Balanța de putere s-a schimbat la nivel mondial, iar România a intrat sub influența Rusiei, potrivit unei narațiuni false promovate de europarlamentara asumat filo-rusă Diana Șoșoacă. Aceasta mai spune și că Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au decis ca România să devină membră BRICS, organizație care se vrea o alternativă la instituțiile internaționale dominate de Occident.
ȘTIRE: Și la sfârșit i-am și zis: „Iar eu vă anunț că în ceea ce privește legătura mea cu Federația Rusă că voi continua să mă duc acolo”. Bă, s-a albit. Zic: „Economia Rusiei este 85% rusească”. Zic: „Vreau să vă spun nu știu de ce v-ați dus în America că presupun că nu ați aflat ce o să vă spun eu acuma: știți că America, Trump cu Putin și cu Xi au hotărât ca România, în următoarea perioadă, într-o perioadă medie, să intre în BRICS? [....] Aveți habar ce înseamnă BRICS? Că eu știu, eu am fost la congresele UE-BRICS și am reprezentat Uniunea Europeană, că așa vreau eu, să reprezint Uniunea Europeană”.
[...]
Zic: „Dumneavoastră v-a spus Trump, dacă tot v-ați întâlnit cu el, că noi am căzut în sfera de influență a Rusiei? De ce nu v-apucați să învățați rusă?! [...] Voi habar nu aveți ce se întâmplă la nivel mondial, nu știți de congrese, nu știți de conferințe, nu știți de întâlnirile lui Putin cu Xi și cu Trump, nu știți ce-au vorbit inclusiv cu ăsta din Coreea de Nord”.
NARAȚIUNI: 1. România a intrat în sfera de influență a Rusiei. 2. Trump, Putin și Xi au decis ca România să se alăture BRICS; 3. S-au schimbat polii de putere, Rusia domină și SUA trebuie să supraviețuiască pentru a nu se „desființa”.
OBIECTIV: Să inducă ideea că UE și NATO/SUA sunt în declin sau chiar colaps, iar Federația Rusă redevine o mare putere globală care impune o nouă ordine mondială în care România se află în sfera sa de influență. Să submineze încrederea României în sistemul de alianțe și parteneriate (NATO, UE, SUA) căruia i s-a alăturat în ultimele decenii.
România nu a trecut în sfera de influență a Rusiei ci, din contră, o consideră o amenințare majoră
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Intrarea unei țări în sfera de influență a unei mari puteri are loc, într-una din următoarele situații:
· atunci când marea putere reușește – prin mijloace militare, amenințări, presiuni economice și/sau politice – să impună acest lucru;
· când țara-țintă decide prin decizie politică, la nivel oficial, să schimbe direcția pe plan extern;
· dacă aliații și partenerii săi internaționali o abandonează sau este forțată să o abandoneze.
Niciuna dintre aceste condiții nu este valabilă în cazul României: Rusia nu a reușit să își impună influența, clasa politică nu a luat vreo decizie să schimbe orientarea țării, populația nu a impus acest lucru printr-un referendum (sau presiuni stradale), iar alianțele și parteneriatele externe rămân solide.
România este membră NATO și UE, un partener european a cărui importanță europeană și transatlantică este recunoscută acum mai mult decât în ultmii 20 de ani, datorită poziției de securitate strategică a statului pe flancul estic. România este un susținător important al Ucrainei și și-a întărit pozițiile în structurile europene și transatlantice și datorită acestui aspect.
Președintele statului are un discurs vehement și puternic anti-Rusia, fără nicio urmă de îndoială cu privire la poziționarea României față de UE, NATO și Rusia. Mai mult, Strategia națională de apărare pentru perioada 2025–2030, cataloghează Rusia ca amenințare majoră pentru România, a condamnat vehement agresiunea Kremlinului în Ucraina, a reiterat sprijinul pentru Kiev și a reafirmat cooperarea României cu aliații ei euroatlantici.
În plus, cel mai recent sondaj cu privire la percepția Rusiei în ochii românilor arată că un procent covârșitor de 75,5% nu o consideră deloc o țară prietenă. Sondajul a fost realizat de INSCOP în 14-21 aprilie 2026. Un alt sondaj INSCOP, realizat între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, arăta că 70% dintre români nu au deloc încredere în dictatorul Vladimir Putin sau au foarte puțină.
România strânge relațiile cu Occidentul: consolidare a prezenței NATO și UE, negocieri pentru intrarea în OECD
Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, NATO și-a consolidat prezența militară în estul Europei, inclusiv în România, iar anul trecut a lansat și operațiunea Eastern Sentry. Statele Unite susțin continuarea acestui proces; chiar dacă re-analizează prezența americană în Europa în general, Washingtonul s-a arătat deschis la ideea dezvoltării bazelor sale în estul Europei. De notat și că, pe 11 octombrie, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că „NATO trebuie să își modernizeze infrastructura militară pentru a putea deplasa forțe și echipamente din Europa de Vest către Europa de Est, unde ne-am aștepta să aibă loc orice conflict viitor”, arată Politico. Declarațiile lui Whitaker vin în contextul în care tot mai multe voci din rândurile oficialilor europeni avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară membră NATO până la sfârșitul acestui deceniu.
Și Uniunea Europeană a lansat o serie de inițiative, de care beneficiază și România, pentru a descuraja agresivitatea Rusiei și pentru a ajuta la o mai bună protejare a statelor membre din est. Ar fi de amintit, printre acestea, programul SAFE, Inițiativa europeană privind dronele, Scutul Flancului Estic etc.
Dincolo de aceste inițiative din domeniul securității, România își consolidează și integrarea economică cu Occidentul: este în proces de finalizare a aderării la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a celor mai dezvoltate 38 state din lume, între care SUA, Regatul Unit, Germania, Franța, Japonia, Polonia, și a devenit membru asociat al Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE.
România e stat suveran și nu i se poate impune intrarea în BRICS, care ar fi incompatibilă cu statutul de membru UE
România este un stat suveran care își stabilește singur atât politica, iar aderarea la BRICS nu e o chestiune care poate fi tranșată de „Trump, Putin și Xi”. România nu aparține SUA, nu este un stat-satelit SUA și, deci, nu poate fi ”tranzacționat” de la o piață economică la alta.
România nu se află nici măcar printre țările partenere oficiale ale grupului BRICS, e drept că are relații diplomatice și comerciale cu mai multe state membre, cum ar fi China, India, Brazilia sau Africa de Sud, dar acest lucru nu presupune că România este automat membră sau măcar apropiată de BRICS.
O aderare la BRICS ar fi incompatibilă și cu statutul României de membru UE, care are în numele membrilor săi numeroase acorduri comerciale (inclusiv cu state BRICS) precum și o politică vamală comună. România funcționează pe piața comună europeană și își aliniază și politica externă cu cea a UE. Bruxellesul nu are o relație specială cu BRICS și, mai mult, a descurajat statele care își doresc să adere la UE să se înscrie în BRICS.
SUA rămâne cea mai mare super-putere din lume, în timp ce Rusia abia dacă e o putere de rangul doi
În niciun caz SUA nu a ajuns la stadiul de „supraviețuire” pe plan extern și rămâne principala superputere globală din punct de vedere economic, tehnologic, militar și strategic. Statele Unite sunt, practic, singura super-putere capabilă cu adevărat să proiecteze o forță semnificativă la distanță grație numeroaselor baze din jurul lumii (baze care, practic, asigură dominația asupra rutelor maritime globale) și a flotelor sale centrate în jurul celor 11 super-portavioane cu propulsie nucleară. Aviația SUA este, de asemenea, cea mai puternică și mai avansată tehnologic din lume și capabilă să lovească, practic, oriunde în lume. La toate acestea se adaugă și arsenalul ne-convențional, printre cele mai mari din lume și suficient pentru a descuraja orice putere deține arme de distrugere în masă. Rusia, prin contrast, s-a arătat incapabilă să învingă chiar și armata unui fost satelit, cum e Ucraina, are un portavion cu propulsie diesel care a trebuit tractat la ultima misiune, deține doar câteva avioane de generația a 5-a, iar amprenta sa globală se reduce, în mare măsură, la câteva mii de mercenari care cooperează cu junte militare din Africa.
Apoi, din punct de vedere economic, SUA și China domină clasamentul mondial în funcție de Produsul Intern Brut nominal (SUA), și unde Rusia este pe locul 9 la nivel mondial, sau de Produsul Intern Brut nominal ajustat la paritatea puterii de cumpărare (China), unde Rusia e pe locul 4 în lume, după SUA, China și India.
Pentru o imagine și mai clară, în ce privește PIB nominal, SUA ajung la 32,38 trilioane dolari, China la 20,85 trilioane dolari, iar Rusia la 2,66 trilioane.
În ce privește PIB-ul raportat la paritatea puterii de cumpărare, SUA sunt tot la 32,38 trilioane dolari, China la 44,30 trilioane, iar Rusia la 7,53 trilioane de dolari.
Mai mult, Rusia are o economie mult mai puțin diversificată față de SUA, o dependență de exporturile de materii prime, fapt care a devenit o problemă majoră după sancțiunile UE în urma războiului, dar și acces mai dificil la tehnologii, investiții și piețe.
România, ținta unui război hibrid al Rusiei. Narațiunile false, alimentate de pro-ruși și suveraniști români
CONTEXT: România, la fel ca numeroase alte țări NATO și UE, este ținta unui război hibrid al Rusiei, ceea ce nu înseamnă că a intrat în sfera de influență a acestei țări. Ca parte a războiului hibrid, Moscova poartă și o campanie informațională, iar narațiuni similare sau identice cu ale acesteia sunt amplificate și de politicieni din spectrul suveranist și nu numai (Diana Șoșoacă, Călin Georgescu, George Simion etc.), așa ziși influenceri și o parte a mass-media, mai ales cea deținută de personaje controversate, cu probleme penale. Narațiunile sunt menite să submineze atașamentul față de UE, NATO și Ucraina, dar și să „cosmetizeze” imaginea Rusiei.
Nu în ultimul rând, astfel de narațiuni pro-ruse sunt amplificate în România într-un context politic extrem de vulnerabilizat de o criză politică prelungită de aproape jumătate de an, fără un guvern cu puteri depline, deci slăbit.
Acest lucru se așază peste o societate clocotindă în care s-au acumulat tensiuni, frustrări și nemulțumiri majore, pornind de la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, al cărui raport întârzie să fie dat publicității.
Frustrările segmentului respectiv din societate sunt amplificate de arestarea gurului Călin Georgescu, care alături de Diana Șoșoacă este vector al narațiunulor pro-ruse și anti-UE în România.
La acestea se adaugă și tensiunile alimentate de creșterea prețurilor la facturi și alimente, cauzată de criza carburanților în urma războiului pornit de SUA în Iran.
Toate acestea se suprapun în pragul unei ierni care se anunță dificile și fără certitudini în ce privește evoluția războiului hibrid al Rusiei în Europa, în contextul în care avertismentele specialiștilor se înmulțesc în privința unui atac rusesc asupra unui membru NATO.
Narațiunea privind pierderea influenței SUA la nivel global este distribuită în contextul în care Partidul Republican (nu SUA) este într-o pierdere de influență internă și riscă să piardă, la alegerile de mijlocul mandatului, majoritatea în Camera Reprezentanților și Senat. Starea economiei și creșterea prețurilor, în special la combustibili, contribuie la erodarea sprijinului pentru republicani, iar în încercarea de a inversa această tendință președintele Donald Trump a anunțat că suspendă sancțiunile impuse exporturilor rusești de motorină pentru SUA. Decizia avantajează în mod clar Kremlinul, dar faptul că a fost luată o astfel de decizie nu înseamnă nicidecum că ea transformă peste noapte Rusia într-o superputere.
Verifică sursele:
