Scandalul din jurul TV Rain arată că deși jurnaliștii ruși sunt bineveniți în Statele Baltice, nu pot difuza chiar orice

Scandalul din jurul TV Rain arată că deși jurnaliștii ruși sunt bineveniți în Statele Baltice, nu pot difuza chiar orice
© EPA/SERGEI CHIRIKOV   |   Jurnalişti ruşi lucrează după o conferinţă de presă într-un studio al canalului TV Dozhd (TV Rain) din Moscova, Rusia, 4 februarie 2014.

Cum Kremlinul a împiedicat practic presa independentă să activeze în Rusia, multe agenții de presă și jurnaliști s-au refugiat în alte țări. Statele Baltice au oferit un astfel de refugiu, inclusiv celebrului post de televiziune TV Rain (în rusă Dojd), care și-a mutat sediul în Letonia. După câteva luni de transmisiuni, TV Rain a rămas fără licența de emisie după ce a încălcat reglementările letone și pentru că a arătat simpatie pentru trupele rusești din Ucraina. Totuși, deși unii o consideră aspră, decizia autorităților de la Riga nu a declanșat un exod al presei independente ruse din Statele Baltice.

Pe măsură ce vocile pro-Kremlin au acaparat spațiul mediatic din Rusia, Letonia a oferit un mediu propice jurnaliștilor ruși independenți

După 24 februarie, când Rusia a declanșat războiul în Ucraina, TV Rain s-a numărat printre mijloacele mass-media nevoite să-și înceteze activitatea în Rusia pentru că cenzura Kremlinului cu privire la reportajele vizavi de război devenea din ce în ce mai strictă: presei nu i s-a dat voie nici măcar să numească agresiunea rusă „război” și i s-a impus să folosească eufemismul „operațiune militară specială”. Spre deosebire de alte instituții de presă, în special cele controlate de stat, TV Rain a criticat invadarea Ucrainei. Jurnaliștii înșiși au părăsit Rusia pentru că le era teamă pentru propria siguranță. După câteva luni de tăcere, a venit anunțul că TV Rain își va relua activitatea din Letonia. La scurt timp după aceea, pe 6 iulie, TV Rain a obținut licența de emisie, iar pe 18 iulie și-a reluat activitatea. Majoritatea jurnaliștilor și ceilalți angajați, inclusiv redactorul-șef, Tihon Dziadko, lucrau în Riga; o mică parte a corpului redacțional lucra în alte studiouri mai mici din Tbilisi sau Amsterdam. „Riga este un oraș grozav, e mereu antrenant. Nu știu cât vom sta aici, dar sper că va fi bine”, a declarat Tihon Dziadko pentru postul public de radio în iulie.

”A fost efectul Meduza”, spune Gunta Sloga, directoarea centrului Baltic de Excelență a Presei. Meduza este o agenție de presă rusă independentă care s-a mutat la Riga după anexarea Crimeii în 2014. „Meduza a devenit un model pentru cei care doresc să fugă din Rusia și pot lucra în străinătate, și pot face [din asta] chiar o afacere”, a explicat ea pentru Veridica.

Relocarea activității în Letonia a fost o mutare logică pentru jurnaliștii ruși forțați să-și părăsească țara. Este mai aproape de casă, iar mulți letoni (dacă nu majoritatea) vorbesc un pic de rusă și înțeleg mai bine Rusia și rușii. De asemenea, viața este mai ieftină la Riga în comparație cu Europa de Vest. Și în sfârșit, ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, a anunțat pe Twitter că Riga primește cu brațele deschise jurnaliștii ruși independenți. „Publicul din Rusia și din toată lumea trebuie să aibă acces la informații veridice și obiective”, a scris el în postare.

Vice-președintele Consiliului Național al Presei Electronice din Letonia (instituția care reglementează activitatea trusturilor de presă din domeniul audiovizualului), Aurelia Ieva Druviete, a explicat că primirea presei ruse în Letonia a fost o politică de stat. „Inițial, am ajutat TV Rain cu depunerea actelor, pentru a accelera procesul”, și-aduce ea aminte. „Nu mi-aduc aminte să fi existat vreo altă cerere de licență procesată atât de repede”.

„Avem un scop comun – o Rusie democratică și liberă și o presă independentă”, a mai declarat Sloga pentru Veridica. Experta letonă estimează că, la începutul lunii ianuarie, la Riga lucrau în jur de 300 de jurnaliști ruși. Multe organizații media au doar o parte din angajați în Letonia și își desfășoară activitatea din mai multe țări simultan, la fel ca TV Rain.

Greșelile care au adus TV Rain în atenția autorităților: de la ignorarea reglementărilor cu privire la limbă la susținerea trupelor ruse

Cu toate acestea, luna de miere a fost relativ scurtă. Deja în august o parte a societății letone era nemulțumită de interviul pe care una din prezentatoarele cunoscute ale postului de televiziune, Ecaterina Kotrikadze, l-a luat primarului Rigăi, Martin Stakis, fiind de părere că tonul jurnalistei a fost mult prea dur. TV Rain a fost des criticat pentru modul în care a mediatizat demolarea Monumentului Victoriei închinat soldaților sovietici, un simbol urât de mulți letoni. De asemenea, mulți au criticat apelul făcut de TV Rain la adresa Europei, inclusiv a Țărilor Baltice, de a-și deschide granițele pentru rușii mobilizați în armată în septembrie 2022. Postul de televiziune a făcut și obiectul mai multor analize pentru tonul transmisiunilor sale vizavi de Letonia, unii letoni acuzând canalul TV că afișează o atitudine arogantă la adresa țării lor.

Totul a culminat pe 1 decembrie, când prezentatorul Aleksei Korostelev a îndemnat populația să sprijine trupele ruse mobilizate, numindu-le „armata noastră”. Deși TV Rain și-a recunoscut greșeala și l-a dat afară pe Korostelev, care ulterior a fost declarat persona non grata în Letonia, Consiliul Național al Presei Electronice a anunțat revocarea licenței de emisie a postului. În urma deciziei, transmisiunile TV Rain nu mai pot fi urmărite nici în Letonia, nici în restul Uniunii Europene. Consiliul argumentează că a fosat a treia oară când TV Rain a încălcat legislația letonă aferentă. Anterior, postul TV primise avertismente pentru că afișase o hartă în care Crimeea apărea ca parte a teritoriului Rusiei și pentru că nu oferise o traducere în letonă a unei intervenții. În luna ianuarie, TV Rain a achitat o amendă de €10.000 pentru încurcătura cu harta, însă a făcut apel împotriva unei amenzi suplimentare de €4.000 pentru încălcarea normelor lingvistice de difuzare. „Când posturi de televiziune străine se adresează publicului din Letonia dar și din alte țări, atunci traducerea în limba letonă este obligatorie. TV Rain cunoștea bine aceste condiții. Le-am adus în două rânduri acest lucru la cunoștință, prin două notificări separate”, afirmă Aurelia Ieva Druviete. Reprezentanta Consiliului mai spune că a primit plângeri din partea altor posturi de televiziune care au investit în dublajele în limba letonă, care sunt obligatorii prin lege, acuzând TV Rain că ar primi tratament preferențial.

În luna ianuarie, Tihon Dziadko le-a spus parlamentarilor letoni că serviciile de subtitrare, dublaj și descriere audio în limba letonă nu sunt încă operaționale din cauza lipsei echipamentului tehnic. Abaterea privind harta Crimeii poate fi explicată ca o greșeală de producție, iar faptul că armata rusă a fost numită „armata noastră” trebuie înțeles în contextul larg al emisiunii respective. În decembrie, în cadrul unei dezbateri la postul național de televiziune din Letonia, Dziadko a argumentat că TV Rain nu a sprijinit armata rusă. „Nu am sprijinit niciodată armata rusă. Și pentru că nu am făcut acest lucru, ci am considerat armata rusă o forță militară care comite crime de război pe teritoriul Ucrainei, din acest motiv suntem aici și nu în Rusia”.

Este pedeapsa prea aspră?

TV Rain și-a recunoscut greșelile, dar insistă că pedeapsa – revocarea licenței de emisie – a fost prea aspră. Cu toate acestea, Aurelia Ieva Druviete a explicat că TV Rain a încălcat legislația letonă în repetate rânduri. „Probabil, TV Rain nu a înțeles importanța acestor abateri și probabil a crezut că Letonia este o țară unde legile sunt opționale. Noi, însă, ne-am schimbat, iar aici legea trebuie respectată”.

Gunta Sloga, a cărei organizație a ajutat postul de televiziune să înceapă un nou capitol în Letonia, spune că decizia consiliului a fost prea severă. „Întreaga poveste cu TV Rain a fost prea politizată, fiind folosită ca pretext de partidele politice naționaliste, care văd totul în alb sau negru, pro sau contra. Este ușor să arăți pe cineva cu degetul, iar în mod cu totul absurd, TV Rain a devenit inamicul. (...) TV Rain a făcut o serie de greșeli grave, și a fost nevoie să dea socoteală pentru asta, dar decizia totuși rămâne disproporționată”, spune Sloga.

Experta letonă consideră că există câteva semne de întrebare cu privire la un raport al Serviciului leton de Securitate privind activitatea postului TV. Serviciul spune că organizația media a reprezentat o amenințare la adresa securității Letoniei, dar cum raportul este secretizat, nimeni nu poate spune de ce. Gunta Sloga crede că președintele Consiliului de Administrație al Consiliului Audiovizualului, Ivars Abolins, a cedat „conjuncturii politice”, iar vice-președintele, Aurelia Ieva Druviete, a respins cu vehemență această acuzație, spunând că nu au existat presiuni care au influențat deciziile Consiliului, nici măcar la nivel neoficial.

Cu toate acestea, Gunta Sloga înțelege că TV Rain a greșit – de exemplu, imediat după ce a difuzat harta cu Crimeea „rusă”, instituția a înființat reguli interne pentru afișarea graficelor și hărților. De asemenea, spre deosebire de alte organizații media ruse, TV Rain nu a înțeles că Letonia este o țară care încă mai trăiește trauma colectivă provocată de ocupația sovietică, iar orice aspect legat de asertivitatea Rusiei este un subiect foarte delicat.

Întrebată de ce TV Rain este singurul canal media din Rusia care s-a confruntat cu probleme în Letonia, Gunta Sloga a declarat că „TV Rain este cel mai mare, cel mai vocal și singurul post TV care a cerut licență de emisie și a dat piept cu Consiliul Audiovizualului”. În plus, TV Rain are și proprii detractori, care vânează greșeli făcute de aceștia în țări ca Ucraina.  

În ciuda scandalului, deocamdată presa independentă rusă continuă să își desfășoare activitatea în Statele Baltice

În pofida dezbaterilor aprinse create în jurul TV Rain, viitorul presei independente ruse din Letonia pare sigur. Mai mult decât atât, întregul scandal care a vizat TV Rain pare să fi avut un impact minim asupra presei ruse care activează în toate cele trei State Baltice.

Vice-președintele Asociației a Jurnaliștilor din Estonia, Ago Gaskov, și-aduce aminte că nu au existat reacții particulare în Estonia. „Să numești armata rusă „armata noastră” a fost un gest de empatie. De ce? Nu știu. Un alt lucru de luat în seamă aici este sindromul fratelui mai mare”, mai spune el. Potrivit lui Gaskov, acest scandal a subliniat atitudinea rușilor din Statele Baltice în general. „TV Rain a vrut să vă învețe cum să trăiți. În general, există sentimentul că intelectualii ruși privesc Statele Baltice cu o atitudine imperialistă, chiar și ușor atenuată”, spune Ago Gaskov. Totuși, el a refuzat să comenteze decizia autorităților letone de a revoca licența TV Rain. Nimeni [din Estonia] nu i-a apreciat sau criticat pe letoni”, spune el.

Și capitala Lituaniei, Vilnius, a devenit un hub pentru agențiile de presă ruse sau belaruse. Directorul de proiect al Freedom House și directorul sucursalei din Vilnius a organizației, Vytis Jurkonis, estimează că în jur de 300 de jurnaliști din Rusia și Belarus lucrează acum în Lituania. El recunoaște că și în Lituania au existat reacții emoționale. În timpul unui dialog cu Veridica, Vytis Jurkonis a declarat în repetate rânduri că nu este cazul să dramatizăm. „Ei [TV Rain] vor supraviețui. Jurnaliștii independenți vor continua să lucreze în Letonia”. Totuși, Jurkonis susține că presa rusă trebuie să fie atentă la modul în care gestionează relația cu societățile baltice și la subiectele sensibile.

Cât despre Letonia, Aurelia Ieva Druviete este de părere că țara ei va primi în continuare jurnaliști ruși, deși legile trebuie respectate. Gunta Sloga are o părere diferită despre întreaga poveste, spunând că reputația internațională a Letoniei drept o țară unde jurnaliștii pot lucra nestânjeniți a fost afectată.

Deocamdată, nu există semne că alte instituții de presă ruse s-ar pregăti să părăsească Letonia. Totuși, întregul scandal din jurul TV Rain a determinat probabil pe o parte din acestea să se gândească, cel puțin, să-și mute o parte din angajați și activitate în alte țări.

Alte opinii
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Ihor Lubianov
27 nov. 2024
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”

În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md

Veridica.md
23 nov. 2024
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?

Pe fondul războiului din Ucraina, Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva țărilor NATO. Aflată în prima linie a acestei campanii rusești, Polonia se confruntă cu un număr tot mai mare de sabotaje.

Michal Kukawski
20 nov. 2024
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu

Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.