
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Guvernarea a dorit să arate că schimbarea premierului nu a fost cauzată de tensiuni interne. Numele miniștrilor înlocuiți sugerează însă că au existat probleme
Dorin Recean a păstrat majoritatea miniștrilor din guvernul Gavrilița, dar a renunțat la personaje controversate sau care nu au făcut performanță. Poate cea mai relevantă schimbare este cea de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, unde în locul controversatului Andrei Spânu a fost numită una din adjunctele acestuia, Lilia Dabija, care însă nu va mai deține și funcția de vicepremier, precum predecesorul său. În plus, pentru domeniul energetic pe care îl gestiona tot Andrei Spânu – și care i-a adus fostului vicepremier și cele mai dure critici, mai întâi pentru contractul semnat cu Gazprom, apoi pentru că a acceptat ca toate gazele furnizate de gigantul rus să ajungă în Transnistria – a fost creat un minister aparte condus de Victor Parlicov, fost director al ANRE și un cunoscut expert în domeniu. A dispărut și funcția de vicepremier pentru digitalizare. Domeniul a fost preluat de ministrul Economiei, Dumitru Alaiba. La finanțe, ONG-istul Dumitru Budianschi a fost înlocuit cu tehnocrata Veronica Sirițeanu, care a deținut mai multe funcții importante în minister și la Fisc. De asemenea, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, unul din liderii PAS, dar care s-a confruntat cu probleme de imagine după scandalul scurgerilor de pe conturile de telegram din toamna anului trecut, dar și din cauză că reformele sunt destul de lente, a fost înlocuit cu secretara de stat de la minister, avocata Veronica Mihailov.
Andrei Spânu, cel mai dur criticat dintre membrii fostului guvern, a fost numit în calitate de secretar general al instituției prezidențiale. Aceasta ar putea fi o tentativă a Maiei Sandu de a arăta că deciziile fostului guvern, chiar și cele controversate, precum cea de a ceda gazul primit de la Gazprom regiunii transnistrene (care nu-l achită) în schimbul energiei electrice mai ieftine decât cea din România, au fost corecte. Dar, la fel, ar putea fi o confirmare a zvonurilor despre influența mare pe care o are Spânu în PAS.
Pe parcursul ultimelor luni au tot existat zvonuri despre relații ostile între Maia Sandu și Natalia Gavrilița, inclusiv despre o tentativă eșuată a președintelui de a demite guvernul în toamnă. Despre posibila numire a lui Recean în fruntea guvernului s-a vorbit încă din septembrie 2022. Transferul de putere a fost însă unul foarte civilizat. Toți și-au mulțumit reciproc pentru sprijin și colaborare, fostul premier l-a întâmpinat pe noul premier, iar mulți foști miniștri au pus accent pe unitate în arcul guvernării – o insistență care pare a fi un pic excesivă.
Programul de guvernare al cabinetului Recean nu include referiri la Rusia sau la actualul format de negociere cu Transnistria
Programul de guvernare „Moldova prosperă, sigură, europeană” pune accent pe dezvoltarea economică, necesitatea asigurării securității și continuarea parcursului european al țării prin îndeplinirea condițiilor de aderare. „Ne dorim o țară cu cetățeni prosperi, cu instituții puternice și transparente, cu mediu de afaceri competitiv, pentru care relația cu statul e un accelerator și nu o serie de obstacole. Vrem să trăim într-o lume sigură, în care tratatele internaționale sunt respectate, în care problemele dintre țări se rezolvă prin dialog, în care există respect față de statele mici. Vrem să fim membri deplini ai Uniunii Europene”, scrie guvernul Recean.
Programul de guvernare Recean este primul din istoria Republicii Moldova în care pur și simplu nu există vreo referire la Federația Rusă. Prioritățile externe ale noului Guvern țin în special de avansarea relațiilor cu UE și promovarea obiectivului de integrare europeană, dezvoltarea relației privilegiate și aprofundarea parteneriatului strategic cu România, extinderea și aprofundarea dialogului cu SUA. Guvernul își propune și „dezvoltarea în continuare a relațiilor cuprinzătoare cu Ucraina și susținerea fermă a suveranității și a integrității teritoriale a acesteia, asigurarea interacțiunii bilaterale pe problematica consolidării securității și a stabilității regionale, precum și oferirea de sprijin politic și asistență umanitară”, dar nu se face nicio referire directă la războiul și invazia rusă.
O altă particularitate a programului este că nu se face nicio referire la negocierile în formatul „5+2” pentru reglementarea conflictului transnistrean. Acest format a fost constituit în 2005, dar a început să funcționeze, de facto, în 2012 și nu a reușit să producă rezultate palpabile, mai ales în ce privește identificarea unei soluții politice pentru conflictul înghețat. Rusia și Ucraina au rolul de mediatori în acest format. Guvernul Recean mizează pe continuarea dialogului direct între Chișinău și Tiraspol și pe intensificarea dialogului cu partenerii internaționali implicați în procesul de negocieri.
Stabilizarea economiei, criza de securitate și reforma în justiție – principalele provocări ale guvernului Recean
Guvernul Recean preia mandatul într-o perioadă în care criza economică și cea energetică par să fi trecut de apogeu. În 2022, inflația în Republica Moldova a fost 30%, cea mai mare din Europa, cu excepția Turciei. Produsul Intern Brut a scăzut cu 4% în primele nouă luni și cu aproximativ 10% în trimestrul trei al anului trecut. După scumpirea constantă a resurselor energetice pe parcursul anului trecut, prețurile par să se fi stabilizat, iar riscurile că țara ar putea rămâne fără gaz în perioada rece a anului sau să se scumpească și mai mult, au fost depășite. Cu toate acestea, Banca Națională prognozează o rată anuală a inflației de peste 13% în 2023, care va continua să afecteze familiile cu venituri mici și este de așteptat că mișcarea protestatară va crește în intensitate. Prima acțiune de protest din acest an împotriva guvernării a avut loc duminică, 19 februarie, la trei zile după instaurarea noului cabinet.
Principala provocare rămâne criza de securitate în contextul războiului din Ucraina. Subiectul a fost pe agenda autorităților pe parcursul ultimului an, dar a fost readus în prim plan de președintele Ucrainei Volodimir Zelenskiy. Acesta a vorbit la Bruxelles despre existența unui plan al Rusiei de preluare a controlului asupra Republicii Moldova, iar detaliile acestui plan – care include folosirea de mercenari străini, luarea de ostatici și capturarea instituțiilor – au fost oferite de președintele Maia Sandu. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au criticat invazia Rusiei în Ucraina, chiar dacă nu s-au alăturat oficial sancțiunilor internaționale. Între timp, Moscova a criticat în repetate rânduri Chișinăul pentru pozițiile sale pro-occidentale, că ar submina minoritatea vorbitoare de limba rusă, iar recent, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sugerat că Republica Moldova ar fi următoarea Ucraină.
În octombrie 2022 Washingtonul a impus sancțiuni în baza Legii Magnițki mai multor cetățeni și instituții din Republica Moldova și Rusia pentru tentativa de a readuce Republica Moldova în sfera de influență a Moscovei. Printre aceștia sunt persoane care au colaborat cu fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cu primarul de Chișinău și liderul unui nou proiect politic, Ion Ceban, dar și politicianul fugar Ilan Șor și partidul acestuia, care acum conduce mișcarea protestatară din Republica Moldova. Sondajele arată că dacă ar avea loc alegeri parlamentare în această perioadă, cele trei partide ar obține majoritatea voturilor.
Guvernul Recean trebuie să gestioneze și trei campanii electorale (alegerile locale din octombrie noiembrie 2023, prezidențialele din noiembrie 2024 și parlamentarele din a doua jumătate a anului 2025), de ultimul scrutin depinzând și calea pe care o vor alege cetățenii Republicii Moldova.
O altă provocare este reforma justiției, care se mișcă încet și întâmpină rezistența sistemului. În 2022 a fost lansat un proces de evaluare extraordinară a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor și Consiliului Superior al Magistraturii, iar recent aproximativ jumătate din judecătorii Curții Supreme de Justiție au demisionat, după ce a fost anunțat că vor fi evaluați. Această situație riscă să blocheze actul justiției în Republica Moldova.
Obiectivele economice, greu de atins. Principala provocare a guvernului Recean: să convingă electoratul să îi susțină în continuare pe pro-europeni
Cu o economie extrem de sensibilă la șocurile regionale, cu o situație demografică care se degradează de la an la an, cu o enclavă secesionistă pro-rusă și un război la graniță, este greu de imaginat cum Guvernul Recean își va realiza viziunea de a crea „o țară cu cetățeni prosperi, cu instituții puternice și transparente, cu mediu de afaceri competitiv, pentru care relația cu statul e un accelerator și nu o serie de obstacole”. Însă marile provocări oferă uneori și perspective neașteptate, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în iunie 2022, atunci când Republica Moldova (și Ucraina) a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE pentru care, dacă nu ar fi fost invazia rusă, ar fi trebuit să muncească și să îndeplinească reforme și condiționalități încă mulți ani de zile.
În situația regională actuală, revenirea la Chișinău a unei guvernări pro-ruse nu ar mai reprezenta „o mică dezamăgire” pentru cancelariile occidentale, ci o mare problemă de securitate. Republica Moldova ar putea deveni o platformă pentru acțiuni de spionaj și diversiuni în spatele frontului ucrainean, la granițele Uniunii Europene și NATO. În această situație este de așteptat ca Occidentul să sporească asistența financiară și logistică pentru guvernul pro-european de la Chișinău și chiar să urgenteze procesul de aderare la UE. Republica Moldova va trebui însă să livreze rezultate, iar asta înseamnă, în primul rând, implementarea reformelor cerute de Occident.
Dincolo de reforme – ale căror beneficii se văd în timp – este nevoie de rezultate concrete ale guvernării, pentru că acestea aduc voturile care le-ar permite pro-europenilor să rămână la putere. Planurile de dezvoltare a infrastructurii din programul guvernului ar putea livra acele rezultate vizibile, dar pentru a le duce la îndeplinire e nevoie de bani și susținere din Occident. Iar acesta din urmă va fi mai ușor de convins să dea bani dacă va avea încredere că la Chișinău nu va veni peste noapte o guvernare pro-Kremlin care va folosi podurile, drumurile și infrastructura de securitate, construite pe bani europeni, pentru a-l susține pe Putin și invazia rusă în Ucraina.