În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să își proiecteze puterea în afara granițelor sale, fie că vorbim de Marea Mediterană, cu Ciprul și Libia ca piese cheie în politica Ankarei, de Africa sub-sahariană, Orientul Mijlociu sau Caucaz. Pentru a-și atinge obiectivul, Ankara s-a bazat pe o diplomație deseori agresivă, industria sa de apărare și armată. Această politică va continua și în 2023, iar marile ei mize sunt Ciprul de Nord și energia.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.
Odată cu trecerea anilor, încetează din viață și ultimii supraviețuitori ai lagărului Auschwitz-Birkenau, fabrica morții unde au fost exterminați peste un milion de evrei din toată Europa. Ce rămâne în urma lor este lagărul însuși și obiectele care se păstrează aici și care le permit istoricilor și cercetătorilor să descopere poveștile celor care au murit aici. Poveștile lor permit nu doar o mai bună înțelegere a tragediei victimelor acestui genocid, ci și conferă o notă umană, personală, memoriei lor.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
---copie-image.webp)
Reuniunea miniștrilor de externe a țărilor membre NATO de la București, care s-a desfășurat în perioada 29 – 30 noiembrie, nu a fost trecută cu vederea de oficialii ruși sau de presa de propagandă. Moscova a interpretat evenimentul în propria sa cheie, fără a aduce însă elemente noi în retorica sa. Acuzațiile aduse Alianței Nord-Atlantice sunt aceleași: și-a depășit obiectivele pentru care a fost creată, promovează un război total împotriva Rusiei, dar folosind teritoriul altor state, furnizează armament Kievului, astfel încât războiul nu se termină.
Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Campionatul Mondial din Qatar a fost marcat de controverse încă de când micul emirat din Golf a fost desemnat gazdă a turneului deși erau dubii legate de modul în care țara respectă drepturile omului. Multe dintre problemele legate de Campionat nu au, aparent, vreo legătură cu sportul, însă marile competiții internaționale nu sunt doar chestiuni sportive: întotdeauna e vorba și de politică.
Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.
Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.
Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.
Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.
Internetul a luat foc, săptămână trecută, la știrea falsă că miliardarii lumii, în frunte cu Elon Musk, au sărbătorit Halloweenul în România. De la bucuria comercianților de pe întreg culoarul depresionar Rucăr – Bran, trecând prin speranțele de combinație reușită ale valutiștilor și până la răcnetele unei delicate senatoare umplută cu ortodoxism din ăla de țară, fără E-uri cancerigene, toți am avut așteptări, reacții și păreri despre (pseudo)eveniment.
În timp ce Kremlinul susține politic opoziția penală de la Chișinău, care încearcă să destabilizeze situația în Republica Moldova pentru a reveni la putere și a scăpa de dosare, propagandă rusă mediatizează masiv protestele organizate de Partidul Șor, declarațiile antioccidentale ale fostului președinte socialist și o critică pe actuala șefă a statului Maia Sandu. Veridica a trecut în vedere principalele narațiuni cu privire la Republica Moldova care apar în presa guvernamentală rusă.
Alex Jones, poate cel mai cunoscut promotor american al teoriilor conspirațiilor, a fost condamnat să plătească aproape un miliard de dolari, după ce a spus ani de zile că masacrul de la școala Sandy Hook nu a avut loc și a fost vorba de o înscenare. Condamnarea contează mult în lupta pentru combaterea flagelului tot mai toxic al narațiunilor false, dar e doar o victorie de etapă.
Mulți dintre rușii care au fugit de mobilizarea parțială a lui Putin au ajuns în Georgia, iar prezența lor generează probleme demografice, economice, politice și, desigur, sociale. În plus, autoritățile de la Tbilisi nu pot fi sigure că toți acești migranți sunt fugari și că printre ei nu se află și agenți ai Moscovei. Toate aceste aspecte generează o problemă de securitate națională, care trebuie gestionată în timp ce țara încearcă și să mențină parcursul european, după ce a ratat, anul acesta, statutul de țară-candidat la aderare.
În prima parte a acestui an, Turcia părea a încerca să reducă agresivitatea politicii sale în Orientul Mijlociu și Mediterana de Est. Însă toate aceste eforturi erau înșelătoare. În realitate, regimul de la Ankara nu a renunțat niciodată la elemente cheie din strategia sa agresivă. Recent, a adăugat un alt astfel de element în relația cu Tripoli, ceea ce poate contribui la agravarea situației din Mediterana de Est și Orientul Mijlociu.
Un veritabil tabu al relațiilor internaționale, despre care liderii responsabili căutau să nu vorbească niciodată în timpuri de criză, „argumentul” atomic a devenit o banalitate a retoricii rusești a ultimilor ani. Cu o cultură profesională aproximativă, la baza căreia stau manualele operative și o serie de legende eroizante, confecționate de propaganda sovietică, convins că reținerea nu este decât un semn al fricii, dar mai ales lipsit de orice fel de rafinament intelectual, Putin a reușit să bagatelizeze amenințarea nucleară, semn că nu are întotdeauna o bună proprietate a termenilor pe care îi folosește.
Serbia este, de ani de zile, cel mai apropiat aliat al Rusiei din Balcani. Moscova se folosește de această relație pentru a proiecta o imagine de putere și relevanță pe scena internațională. Belgradul, pe de altă parte, adoptă o postură pro-rusă pentru a arăta că există o alternativă la un Occident care i-a rănit orgoliul în timpul războiului din Kosovo, dar și din motive mai pragmatice, cum ar fi susținerea din partea Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU precum și dependența sa de gazele rusești. Interesele reale ale Serbiei rămân însă îndreptate către UE, iar războiul din Ucraina poate aduce o schimbare în relația, deși una lentă, în relația sa cu Rusia.
În aceste momente educația se confruntă cu provocări majore, generate de lipsa resurselor necesare și emoțiile puternice trezite de războiul din Ucraina. Am vorbit cu trei profesori de istorie din Polonia și Ucraina despre felul în care războiul le afectează viața profesională și pe cea personală.
În ciuda criticilor acerbe și a nemulțumirii provocate prin modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, impozitele și alte chestiuni, premierul leton Krišjānis Kariņš și partidul său, „Noua Unitate”, vor forma cel mai probabil noul guvern în urma alegerilor legislative din 1 octombrie. Cu toate acestea, alegerile au modificat simțitor scena politică din Letonia.
Pakistanul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari dezastre naturale din istoria sa. Zeci de milioane de persoane au fost afectate de inundațiile masive provocate de precipitațiile neobișnuit de mari ale sezonului musonic. Islamabadul spune că intensitatea fenomenului e cauzată de schimbările climatice. E un nou semnal al impactului devastator al acestora.
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.
Relația dintre Turcia și Grecia este marcată, din nou, de tensiuni, iar declarațiile dure ale Ankarei i-au făcut pe unii observatori să se întrebe dacă, de data aceasta, nu se va ajunge și la confruntări militare. Actuala criză pare însă legată, mai degrabă, de eforturile regimului de la Ankara de a abate atenția de la problemele interne decât de vechea rivalitatea dintre cele două țări.
Republica Moldova s-a distanțat tot mai mult de Rusia odată cu preluarea puterii la Chișinău de către forțele pro-europene, după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021. Noua guvernare a luat o serie de măsuri pentru a reduce influența Moscovei și dependența față de aceasta și a căutat, totodată, să se alinieze cât mai mult la pozițiile Occidentului.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Majoritatea ucrainenilor cred că țara lor va câștiga războiul cu Rusia, potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul Internațional Republican. Acesta mai arată că ucrainenii își doresc în continuare integrarea euro-atlantică, deși percepția față de NATO a cunoscut fluctuații legate de întârzierea sau acordarea ajutoarelor militare, și continuă să își privească aleșii într-un mod critic, chiar dacă este război.
Găgăuzia este, poate, cea mai rusofilă regiune a Republicii Moldova. O entitate separatistă la începutul anilor '90, Găgăuzia a acceptat până la urmă suveranitatea Chișinăului, însă pretinde dreptul la secesiune în cazul unei uniri cu România sau chiar și al integrării europene.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Europa se confruntă cu cea mai severă secetă din ultimii 500 de ani, dar nu este singurul continent afectat de acest fenomen. Amploarea secetelor la nivel global este un alt efect al schimbărilor climatice. Apa – vitală pentru supraviețuire și necesară în industrie și agricultură – devină o resursă tot mai disputată la nivel global, lipsa acesteia cauzând crize economice, umanitare și de securitate.
Presa independentă și experții ruși analizează starea forțelor armate ale Federației Ruse, care suferă pierderi catastrofale în războiul declanșat în Ucraina, și scriu despre armamentul sovietic învechit folosit de ruși, care face numeroase victime în rândul civililor, dar și al celor care îl folosesc. Citiți și cum a schimbat războiul peisajul mediatic din Rusia.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
