Numele actualei președinte interimare a Bulgariei, Iliana Iotova, merită reținut, întrucât este un nume care urmează să atragă tot mai mult atenția presei internaționale.
Traiectoria politică a Ilianei Iotova a rămas mereu legată de Rumen Radev: a ocupat funcția de vicepreședintă între 2016 și 2026 și i-a netezit lui Radev ascensiunea spre funcția de prim-ministru prin preluarea interimatului prezidențial în momentul demisiei acestuia din ianuarie. Ulterior, Radev a fondat Bulgaria Progresistă, cu care a obținut, la alegerile anticipate din aprilie, o victorie categorică. Pentru prima oară după ani de zile, în Parlament a apărut o majoritate stabilă, care l-a propulsat pe Radev în funcția de prim-ministru. Dacă Iotova ar câștiga alegerile prezidențiale din 25 octombrie, acest lucru i-ar asigura partidului Bulgaria Progresistă controlul asupra ambelor pârghii ale puterii – guvern și președinție.
Principalii competitori: foști jurnaliști din presa de stat versus foști miniștri reformiști
Președinta interimară, Iliana Iotova (61 de ani), s-a remarcat inițial în anii '90 ca prezentatoare de știri la televiziunea de stat. În 1997, s-a alăturat Partidului Socialist Bulgar (de stânga, cu orientare pro-rusă) într-un moment conjunctural delicat, când țara traversa o criză economică profundă sub guvernarea socialistă, iar încrederea publică în partid se prăbușise. Ulterior, Iotova a trecut în tabăra lui Radev, însă Socialiștii nu i-au imputat această reorientare, anunțându-și sprijinul pentru candidatura acesteia în alegerile prezidențiale. De asemenea, Iotova beneficiază de susținerea partidului Bulgaria Progresistă și a formațiunii naționaliste de extremă dreaptă VMRO.
În ciuda viziunilor eurosceptice ale platformelor care o susțin, Iotova a menținut inițial o poziție publică reținută în materie de politică internă și externă. Această abordare s-a modificat însă treptat odată cu lansarea campaniei electorale. La un eveniment desfășurat la Sofia pe 8 septembrie, Iotova a afirmat că „intensificarea înarmării și risipirea miliardelor de euro multiplică numărul victimelor și învrăjbesc națiunile ortodoxe”, cerând totodată restabilirea „canalelor diplomatice cu Rusia”.
Iliana Iotova face echipă cu Kiril Valcev (candidat la funcția de vicepreședinte), directorul general al Agenției Naționale de Presă din Bulgaria (BTA). Anunțul nominalizării sale a ridicat semne de întrebare privind legăturile dintre presa de stat și puterea executivă, în timp ce Valcev a susținut că desemnarea sa reprezintă, în esență, o confirmare a muncii depuse de mass-media.
Principalii opozanți ai cuplului Iotova–Valcev sunt fostul prim-ministru interimar din 2026, Andrei Ghiurov, și fostul secretar general al Ministerului de Interne, Gheorghi Kandev, care alcătuiesc tandemul pro-european.
Andrei Ghiurov (50 de ani), fost membru al partidului de opoziție Continuăm schimbarea, a exercitat scurt timp funcția de Premier interimar la începutul anului 2026, fiind numit chiar de actuala sa contracandidată, Iotova. El este considerat principalul rival al Iotovei și cel mai important obstacol în calea hegemoniei politice pe care un președinte favorabil i-ar garanta-o majorității parlamentare conduse de Radev.
Născut în 1975, Ghiurov și-a construit cariera în sectorul bancar și în mediul academic, activând ca analist financiar și specialist în evaluarea riscului de creditare la Viena înainte de a intra în politică în anul 2021.
Campania sa s-a evidențiat printr-o prezență dinamică și riguros gestionată pe rețelele sociale, precum și printr-o abordare incluzivă: în interviurile oferite, Ghiurov s-a poziționat ca exponent al dreptei, subliniind însă că nu exclude electoratul democrat de stânga și că se adresează cetățenilor din întregul spectru politic. În spațiul public este cunoscut pentru participările sale la festivaluri, evenimente culturale, maratoane și competiții de triatlon, dar și pentru momente simbolice, precum reîntâlnirea cu foștii colegi din echipa de baseball din tinerețe.
Membrii ambelor tandemuri, Iotova/Valcev și Ghiurov/Kandev, sunt din punct de vedere tehnic candidați independenți, deși beneficiază de sprijinul unor formațiuni politice. Această formulă reflectă o reorientare strategică: candidații sunt promovați ca personalități individuale, nu ca reprezentanți ai partidelor politice, evitând astfel asocierile doctrinare rigide. De asemenea, pretendenții evită o poziționare explicită pe axa stânga-dreapta.
Ceilalți candidați: un amestec de pro-europeni și pro-ruși
Un element remarcabil al acestui scrutin este decizia partidului GERB (condus de Boiko Borissov), formațiune dominantă pe scena politică între 2008 și 2025, de a nu desemna un candidat propriu. Această decizie ar putea fragmenta voturile bazei electorale a GERB în direcții multiple. Mai mulți foști membri ai partidului și-au exprimat public sprijinul pentru Iotova, în timp ce în comunitățile locale mai mici se observă o migrare a electoratului GERB către Bulgaria Progresistă.
Pe segmentul pro-european, Ghiurov se confruntă cu o concurență în propria tabără prin candidatura lui Ivan Hristanov (52 de ani), un alt fost membru al formațiunii Continuăm schimbarea. Hristanov a ocupat funcția de Ministru interimar al Agriculturii în cabinetul condus de Ghiurov la începutul anului 2026 și a fost primul politician care și-a anunțat public candidatura.
Alături de Dr. Stoianka Cerkezova, Hristanov, care conduce în prezent o mică formațiune intitulată Uniunea, și-a consolidat profilul public în mandatul de la Ministerul Agriculturii prin denunțarea importurilor de calitate îndoielnică și prin încercările de demontare a rețelelor frauduloase de subvenții din sectorul agroalimentar.
În timp ce electoratul cu orientare pro-occidentală se va diviza cel mai probabil între Ghiurov și Hristanov, Iliana Iotova resimte presiunea a doi candidați conservatori, deși aceștia sunt deocamdată cotați cu șanse modeste.
Pe 22 septembrie, Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreaptă pro-Kremlin Renașterea, formațiune care și-a extins capitalul politic speculând scepticismul anti-vaccin în timpul pandemiei de COVID-19 și, ulterior, alimentând temerile legate de război după invazia Rusiei în Ucraina, și-a anunțat intrarea în cursă.
Partenerul său de candidatură este Petar Volghin, un cunoscut fost jurnalist al postului public de radio. După ce ani de zile a fost o voce critică la adresa politicilor europene în spațiul radiofonic, Volghin s-a alăturat partidului Renașterea, ocupând în prezent un fotoliu de europarlamentar la Bruxelles.
Printre ceilalți pretendenți se numără și Radostin Vasilev, fost ministru al Sportului și actualul lider al partidului de extremă dreaptă Unitate, Morală, Onoare (construit după modelul politic al lui Viktor Orbán). Singura platformă independentă de fact-checking din țară, Factcheck.bg, a semnalat diseminarea pe rețelele sociale (în special pe Facebook) a numeroase sondaje electorale fictive care îl plasau pe Vasilev drept principalul rival al Iotovei, strategie menită să îi amplifice artificial vizibilitatea în campanie.
Miza scrutinului: o concentrare fără precedent a puterii în stat
În arhitectura constituțională a Bulgariei, atribuțiile președintelui privind politica curentă sunt relativ limitate, deciziile majore și procesul legislativ fiind apanajul Parlamentului.
Cu toate acestea, șeful statului dispune de drept de veto asupra legilor și de prerogativa formării guvernelor interimare. Acest mecanism a fost activat de șapte ori din 2021 până în prezent, iar succesiunea de cabinete interimare numite de la Palatul Prezidențial a creat cadrul propice pentru fondarea partidului Bulgaria Progresistă de către Radev. De asemenea, președintele fixează data alegerilor, este șeful suprem al forțelor armate și coordonează structurile de securitate națională.
În istoria recentă a Bulgariei, președintele a fost de multe ori ales din afara taberei politice majoritare din Parlament (de pildă, Radev s-a profilat ca o figură marcantă a opoziției în raport cu GERB și Boiko Borissov în perioada 2019 – 2021).
Totuși, în condițiile în care Bulgaria Progresistă a obținut majoritatea în Parlament și a format un guvern monopartid în aprilie (performanță neegalată din 1997), iar preluarea Președinției prin intermediul Ilianei Iotova în alegerile din octombrie este extrem de probabilă, spațiul de opoziție se micșorează considerabil. Pasul decisiv pentru hegemonia politică deplină a lui Radev, dar și pentru posibila marginalizare definitivă a partidului GERB, îl vor constitui alegerile locale din toamna anului 2027.
