Donații
Veridica.md
Revolta Wagner confirmă că Moldova trebuie să se distanțeze de spațiul euroasitic, cred oficiali de la Chișinău. Mercenari Wagner au fost implicați și într-o tentativă de destabilizare a Moldovei.
„Este mai important ca niciodată să ne îndepărtăm de spațiul euroasiatic al distrugerii și războiului”
Autoritățile de la Chișinău au reacționat prompt la evenimentele care au avut loc în Rusia în ziua de 24 iunie și și-au reconfirmat încă odată intenția de a se distanța cât mai mult de spațiul eurasiatic controlat de Moscova.
„Cu toții suntem martorii evenimentelor care se desfășoară în Rusia, iar acestea ne aduc aminte, încă o dată, că pentru a păstra pacea, stabilitatea și democrația în țara noastră, e important să continuăm parcursul de aderare la Uniunea Europeană [...] Este mai important ca niciodată să ne îndepărtăm de spațiul euroasiatic al distrugerii și războiului. În Moldova nimeni nu are nevoie de război și dezbinare, indiferent de etnie sau limbă vorbită, fie ea română, rusă, găgăuză, ucraineană sau bulgară etc. De aceea, avem o singură șansă de a păstra pacea în țara noastră, de a progresa și de a ne dezvolta, și anume să continuăm pe drumul european al țării noastre. Doar în UE putem păstra pacea, respectul pentru diversitatea culturală și pentru drepturile și libertățile omului. Astăzi, indiferent de preferințele noastre politice sau geopolitice - este imperativ să rămânem uniți împotriva războiului și să acționăm împreună pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană”, scria ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, pe pagina sa de facebook, în ziua în care a avut loc rebeliunea.
Revolta lui Prigojin le-a amintit unora de puciul din august 1991, organizat de un grup de ultraconservatori din elita sovietică care a încercat să-l înlăture pe Mihail Gorbaciov de la putere pentru a pune capăt reformelor inițiate de acesta. Puciul din 1991 a fost urmărit cu sufletul la gură mai ales în fostul spațiu sovietic, unde toate libertățile câștigate în ultimii ani puteau fi șterse peste noapte. Există, evident, diferențe față de revolta generalilor sovietici: Putin nu este un reformist cum a fost Gorbaciov, iar populația nu s-a mobilizat împotriva lui Prigojin, cum s-a mobilizat în 1991, cu Boris Elțîn în frunte, împotriva puciștilor. Există însă unele aspecte comune, șocul este însă comparabil cu cel de atunci și se pune întrebarea, după cum a observat președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, ce se va întâmpla cu Rusia lui Vladimir Putin. În fond, chiar dacă a eșuat, puciul din 1991 i-a dat o lovitură decisivă lui Gorbaciov, care avea să piardă puterea doar câteva luni mai târziu, când Uniunea Sovietică s-a prăbușit.
Un lucru este cert: revolta Wagner a afectat mult imaginea liderului de la Kremlin, atât în interiorul Rusiei, cât și în afara ei. Chiar și liderii unor state ca India sau China, care au păstrat aceleași raporturi de colaborare cu Moscova după invazia din Ucraina, vor fi de acum încolo mult mai prudenți în relația lor cu Federația Rusă. Cu atât mai mult un stat ca Republica Moldova pe care actuala putere de la Chișinău încearcă să-l scoată de pe orbita Moscovei și să-l integreze în lumea occidentală.
Republica Moldova ar putea decide în curând să iasă din CSI
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, afirma după încheierea revoltei lui Evgeni Prigojin că relațiile Chișinăului cu Rusia sunt, în prezent, „foarte, foarte deteriorate”. „Nu putem vorbi despre relații bune cu un stat agresor, care distruge statul nostru vecin Ucraina și sfidează toate normele interne. Vedem o retorică agresivă în raport cu R.Moldova, vedem campanii orchestrate susținute de acest stat și în raport cu grupări criminale organizate”, a declarat Igor Grosu la o emisiune televizată.
El a subliniat că în ultima perioadă, Rusia a devenit mult mai agresivă, în special după obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la UE și că regimul de la Kremlin s-ar teme de astfel de țări ca Republica Moldova care sunt democrații în devenire. „Le consideră contagioase pentru propriii cetățeni”, a afirmat Igor Grosu. Federația Rusă, în opinia sa, nu mai poate fi numită prieten al Republicii Moldova.
„ [...] Cel mai bun lucru ce poate face Rusia acum e să își retragă armată si să înceteze a omorî civili, să distrugă orașe, sate. Iarna am văzut șantaj energetic, am devenit mai rezistenți, am văzut embargouri, propagandă, dezinformare - toate lucrurile acestea nu pot duce la o atmosferă de prietenie. Toate declarațiile care le auzim sunt o politică imperială, dură, cinică, lipsită de respect față de o democrație în devenire cum e Republica Moldova. Pe astfel de țări Federația Rusă le consideră contagioase pentru propriii cetățeni. [...]”.
Igor Grosu a mai spus că Republica Moldova nu se poate asocia cu o țară care „exportă violență, moarte, distruge orașe” și a subliniat că Parlamentul de la Chișinău, în actuala sesiune, va lua o decizie de ieșire din „acordul cu CSI” – dar nu înainte de a se asigura că există acorduri bilaterale semnate cu fiecare membru al Comunității Statelor Independente.
Igor Grosu a spus că „agresiunea și barbarismul Rusiei” nu au făcut decât să consolideze opțiunea proeuropeană a cetățenilor moldoveni, opțiune exprimată și la alegerile din 2021.
Într-adevăr, sondajele din ultimii ani arată constant că peste 50% din cetățenii moldoveni se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De exemplu, un sondaj realizat, în luna iunie a.c., de compania sociologică CBS-Reaserch, la comanda organizației neguvernamentale WatchDog, arată că aproape 59% din respondenți optează pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Rămâne însă ridicat și numărul celor care își doresc aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, controlată de Rusia – circa 39%. Este adevărat, aceste cifre reflectă doar opțiunile rezidenților permanenți de pe teritoriul Republicii Moldova, nu și pe cele ale diasporei. Ținând cont de faptul că aproximativ o treime din cetățenii moldoveni se află, în prezent în afara hotarelor, preponderent în statele UE, SUA și Canada, unde propaganda rusă nu este atât de puternică, raportul ar putea crește considerabil în favoarea opțiunii proeuropene dacă ar fi să se ia în considerare și opțiunea diasporei.
Grupul Wagner, implicat în tentative de destabilizare a Republicii Moldova
Revolta grupului Wagner ar putea să ducă la o creștere și mai mare a procentului de pro-europeni, convingând unii sceptici că apropierea de Moscova nu oferă deloc siguranță Republicii Moldova și că aderarea la Uniunea Europeană este singura opțiune valabilă.
De altfel la Chișinău au apărut întrebări legate de Wagner înainte de revolta din 24 iunie. La începutul lunii martie, poliția anunța că un presupus reprezentant al companiei a fost împiedicat să intre în Republica Moldova. Acest lucru se întâmpla în ajunul unor manifestații antiguvernamentale care se doreau a fi de amploare, organizate de Partidul Șor pe 12 martie. Nu știm exact care urma să fie rolul acestui presupus mercenar Wagner la protestele respective, însă se pare că nu era singur: 182 de cetățeni străini au primit în acele zile interdicție de intrare în Republica Moldova. Un alt personaj legat de grupul Wagner figurează pe lista celor șapte „agenți operativi” ruși sancționați de către SUA pentru o „campanie de destabilizare” a Republicii Moldova.
Guvernul de la Washington nu a dat prea multe detalii despre cei șapte agenți ruși, implicați în tentative de destabilizare a Republicii Moldova, dar cel puțin unul din ei, Vasili Gromovikov, pare să aibă legături cu liderul mercenarilor Wagner. Gromovikov este originar din Sankt Petersburg și ar fi fost implicat în mai multe campanii „murdare” în spatele cărora ar sta Evgheni Prigojin. Cetățenii ruși sancționați ar fi fost implicați într-un plan care prevedea că, pe fondul protestelor din Chișinău, urma să fie capturat sediul guvernului. Câțiva dintre ei ar „menține legături cu serviciile de informații rusești în ceea ce privește aspecte ca planificarea, personalul și bugetarea activităților grupului”. Vasili Gromovikov ar fi fost implicat în finanțarea planului.
Așadar, iată doar două cazuri în care persoane afiliate grupului Wagner, alături de reprezentanți ai altor structuri secrete rusești, figurează în tentative de destabilizare a Republicii Moldova și de deturnare a parcursului ei european.
Este puțin probabil ca rebeliunea armată organizată de Evgheni Prigojin, care în final a eșuat, precum și o posibilă desființare a companiei „Wagner” sau o diminuare considerabilă a influenței acesteia, să aibă vreun impact și asupra tentativelor Moscovei de a deturna în continuare parcursul european al Republicii Moldova. Rusia va apela, probabil, la alte structuri pe care le controlează pentru a-și continua acțiunile subversive la Chișinău și a împiedica pe toate căile apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și de Statele Unite.
---copie-image.webp)
