Pe fondul unei crize economice tot mai accentuate, Turcia încearcă să refacă legăturile cu vechii săi aliați, după ani de zile în care i-a îndepărtat prin retorică și politici agresive. Ankara trebuie să țină cont însă și de relația sa cu Rusia, în condițiile în care depinde de Rusia în ceea ce privește importurile de energie și produsele agricole și are interese mari legate de turism și comerț.
În articolele selectate săptămâna aceasta de Veridica, jurnaliștii le cer colegilor de breaslă care au pactizat cu regimul Putin să spună adevărul, scriu despre modul în care e abordat războiul în școlile din Rusia și relatează cum a fost introdusă în manualele școlare, încă de acum câțiva ani, informația care să justifice agresiunea rusă în Ucraina.
De ani de zile Rusia încearcă să își consolideze influența în Balcani, mai ales prin relațiile cu Serbia și societatea sârbă. În urma războiului din Ucraina, este posibil ca aliații Moscovei să treacă în tabăra occidentală.
Rusia încearcă să justifice și să cosmetizeze invadarea Ucrainei printr-o propagandă agresivă, în care sunt reluate multe teze și idei prezente de ani de zile în dezinformările și discursul oficial al Moscovei. Printre acestea, obsesia pentru „naziști” inexistenți, catalogarea celor care se opun politicilor Kremlinului drept „trădători” și denunțarea unei-așa zise „ideologii” LGBTQ.
Războiul din Ucraina a împins în plan secund principala amenințare cu care se confruntă umanitatea: schimbările climatice. Pe de altă parte, a devenit clar că trebuie eliminată dependența energetică față de Rusia, ceea ce ar putea duce la accelerarea eforturilor de a se trece la energii alternative.
Ucraina răspunde la propaganda rusă cu propriile narative, menite să încurajeze propria populație și să demoralizeze adversarul. Până acum, Kievul și ucrainenii – pentru că la acest efort participă și jurnaliști și cetățeni obișnuiți – par să câștige confruntarea informațională.
Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
Sâmbătă, 6 martie, a 11-a zi de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, numărul de refugiați Ucraineni în Polonia depășise un milion. Ce se întâmplă la punctele de trecere a frontierei și în orașe? Este Polonia pregătită să accepte milioane de refugiați? Michal Kukawski relatează pentru Veridica din epicentrul crizei refugiaților ucraineni, o criză care ar putea să se acutizeze în curând.
Putin vrea să schimbe ordinea europeană și probabil că o va face, dar nu așa cum a visat. Războiul din Ucraina – care a declanșat o reacție de monolit a Occidentalilor care bombardează Rusia cu sancțiuni din toate părțile – s-ar putea să fie ultimul al lui Putin. Dar poate cea mai importantă mișcare este cea a reașezării forțelor NATO pe flancul estic.
Persoane promovate anterior de Sputnik, acuzate în trecut că ar reprezenta interesele Rusiei și/sau asociate cu curentul anti-vaccinist, au lansat după declanșarea războiului o serie de narațiuni anti-ucrainene. Cozmin Gușă, Diana Șoșoacă și Iosefina Pascal sunt printre cei care promovează aceste dezinformări, care merg de la justificări false pentru invazie – existența unor laboratoare pentru arme biologice – până la negarea faptului că s-ar purta un război.
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a înăsprit controlul asupra informației care ajunge la publicul rus. Puțina presă independentă care mai exista și încerca să ofere informații despre ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina a fost, practic, adusă la tăcere. Veridica a răsfoit articole din presa independentă publicate exact înainte ca în Rusia să se instaleze cenzura totală.
Invazia Rusiei în Ucraina a fost în general condamnată în Europa și în afara ei. Cu toate acestea, au existat și câteva excepții, iar Serbia, principalul aliat al Moscovei în Balcani, este una din ele. În discursul oficial, Belgradul s-a declarat în favoarea integrității Ucrainei, însă a respins sancțiunile și s-a ferit să condamne în termeni duri acțiunile Moscovei. Mai mult decât atât, presa, care se află mai mult sau mai puțin sub controlul și influența autorităților, și-a exprimat fără vreo ezitare sprijinul pentru Putin.
Recunoașterea republicilor separatiste din Donbass, care a fost un pas intermediar spre invadarea totală a Ucrainei, s-ar putea dovedi a fi una din cele mai mari greșeli comise de Putin și începutul sfârșitului pentru regimul său.
Presa și utilizatorii rețelelor de socializare din Ucraina s-au mobilizat pentru a încuraja populația să reziste și pentru a răspândi cât mai mult – inclusiv în Rusia – informații despre război, din perspectiva Kievului. Un fenomen interesant este deturnarea de către ucraineni a unor mesaje și simboluri ale propagandei rusești, pe care Kremlinul le-a folosit inclusiv în războiul informațional împotriva Ucrainei.
Războiul din Transnistria a izbucnit, oficial, pe 2 martie a 1992, moment în care se înregistrau deja violențe de câteva luni. Războiul a fost ultima – și cea mai sângeroasă – etapă a unui conflict declanșat în fosta URSS între forte reformiste, care în republici luaseră forma mișcărilor de emancipare națională, și cele conservatoare, care își doreau menținerea unui imperiu sovietic cu capitala la Moscova. Nou-formata Federație Rusă a intervenit în război pentru a menține un cap de pod în fosta provincie/republică unională.
Vecină cu Ucraina, Republica Moldova este interesată direct de modul în care decurge războiul din Ucraina, atât din motive militare, cât din perspectivă umanitară.
În ciuda cenzurii impuse de guvern și a imaginii triumfaliste a războiului pe care Kremlinul o vinde publicului, presa independentă rusă încearcă să informeze corect atât despre ce se întâmplă în teren, cât și despre consecințele pe care războiul declanșat de Vladimir Putin le-ar putea avea.
Tensiunile dintre Rusia și NATO au ridicat problema modului în care armata Bulgariei ar trebui modernizată, după zeci de ani în care a fost neglijată, și dacă țara este cu adevărat „veriga slabă” a Alianței. Premierul Kiril Petkov pare că duce o luptă de unul singur pentru a demonstra contrariul.
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Amenințarea unei agresiuni ruse în Ucraina reprezintă un test important pentru noul cabinet al lui Petr Fiala – prima criză internațională majoră pe care trebuie să o gestioneze. Nu va fi ușor, dat fiind că actuala coaliție de guvernare din Cehia trebuie să coabiteze cu un președinte pro-rus și se confruntă și cu o campanie de dezinformare tot mai puternică.
Statele din Balcanii de Vest și-au manifestat demult dorința de a se alătura UE, însă incapacitatea lor de a adopta măsurile cerute de Bruxelles, dar și ezitările acestuia din urmă, continuă să prelungească procesul de pre-aderare. Răspunsul pentru ieșirea din impas ar putea fi un mini-Schengen regional.
Chiar dacă Washingtonul va reveni în acordul nuclear și va reuși să se asigure, în acest fel, că Iranul nu produce o bombă atomică, sunt șanse mici ca principalii săi aliați din regiune, Israelul și Arabia Saudită să fie mulțumiți. Pentru aceste state, Iranul continuă să fie perceput ca o amenințare.
Bucureștiul a înțeles în ultima decadă că investițiile în partea sentimentală a relației cu Republica Moldova ar trebui înlocuite cu ajutoare concrete, care să reziste în timp.
Biserica Catolică din Polonia continuă să fie Biserica cu cea mai mare influență politică din lumea creștină. Și-a atins cele mai multe obiective politice, inclusiv interzicerea avortului. Datorită sprijinului asigurat de guvernul de dreapta (dar și de liberalii la conducere în Varșovia), cu siguranța a devenit și mai bogată. De ce este Biserica Catolica așa de puternică în Polonia și care este prețul pe care va trebui sa îl plătească în schimb?
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un val de fake news, dezinformări și teorii ale conspirației. Pe măsură ce aceasta se apropie de sfârșit, conspiraționiștii și negaționiștii se vor concentra asupra unei noi ținte: schimbările climatice.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău s-a angajat că va combate corupția și va reforma justiția. Ambele sunt procese anevoiase și este de văzut cât de departe se va merge sau dacă nu se va opta pentru mai convenabila „justiție televizată”, cu cazuri spectaculoase, menite să atragă audiență și, implicit, voturi.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
Petro Poroșenko și-ar fi folosit funcția pentru a ajuta regiunile separatiste din Donbass să exporte cărbune în Ucraina, contribuind, în acest fel, la finanțarea rebelilor. Fostul președinte spune că demersurile care îl vizează sunt politice și au fost voci care au criticat momentul ales pentru cel mai recent dosar, date fiind tensiunile în creștere la granițele cu Rusia.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
Descoperirea în ultimii ani a unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul estic al Mării Mediterane a declanșat o competiție cu posibile implicații pe termen lung nu doar pentru statele care dețin respectivele depozite, ci și pentru suveranitatea strategică a Uniunii Europene.
Unul dintre cei mai mari sportivi ai momentului a ajuns simbolul mișcării antivacciniste, dar și simbolul naționaliștilor din Serbia. Dar oare este cu adevărat Djokovic naționalist? În ce măsură este „Djokovic naționalistul” o invenție a presei? Este oare cel mai bun jucător de tenis al lumii ostaticul miturilor și naționalismului din Serbia?
În ciuda avertismentelor că se apropie rapid momentul în care nu va mai putea evita o încălzire catastrofală a planetei, nici măcar în țările cele mai hotărâte să combată schimbările climatice nu există un consens cu privire la calea de urmat. Între timp, la emisiile de gaze de seră cauzate direct de om, se adaugă cele generate chiar de încălzirea globală.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează