Rinkēvičs totuși nu a exclus ideea de a conlucra cu acele persoane ale căror acțiuni sunt considerate ilegale și un pericol la adresa Letoniei. În același timp, președintele și-a formulat foarte clar obiectivele personale: limba letonă trebuie să fie singura limba oficială a Letoniei, Constituția țării trebuie respectată iar sprijinul acordat Ucrainei și condamnarea acțiunilor Rusiei trebuie să continue.
Coaliția pro-europeană de guvernare ar putea fi amenințată
Alegerea lui Rinkēvičs poate avea consecințe importante pentru politica Letoniei. Actuala coaliție de guvernare este alcătuită din trei partide: Noua Unitate, Lista Unită și Alianța Națională. În alegerile prezidențiale, Rinkēvičs a candidat din partea partidului Noua Unitate. Lista Unită l-a nominalizat pe omul de afaceri Uldis Pīlēns, în timp ce Alianța Națională își anunțase deja sprijinul pentru președintele în exercițiu, Egils Levits. Cu toate acestea, Levits a decis să nu-și depună candidatura, spunând că având în vedere că actuala coaliție nu a ajuns la un consens privind desemnarea unui candidat comun, singura modalitate de a alege președintele este cu sprijinul partidelor de oligarhi pro-ruse, un scenariu pe care l-a respins (vocile critice susțin că Levits știa de fapt că nu va reuși să strângă sprijin suficient pentru o posibilă candidatură, așa că a dorit astfel să evite o înfrângere). Prin urmare, Alianța Națională a hotărât să nu participe la vot.
În Letonia, președintele este ales de cei 100 membri ai Parlamentului. Dacă niciunul din candidați nu obține cel puțin 51 de voturi în primul tur, se organizează un al doilea tur. Dacă nici la doilea scrutin nu se întrunește majoritatea, candidatul cu cele mai puține voturi se retrage din cursă, și se organizează un nou tur. Situația se repetă până când în cursă mai rămân doar doi candidați, iar unul din ei obține cel puțin 51 de voturi.
Pe lângă Rinkēvičs și Pīlēns, la scrutinul din acest an s-a înscris și Elīna Pinto, candidata partidului Progresiștilor din opoziție, care susține o mai mare integrare a așa-zișilor „ne-letoni”, foști cetățeni sovietici și descendenți ai acestora de diferite profiluri etnice (majoritatea însă ruși) care trăiesc în prezent în Letonia, fără a avea însă cetățenia acesteia.
În primul tur al alegerilor, Rinkēvičs a obținut voturi de la 42 de parlamentari, Pīlēns 24 iar Pinto 10. După al doilea tur cu rezultate identice, Pinto a trebuit să se retragă și și-a anunțat sprijinul pentru Rinkēvičs, care a câștigat al treilea tur cu 52 de voturi, 26 de la Noua Unitate, 16 de la Uniunea Verzilor și Fermierilor și 10 de la Progresiști.
Faptul că Rinkēvičs a fost susținut de două partide care nu fac parte din coaliția de guvernare ridică semne de întrebare vizavi de stabilitatea guvernului. Partidele din coaliție au declarat că alegerile prezidențiale nu ar trebui să influențeze actuala lor colaborare, însă nu se știe ce li s-a promis celorlalte două partide în schimbul sprijinului lor pentru Rinkēvičs, în special Uniunii Verzilor și Fermierilor, un partid eurosceptic. Premierul Krišjānis Kariņš (Noua Unitate) a anunțat deja că va susține negocierile pentru extinderea coaliției, o idee respinsă de Lista Unită și Alianța Națională. Atât Uniunea Verzilor și Fermierilor, cât și Partidul Progresiștilor au dezmințit informația că ar fi primit promisiuni politice.
Ambele au confirmat însă ca sunt dispuse să colaboreze cu actualul guvern.