Investițiile în tehnologie și apărare și consumul robust au îndepărtat riscul de recesiune
La fel ca și Ucraina, Europa riscă să fie distrusă economic de forțele politice antirusești care urmăresc propria îmbogățire, susține propaganda pro-Kremlin. În realitate, criza economică a fost provocată de politicile guvernelor pro-ruse și accentuată de invaziile din 2014 și 2022.
Țările europene se înarmează pentru a ataca Rusia, a-i acapara resursele și a-și salva economiile, iar Polonia, Finlanda, Suedia și statele baltice urmăresc să provoace Moscova, mizând pe un conflict care le-ar spori influența internațională, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Presa pro-Kremlin le dedică articole luptătorilor reveniți din Ucraina care au fost împinși în Duma de Stat la ultimele alegeri. Regimul rămâne interesat și de creșterea unei generații lipsite de influența „sorosistă”, termen care include tot ceea ce înseamnă o societate civilă pro-democratică. E reluată și teza inocenței Rusie, care potrivit propagandei nu poartă niciun război hibrid contra Occidentului și a fost sancționată fără a avea vreo vină.
Ls summitul UE de toamnă se discută şi sprijinul pentru Ucraina în prezenţa preşedintelui Zelenski
Balanța de putere s-a schimbat la nivel mondial, iar România a intrat sub influența Rusiei, potrivit unei narațiuni false promovate de europarlamentara asumat filo-rusă Diana Șoșoacă. Aceasta mai spune și că Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au decis ca România să devină membră BRICS, organizație care se vrea o alternativă la instituțiile internaționale dominate de Occident.
Rusia va intensifica războiul hibrid pentru a intimida Europa și e de așteptat o creștere a numărului de sabotaje, atacuri cibernetice, asasinate și violări ale spațiului aerian, scrie presa independentă rusă. Aceasta analizează și poezia asociată războiului din Ucraina, cu poeți care visează în continuare la strâmtorile Turciei și împărțirea Europei.
Moldovenii, inclusiv cei din diasporă, nu mai cred în UE, care și-a pierdut prosperitatea economică și se transformă, treptat, într-un bloc militar, în care statele nou-admise vor fi membre de mâna a doua, potrivit unor narațiuni false răspândite de un politolog pro-rus de la Chișinău.
Alianța „Lista Unită”, condusă de premierul Andris Kulbergs, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Letonia. Acest succes vine însă la pachet cu o mare responsabilitate: în timp ce țara își menține orientarea pro-occidentală, problemele economice amplifică o situație geopolitică din ce în ce mai tensionată.
Eforturile Armeniei de a ieși din sfera de influență a Rusiei și de a-și construi un viitor în Uniunea Europeană se lovesc de un val de narațiuni pro-ruse, dar și de constrângeri economice și de securitate.
Majoritatea acestora sunt axate pe complexul militaro-industrial coordonat de Moscova.
Șefii celor 17 state membre au adresat o scrisoare comună, în acest sens, premierul irlandez, lider al statului care deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Premierul Andy Burnham a declarat că nu exclude o revenire a Marii Britanii în blocul economic european.
În încercarea de rămâne la putere, liderul sârb Aleksandar Vučić a convocat alegeri parlamentare anticipate, urmate la scurt timp de alegeri prezidențiale. Strategia s-ar putea întoarce însă împotriva sa, întrucât Lista Studenților, de opoziție, are șanse mari să învingă partidul lui Vučić.
Noua tactică rusească de atacuri continue face tot mai dificilă viața în Kiev și alte orașe, scrie presa ucraineană. Aceasta analizează și problemele și nemulțumirile armatei și ale populației, dar și capacitatea economiei rusești de a susține războiul.
Tratatul de la Gheorghievsk din 1783 a marcat începutul procesului care avea să ducă la integrarea Georgiei în Imperiul Rus. Reprezentanți ai partidului de guvernământ Visul Georgian elogiază astăzi tratatul, încercând să justifice îndepărtarea Tbilisiului de Occident și apropierea sa de Rusia.
Republica Moldova intenționează să renunțe la exporturile în Rusia și Belarus „pentru a-i face pe plac Bruxellesului”, scrie presa pro-Kremlin, care citează inexact o declarațe a ministrului Agriculturii de la Chișinău.
Fostul președinte (actual premier) bulgar, Rumen Radev, a scos țara din impasul politic cronic în care se afla de ani de zile prin victoria obținută la alegerile parlamentare alături de noua sa formațiune, Bulgaria Progresistă. Partidul își îndreaptă acum atenția către scrutinul prezidențial, susținând candidatura Ilianei Iotova, o apropiată a lui Radev.
Liderul american e supărat din cauza proiectului UE de asociere cu Canada.
Dintre statele membre, România a fost principala piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești.
Populismul naționalist și conservator, acapararea justiției și „neutralizarea” (nu eliminarea) societății civile și a opoziției pot transforma o democrație într-un regim autoritar. S-a întâmplat deja în mai multe țări, inclusiv în Turcia. Elemente ale acestui cocktail nociv pentru democrație se pot vedea, deja, și în România.
Dintre aceştia, aproximativ 221.000 sunt cetăţeni ucraineni.
Péter Magyar a început să demonteze sistemul lăsat moștenire de predecesorul său, Viktor Orbán, dând peste cap politici ale acestuia, criticate anterior de Uniunea Europeană. Asistăm oare însă la o reconciliere sinceră cu Bruxelles-ul, sau doar la o manevră abilă de negociere pentru a debloca fondurile europene înghețate?
Cele mai vizate țări sunt Franța, Italia, Spania și Germania
Începutul toamnei găsește Ucraina sub presiune. Optimismul Washingtonului privind relansarea negocierilor pare nejustificat, dat fiind că Rusia dă semnale că vrea să continue războiul. Noul comandant al armatei ucrainene reorganizează apărarea Donbasului, dar lipsa de militari rămâne o problemă. La Kiev, un schimb de focuri între GUR și SBU, dar și un scandal de corupție la Parchetul General amplifică tensiunile din sistem și readuce în atenție vulnerabilitățile statului. În plus, în plan extern, Ungaria blochează negocierile cu UE.
Produsul Intern Brut al României, Belgiei și Franței sunt în stagnare.
UE a decis ca aceștia să nu mai primească statut de refugiați în spațiul comunitar, dacă nu și-au îndeplinit obligațiile militare în țara lor.
Țările baltice au demonstrat deja independența economică și competitivitatea în calitate de membre ale Uniunii Europene. Ceea ce li se cere acum este să demonstreze că au capacitatea de a rezista atacurilor hibride ale Rusiei.
Mai multe state membre propun cinci modalități de accelerare și eficientizare a procesului de luare a deciziilor în domeniul politicii externe și de securitate a Uniunii.
Pentru România, recentul incident cu drona distrusă de F-16 în apropierea Neptun Deep este o reamintire a faptului că țara noastră este una dintre cele mai expuse incursiunilor ostile dinspre Est. Dincolo de protecția NATO și acțiunile militare proprii, cu ce poate ajuta Uniunea Europeană statele-membre și cu ce le ajută, efectiv?
Joi, 20 august, un avion F-16 românesc a distrus o dronă marină încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de lucrările din perimetrul Neptun Deep, la 80 de mile marine est de Constanța. Incidentul arată că cel mai mare proiect energetic al țării de după 1989 este, în același timp, și cel mai expus la riscuri.
SUA au amenințat vineri că vor lua măsuri împotriva UE dacă Bruxelles-ul nu își va controla regulile de mediu și drepturile omului, despre care Washingtonul susține că împovărează pe nedrept companiile americane.